Imediat după Revoluție a apărut o specie elitistă: fufimea monarhistă. Tot felul de muieri cu opinii beton, disprețuind „prostimea” și emițând „judecăți de valoare”. Între altele nu pot uita o sintagmă care se repeta obsesiv: „sfânta regină Maria”.
Nu sunt eu un individ religios, dar când vine vorba de sfințenie ciulesc bine urechile și-mi pun cap la cap toate informațiile. Nu de alta, dar termenul e unul care necesită o atenție sporită. Oare ce era sfânt la fosta regină a României?
Ce-i drept, Maria a fost o personalitate a epocii sale. Ea a fost cea care ne-a proiectat pe harta lumii. Motivul e mult mai pământesc decât ați putea crede: curvăsăria sa fără perdea. A scrie despre toți amanții săi e o întreprindere imposibilă. Maria era mai depravată decât o cățea în călduri. Pur și simplu, cum mirosea a bărbat, nu se lăsa până nu-l epuiza cum știa ea mai bine.





