Ceea ce nu are nimeni curaj să spună

Hai să privim către cel mai mare secret, nespus de nimeni: imensul deficit bugetar al României nu e o problemă! Problema este persistența sa și faptul că paiațele de la putere cred că pot rezolva problema tăind de acolo de unde nu trebuie. „Cei din spate” au pus un măcelar mafiot la Guvern și au răsuflat ușurați: gata, de-acum se rezolvă tot. Și „tot” nu se rezolvă. Pentru că „tot” are o altă natură, pe care v-o voi dezvălui în cele ce urmează.

Să luăm contextul general: avem o economie mondială pe cale de eșuare, avem o economie europeană eminamente falită și o Românie care și-a pierdut de mult busola, preferând să caute „servicii de busolă” în stânga și-n dreapta. Dar destul cu partea de impresii, să intrăm adânc în problemă ca să înțelegem de unde vine situația.

În primul rând, poate vă amintiți că în urmă cu ceva timp am dat o metodă rapidă de rezolvare a deficitului: tai banii pentru Ucraina, Republica Moldova și pe cei pentru înarmare, ajungând abrupt sub limita de deficit. Totul imediat, fără nici cel mai mic efort. Simplu și fără menajamente. Și toată lumea e fericită.

Ce a făcut Bolovan? A sărăcit românii, a dus firmele autohtone în faliment, a provocat daune pe tot lanțul pentru ca ... deficitul bugetar prognozat să fie 8%, de la 8.7% anul trecut!!! Asta în condițiile în Care Ciuleacu prognozase un deficit de doar 7% prin „Ordonanța Trenulețul”. Nu l-a luat nimeni de mânecă pe chelos să-l întrebe bărbătește: „Boule, pentru 0,7% ai sărăcit o țară? Ești cretin??”. Nu ne mai chinuim, știm bine că răspunsul e afirmativ la ambele întrebări. Dar să înțelegem, totuși, esența. Dacă idioții cățărați la putere pretind că vor binele țării, de ce nu fac asta? Din două motive: primul și cel mai important este că sunt proști, iar cel de-al doilea motiv pentru că și dacă ar fi deștepți n-ar putea-o face din cauza constrângerilor păpușarilor din spate.

Tăierile despre care am vorbit nu pot fi făcute din cauză de UE și, în special, de Franța. Ăia tot visează să ne bage pe noi la înaintare în războiul din Ucraina. Pentru asta îi împing pe proștii teleghidați de la putere în acțiuni din ce în ce mai pe față contra rușilor, astfel încât poate, cine știe, picăm ca proștii. Ar fi ceea ce-și doresc ticăloșii din Europa care au ajuns să ne conducă întrucât, după cum v-am arătat, Ucraina a rămas, practic, fără bărbați, iar apărarea sa se prăbușește pe zi ce trece. Dar să nu ne pierdem în ceea ce privește războiul pentru că nu acolo este discuția noastră.

Ceea ce vreau să repet este că și dacă am face tăierile despre care am vorbit, am rezolva povestea doar parțial. Într-adevăr, ne-am încadra în deficit, dar nu am rezolva gravele probleme structurale ale României. Adevărul e că deficitul este cea mai mică problemă a noastră, fiind doar un simptom al realității crude. România este un organism cangrenat, incapabil să supraviețuiască. Aici e povestea principală. 

De fapt nu deficitul, nu lipsa infrastructurii industriale, nu dependența de exterior și nici măcar slugărnicia unor aleși nu sunt problemele noastre principale. Din păcate - și veți înțelege imediat de ce - toate acestea sunt simptome ale unui rău și mai adânc. Păi - mă veți întreba - unde poate fi problema dacă nu în economie, nu la conducători, nu la gestionare s.a.m.d.? Ei bine, răspunsul ar trebui să vă cutremure, dar simt că vă va lăsa reci. Problema principală a României este ... SISTEMUL ÎN ÎNTREGUL SĂU! Nu-i așa că știați? Da, doar că nu cred că ați dus raționamentul până la capăt. O să vă explic în continuare totul pentru a fi sigur că înțelegeți cu adevărat despre ce e vorba.

Începem cu suprafața. Aparent sistemul politic din România are la bază partidele politice care candidează pentru preluarea puterii. Teoretic poți avansa de la bază și astfel să ajungi la vârf. Teoretic însă. Practic, avansările se fac printr-un sistem destul de complicat în urma căruia de ajuns la vârf ajunge „cine trebuie”. E adevărat, mai sunt și mici accidente, dar doar accidente! După preluarea puterii, programul clamat de partid este uitat și înlocuit cu „programul impus”. Cine impune programul? Pe scurt ... SISTEMUL. Dar cine e sistemul? Eu unul îi spun simplu: Securitatea. De ce-i spun așa? Pentru că acela este centrul esențial al puterii din România. După 1989 Securitatea - care era cea mai urâtă componentă a sistemului comunist autohton - a preluat de facto puterea. 

Însă nu vă imaginați că treburile stau atât de simplu. Puterea pe care-o exercită Securitatea este, de cele mai multe ori, necunoscută inclusiv securiștilor. Pare paradoxal, dar să nu credeți că un securist de la bază, în afară de epuizare, mai e conștient de altceva. Și vorbesc cât se poate de serios. Marea majoritate a celor de-acolo acuză factorul politic, adică partidele.

Să trecem în partea cealaltă, la partide. Probabil știți bine că e o diferență de la cer la pământ între politica clamată de partide și ceea ce se întâmplă în realitate. Să luăm exemplu PSD-ul: cum e posibil ca tu, partid principal al României(din algoritmul ultimelor alegeri) să ajungi vioara a treia și a patra a unei guvernări în care vioara principală e partidul-limbric USR? Este clar că nimeni - incluzând aici electoratul sau membrii de bază ai PSD - nu este de acord cu ceea ce se întâmplă. Cu toate acestea, la vârful partidului avem o „rotativă” de securiști care par nemișcabili. De ce se întâmplă asta? Simplu: ca și în cazul Securității, nici în partide membrii simpli nu au habar de „programul real”, care e decis la vârf. Dar de dat, dau vina pe ... Securitate.

Nu e frumos? Avem două componente esențiale ale sistemului care dau vina un ape cealaltă pentru întreg dezastrul. Dar ce se întâmplă în spate? Aici vine partea frumoasă: atât unii cât și ceilalți se raportează la niște entități eminamente externe. Ca să nu spuneți că sunt conspiraționist, vă voi da un exemplu clar: SIE a fost condus în două rânduri de Mihai Răzvan Ungureanu care era agent al altui serviciu de informații, conform lui Nicolae Ulieru, fpst purtător de cuvânt al SRI, care a avut numeroase intervenții interesante despre personaj! Vă las singur să ghiciți care serviciu. Pe noi trebuie să ne intereseze cum e posibil așa ceva? Simplu: prin statutul nostru de colonie. 

Ce se întâmplă însă dacă vreuna dintre părți(politicieni, servcii, justiție etc. se revoltă? Ați văzut în cazul Dragnea: în 24 de ore te bagă la bulău prin intermediul „Justiței”(sic!), alt act ratat al societății noastre.

Să vedem acum, pe scurt, cum stă treaba. Așadar suntem într-o formă de conducere colonială, bine mascată de intervențiile directe la vârf. Prin intermediul acestui sistem se fură îngrozitor din România. Cât? Aproximativ 1/4 din PIB ANUAL! Totul prin intermediul unor fantome. În afara acestei pătrimi din PIB avem un furt masiv efectuat de așa-zisele instituții ale statului care, pentru adeziunea lor la colonialism, sunt plătite regește. Golănia din Justiție o vedeți pe față. După cum am arătat, raportat la salariul mediu, magistrații autohtoni sunt cei mai bine plătiți din UE! Doar în țări precum Armenia sau Ucraina sunt salarii mai mari!

Apoi vin serviciile. Avem servicii mai mari(ca număr de personal) decât Franța, Germania și Anglia la un loc. Iar cât or fi cu tot cu informatori, cred că e jale. Nici nu-i de mirare că SRI a depășit 1 miliard EUR buget, SPP sare de 100 milioane EUR, iar SIE de 200 milioane EUR. Spre comparație, DGSE(serviciul extern francez) are un buget de 500 milioane EUR, iar DGSI de doar 200 milioane EUR. Deci ambele servicii secrete ale Franței au un buget mai mic decât cel al SRI! Iar aceste servicii ale Franței au făcut posibilă anularea alegerilor prezidențiale din România și instalarea la Cotroceni a catastrofei retardate Mucușor. 

Hai să vedem cum arată din punct de vedere financiar și „factorul politic”. Parlamentul francez a avut un buget de 662 milioane EUR în 2024. Parlamentul României(Camera Deputaților + Senat) a avut un buget de ... aproape 1 miliard EUR(993 milioane EUR)!!! Adăugați cheltuielilor din România și aproape 80 milioane EUR subvenții acordate partidelor politice. 

Trăgând linia ce înțelegem? Păi cam ceea ce s-a înțeles și din achiziția Petrom de către OMV, anume că un pigmeu reușește să acapareze un om în toată regula. Cum e posibil ca un serviciu secret plătit cu o fracțiune din cel al nostru să facă praf serviciile secrete autohtone plătite regește? Vă dați seama că la SRI urmează să vină șef ori Cioloș ori Koveși? Doi agenți francezi pe față, ajunși șefii celui mai mare serviciu de informații autohton! O umilință mai mare decât asta efectiv nu există! Cum e posibil ca niște politicieni plătiți la 60% față de ai noștri să reușească să facă praf întreg sistemul politic autohton? Despre ce e vorba aici?

Ei bine, iată micul mare secret pe  care nimeni nu are curajul să-l spună: SISTEMUL AUTOHTON ESTE TERMINAT ÎN PROPORȚIE DE 100%! Nu avem politicieni, nu avem justiție, nu avem servicii, iar de armată nici nu mai poate fi vorba. Nu avem învățământ, nu avem sănătate, nu avem protecție socială, NU AVEM NIMIC! Însă acest NIMIC devine mai scump pe zi ce trece. Cine naiba suportă așa ceva? 

Având în vedere profilul meu, mă mai întreabă unul-altul ce părere am despre activitatea Rusiei în România? Cam cum văd eu lucrurile, cât de prezenți sunt rușii aici? De fiecare dată am dat același răspuns: din punctul meu de vedere rușii au interes zero în România și prezență la minim, adică la nivelul diplomației și, probabil, al unora agățați accidental. Nu există însă interes real al Rusiei. Dar atâta le spun tuturor celor care formează statul eșuat România: „Să vă ferească Sfântul să aibă Rusia interes!”. În câteva zile pot declanșa, fără nici cea mai mică problemă, un război civil ale cărui victime vă las să ghiciți care vor fi! Dacă vreunul dintre cei care compun acum SISTEMUL crede că va scăpa, e naiv! Nu, tată, inclusiv îndobitociții voștri se vor întoarce radical împotriva voastră deoarece e simplu să le faci „reverse engineering” și să-i arunci la fel de radical în sens opus. 

Însă, chiar dacă nu va exista o intervenție străină, un sistem atât de idiot precum cel actual e sortit pieirii. Într-adevăr, ne-a mâncat o groază de viață, dar mult nu mai are. Culmea, acum, când se crede puternic, e cel mai slab și nu realizează asta. Într-adevăr, s-a ajuns la sinergie: când un securist dă ordin, magistrații se aliniază întru paradirea victimei. Totul într-un timp record. Uitați-vă la paradoxul situației: Georgescu este ținut sub control judiciar pentru niște dosare panaramă, în timp ce Generalul Tremurici, adevăratul asasin al României, e lăsat liber după ce i s-a dat un „avertisment tovărășesc”. Ce altă dovadă a ticăloșiei mai vreți? 

Patternul istoriei este însă altul. Și, vă garantez, tovarăși, că mult mai curând decât credeți, veți fi luați teribil de radical prin surprindere! De fapt, veți fi paralizați de amploarea unui „fapt inexplicabil”. De unde știu? Asta se întâmplă mereu în istorie atunci când SISTEMUL, în întregul său, e, în sine, o metastază. Moartea-i violentă nu mai poate fi ocolită. Și asta, culmea, de la chestiuni banale precum răceala sau gripa.