sâmbătă, 7 martie 2026

Nebunul istoriei(1)


„Emiratezii” - ca s-o citez pe zâna prostiei absolute, Țoiu - mai au hrană doar pentru zece zile. Atât. Ce înseamnă asta? Că situația e groasă. Dar nu de nedepășit, cu siguranță. De găsit se vor găsi metode de peticit situația. Însă este un mic colțișor care se vede deasupra apei. În jos însă e un înfricoșător munte al aisbergului care-și va arăta fața hidoasă mult timp de-acum înainte. 

De la sondă la pompa de benzină, petrolul are o cale lungă. Mulți au impresia că a scoate petrol din pământ este similar apăsării butonului de la pompa de benzină. Nu, nu e așa. O să vă reproduc schematic întreg procesul și veți înțelege singuri de ce consecințele actualului conflict sunt unele pe termen cel puțin mediu.

Petrolul brut, cel care este scos din pământ, nu este un petrol folosibil. El este încărcat cu diverse gaze, săruri și alte substanțe. Astfel încât este necesar să treacă printr-un proces tehnologic într-o așa-numită  uzină GOSP(Gas Oil Separation Plant). Aici, prima etapă este cea de separare a gazelor: petrolul brut intră în separatoare de înaltă și joasă presiune unde gazul rezultat este trimis către uzine de procesare specifice, iar lichidul rămas merge mai departe în procesul tehnologic. Așa ajunge la procedura de dezemulsionare și desărare. Aici se folosesc tancuri uriașe numite „desalters” deoarece petrolul din Golf este amestecat cu apă foarte sărată din zăcământ. Astfel, în procesul tehnologic, se introduce apă dulce și, utilizându-se un câmp electric de înaltă tensiune, picăturile de apă sunt forșate să se separe de petrol. După etapa GOSP urmează una de stabilizare care elimină gazele ușoare rămase și, mai ales, hidrogenul sulfurat, un gaz extrem de toxic și coroziv. Practic abia aici avem "țițeiului stabilizat", care are o presiune a vaporilor suficient de scăzută pentru a fi depozitat în siguranță în tancuri petroliere fără riscul de explozie sau coroziune severă a navei.

Și-acum putem începe discuția. Depozitele de stocare din Golf sunt aproape pline. Traficul ștrangulat din strâmtoarea Hormuz face practic imposibil transportul și, fără golire, nu mai ai unde să stochezi producția. Dacă prin zone precare ale planetei se urlă după petrol și gaze naturale, în Golf se urlă din cauză că petrolul nu mai are loc în tancurile de stocare. Asta înseamnă încetinirea sau chiar oprirea producției. Ceea ce este un coșmar operațional. 

Inclusiv la sonde sunt probleme majore. Zăcămintele din Golf folosesc tehnologia de injecție de apă pentru extragerea petrolului. Dacă oprești pomparea sau fluxul apa, fiind mai grea decât petrolul, se poate acumula la baza sondei fenomen numit liquid loading). Când vrei să repornești, coloana de apă este atât de grea încât presiunea naturală a gazelor sau a petrolului nu o mai poate împinge afară. Ai nevoie de unități speciale de intervenție(coiled tubing) pentru a „curăța” sonda, proces care durează și costă enorm. Există însă și alte fenomene precum deteriorarea zăcământului ca efect al opririi sau, și mai grav, solidificarea, adică depunerea parafinei și a asfalturilor pe conducte, formând dopuri solide care fac imposibilă repornirea sondei prin simpla redeschidere a valvelor. 


Dar cea mai mare problemă este la unitățile GOSP. Acestea, pur și simplu, nu pot fi pornite „la buton”. Ele sunt făcute să funcționeze continuu, iar oprirea și repornirea sunt adevărate coșmaruri operaționale. Oprirea înseamnă curățarea întregii instalații cu solvenți și umplerea ei cu gaz inert la o presiune standard. Inclusiv oprită, unitatea GOSP trebuie supravegheată aproape la fel ca atunci când merge. Repornirea ei este un proces care poate dura chiar și luni de zile deoarece, înainte de pornirea propriu-zisă, trebuie verificată fiecare valvă în parte. Apoi, fluxul de petrol trebuie pornit treptat pentru evitarea a ceea ce, în limbaj tehnic, se numește „lovitura de berbec”. Partea și mai interesantă este că, până când totul nu ajunge în echilibru, produsul care iese din GOSP  nu este unul viabil din punct de vedere al parametrilor. Abia după faza de echilibrare produsul este viabil și poate trece mai departe. Ca să nu mai vorbim că aici e vorba despre o relație zăcământ-GOSP, fiind nevoie de o sincronizare perfectă dintre cele două elemente. Probabil nu înțelegeți complexitatea  fără să vedeți o imagine. Căutați pe net sau uitați-vă la cea alăturată, care vă dă doar o mică parte din complex și imaginați-vă că la fiecare dintre aceste sonde trebuie să existe un inginer care monitorizeze repornirea. 

Ideea pe care vreau să o înțelegeți este că oprirea producției este un proces extrem de dubios. L-am văzut în timpul războiului Iran-Irak, dar doar în zona aceea. De asemenea, la modul dezastruos, l-am văzut în timpul invaziei irakiene din Kuweit, atunci când, în retragere, irakienii au incendiat voluntar sondele. A fost nevoie de mai mult de doi ani pentru a reporni extracția, în urma incidentului rezultând deteriorări teribile ale zăcămintelor. Acum,  în condiții de război, ambele scenarii sunt pe masă.

De aici trebuie înțeles că o oprire a producției de petrol în tot Golful, ca efect al conflictului dintre Alianța Epstein(SUA-Israel) și Iran, reprezintă un dezastru pe termen cel puțin mediu. Deja prețul petrolului a depășit 90$, iar fondurile speculative au început să parieze pe aprecierea sa. Este un coșmar pentru toată lumea. Și nu doar atât. Este un coșmar care va sta cu  noi mult timp în condițiile în care conflictul se prelungește. 

Daunele sunt incalculabile. Unii arată la trilioanele cu care a scăzut piața., E fals! Alții arată la zecile de miliarde care vor arunca Bugetul SUA în WC. E la fel de fals! Acestea nu reprezintă nimic față de adevărata amploare a distrugerii. Uitându-vă când într-o parte când în cealaltă, uitați să vedeți ansamblul. Adevărul este că fiecare zi care trece, face din ce în ce mai vizibilă crăpătura imensă în întreaga arhitectură a lumii. Iar o prelungire corespunzătoare a acestui conflict are rolul de a dărâma cu totul lumea. Lumea pe care o știm.

Distrugerea pieței petrolului este distrugerea lumii așa cum o știm. Este distrugerea dolarului și a americano-centrismului. Este un sfârșit absolut pentru SUA. O națiune de cel puțin cincisprezece ori mai slabă decât SUA pare a reuși imposibilul. Unii vor spune că mă grăbesc. Poate așa e, dar ceea ce văd este un dezastru absolut pentru SUA. (va urma)

3 comentarii:

  1. Inseamna ca este...a fost...si va fi blat in continuare ! iar noi ca oameni vom cadea iarasi pe locul doi !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ajunge petrol in lume - nu o sa fie ingrasamint chimic primavara asta - recolte slabe peste tot la toamna -explodeaza pretul mancarii la toamna. La unii ghinionisti prin Africa poate se lasa cu foamete.

      Ștergere
  2. este o MARE ȚEAPĂ, ca de obicei pentru noi oamenii de rand.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)