Detonarea

Cum recunoști acoperiții sau informatorii serviciilor secrete? De obicei nu-i recunoști întrucât atât ei cât și cei care-i manipulează țin totul la secret. Doar de-aia serviciilor respective li se spune „secrete”. Însă viața ne arată că nimic nu rămâne veșnic secret. Motiv pentru care, la un moment dat, toți cei care lucrează prin zonele discrete își arată față.

Detonarea e cea mai comună formă. În ce constă? Simplu: când apar evenimente excepționale, serviciile își scot oamenii la sacrificiu. Și uite-așa, oameni pe care-i credeai OK, în care aveai încredere, ajung să facă chestii nebunești, pe care nu le-ai fi așteptat de la ei. Culmea, întotdeauna asta se întâmplă atunci când acei oameni trebuiau să tragă într-o anume direcție, pe care-o abandonează „inexplicabil”, apucându-se să tragă și mai dihai în cealaltă direcție, cea pe care o combătuseră până atunci. 

Nu-ți trebuie multă școală ca să identifici astfel de comportamente. Ele îți apar în față, doar că, om normal fiind, nu-ți vine să crezi. „Hai, mă, că nu se poate! O fi ceva dacă tocmai X a izbucnit atât de brusc!”. Și uite-așa, serviciile știu că atunci când își detonează câte-un pion, nu doar că obțin rezultatele scontate, dar pot spera și în reabilitarea în timp a pionului, astfel încât să le servească atunci când le-o fi necesar.

Și-acum să trecem la fapte concrete. Ponta e un caz-școală. Cel care l-a dat în vileag a fost băsescu, doar că individul se dăduse singur în vileag cu mult timp înainte. Când? În mai multe rânduri. Prima și prima dată, cu ocazia alegerilor furate de băsescu în 2009. Dacă mai țineți minte, Ponta a fost SINGURUL membru de partid care a spus că băsescu a câștigat, asta în momentul în care cei din PSD căutau să conteste mașinațiunile făcute de piratul chior. Declarația lui Ponta a fost fix un cui în cosciug, iar promovarea lui la șefia PSD a fost premiul. S-a întâmplat exact ceea ce v-am spus: într-un moment critic, acoperitul s-a detonat. Doar că există un moment mult mai evident, anume cel în care Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit premier. Cu toate că liberalii și pesediștii picaseră de acord să boicoteze ședința Parlamentului, întâmplător acolo a aterizat ... Ponta. Care, nu doar s-a așezat umil, așa cum face fruntașul în fața generalului, dar a mai și luat cuvântul într-un discurs atât de bălos încât i-a lăsat mască inclusiv pe țuțerii din PDL. Acela a fost momentul critic, în care Ponta s-a arătat în lumina sa naturală, cea de cârpă a serviciilor. 

După ce am văzut cazul-școală, să revenim la prezent. Ce vedem noi acum? Ei bine, detonările sunt în toi(și e normal, doar sunt alegeri!). Fără doar și poate, cea mai spectaculoasă detonare e cea a recruților de la USR. Să ajungi la un asemenea spectacol în care-ți carotezi propriul candidat la președinție, asta da detonare. Care-i treaba cu Leana? Personal n-o suport, e stilul ăla de femeie cu care n-aș vrea să am de-a face și consider că prezentatul capacelor WC era singura meserie care i se potrivea. Mă rog, am bălăcărit-o suficient de-a lungul timpului încât să înțelegeți care-mi sunt sentimentele față de ea. Însă, ceea ce s-a întâmplat ieri e de manual. Gașca de recruți ratați din USR s-a detonat în public „în numele Nicușorului”. De fapt, acum avem, în sfârșit, inclusiv ultima verigă în ceea ce privește anularea alegerilor: da, Lasconi a fost și ea motivul pentru care s-au anulat acele alegeri! Pentru a înțelege situația, trebuie să facem o mică paranteză și să vorbim despre interzicerea lui Șoșoacă.

Când au interzis-o pe Șoșoacă, am rămas mut! Așa ceva mi se părea efectiv de neconceput. Păi cum e posibil s-o interzici? Toată lumea știa că Șoșoacă n-avea decât șanse să atingă un 8%. Și-atunci? În ciuda a ceea ce vi s-ar spune, eu vă spun că Șoșoacă a fost interzisă de frică. Nu vreau să mă pronunț în ceea ce privește suspiciunile de atingeri ale ei cu serviciile(care pot fi perdele de fum special lansate pentru a o compromite). Ceea ce vreau să vă asigur este că, inclusiv dacă Șoșoacă ar fi fost agățată de servicii, ea nu ar fi putut fi manipulată. Aici a fost problema. Repet, ca să fie clar: chiar dacă în viața ei Șoșoacă s-ar fi atins cu serviciile sau cu alte instituții, ea nu poate fi controlată. Mai ales dacă ajunge într-o funcție în care are hățurile în mână. Ei bine, exact aici a fost elementul pentru care a fost eliminată: era destul de cunoscută, iar teama cea mai mare a manipulatorilor a fost aceea a unui accident generat de lehamitea generalizată a populației(ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat). Așa că, decât să riște, au preferat să o interzică.

Vă place sau nu, cam din aceeași tagmă este și Leana Lasconi. Cu mersul ăla al ei de Jocker, îți dai seama din prima că-i filează o lampă și că, dacă pune mâna pe hățurile puterii, nici naiba n-o controlează. Și uite-aici ajungem la povestea anulării alegerilor. În Turul 2 îl aveam pe Georgescu și-o aveam pe ea. Ar fi putut sistemul să-l învingă pe Georgescu? Eu zic că da. Doar că Lasconi era mai imprevizibilă pentru sistem chiar decât Georgescu. Ca să înțelegeți: ca diplomat, Georgescu s-a atins cu sistemul în numeroase cazuri, nu avea cum altfel. Doar că poziția sa era, mai degrabă, una independentă, atingerea fiind una în limita meseriei sale, astfel încât nu era un agățat, gen Ponta. De aceea a fost considerat indezirabil. De partea cealaltă, Lasconi, cu toate că părea „de partea bună a forței oculte”, era absolut imprevizibilă, la fel ca Șoșoacă. Cei din spate știu bine că decât să te dai pe mâna unuia imprevizibil, mai bine răstorni masa de joc. Ceea ce s-a și întâmplat.

Evenimentele de ieri de la USR au arătat faptul că, pentru sistem, Lasconi e la fel de periculoasă precum Șoșoacă. De aceea au hotărât s-o frigă prin întoarcerea propriului partid împotriva ei. Așa ceva e de neimaginat! Doar la casa de nebuni ai putea face un astfel de scenariu. Iaca, așa vedem și noi limpede că zona noastră politică e mai ceva decât casa de nebuni. Și-acum, cu toată tevatura pe masă, nu m-ar mira dacă aș vedea cum Lasconi se cațără în sondaje precum Făt Frumos. În ceea ce-l privește pe Nicușor, nu știu de ce tind să cred că se va dezumfla la fel ca Oprescu. Într-o oarecare măsură, ambii au avut același culoar și cred că vor avea parte de un deznodământ electoral similar.

Înainte de a pune punct, mai avem un caz școală: Claudiu Târziu. Ce-i cu individul ăsta? Întotdeauna a stat în umbra lui Simion, părând a fi „pajul” responsabil cu doctrina. Într-o întorsătură halucinantă, Claudiu Târziu s-a detonat și el „la moment”. Păi, băi, tovarășul, oare n-ai avut suficiente momente până acum să te desparți de Simion? Oare n-au fost atâtea episoade în care puteai să trântești ușa-n nas? De ce acum? Mie Târziu mi se pare a fi un caz tipic. Detonările ăstea „la momentul oportun”, urmate de mișcări puternice de trupe, îmi semnalizează niște treburi. V-aș mai spune ceva: toată agățarea lui Simion cu legionarismul e cauzată de Târziu. E suficient să citiți numerele mai vechi ale revistei lui Târziu ca să faceți natural asocierea. Doar că, ajuns aici, n-o să las treburile neterminate. Revista lui Târziu penetrase puternic mediile de influență legionară, iar el, ca personaj, ajunsese să fie invitat destul de des la tot felul de manifestări. Motiv pentru care, îmi permit să întreb abrupt: „CLAUDIU TÂRZIU, AI DAT INFORMĂRI LA SRI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE LEGIONARII CU CARE TE-AI ÎNTÂLNIT?”. Eu unul, dacă aș ști că m-am întâlnit cu individul ăsta, cred că aș putea estima inclusiv cât de gros ar fi dosarul meu de la „băieții veseli”. 

Înainte de a pune punct, aș mai avea ceva de spus. Alegerile de-acum sunt la fel de încurcate precum cele din iarnă. Cu Leana scăpată-n electorat precum vaca-n porumb și cu alte câteva surprize pe liste, e posibil să vedem din nou un scenariu imposibil pentru sistem. Și, ca și prima dată, e posibil să vedem din nou anularea alegerilor. Asta dacă nu cumva sistemul va decide că e mai bine să reia turul 2. Stați în băncile voastre: primăvara asta, cu toate că nu-i a noastră, aduce surprize pentru toată lumea.