marți, 2 martie 2010

Noua dezordine financiara

Privind spre cifrele proste publicate de HSBC cred că trebuie să ne punem o întrebare interesantă: dacă acesta este de fapt începutul adevăratei crize? Dacă aburii iluzorii ai creşterii de până acum vor dispărea şi ne vom trezi brusc într-o lume brutal de adevărată din care ne vom pune din ce în ce mai multe întrebări referitoare la naivitatea şi prostia care ne-au guvernat până acum? Desigur, pentru unii poate suna nebuneşte, dar am şi un raţionament.

O să încep prin a împărţi(forţând sensul termenilor) produsele financiare în două categorii: în prima categorie - pe care o voi denumi reală -  voi include creditele şi asigurările directe asociate acestora(adică produsele financiare de bază), în timp ce în a doua categorie - pe care prefer să o denumesc virtuală - introducem produsele financiare derivate. Legătura dintre cele două categorii este una puternică: produsele reale au fost bază pentru produsele virtuale care, la rândul lor au devenit bază pentru alte produse virtuale într-un lanţ teoretic infinit, dar care, din punct de vedere practic, nu a putut suporta mai mult de cinci nivele de derivare. Avantajul produselor virtuale era dat de capacitatea de generare a unor profituri substanţiale în condiţii iluzorii de siguranţă totală. În momentul în care profanii au înţeles acest lucru a început nebunia. Produsele virtuale au înflorit pe o piaţă în care cererea era net inferioară ofertei. Ca o primă soluţie au apărut produsele virtuale de nivele superioare(3,4 şi 5). Când piaţa a redevenit aglomerată s-a simţit nevoia extinderii bazei reale. Astfel a început să curgă cu finanţări ieftine şi, pe fondul presiuni banilor fabricaţi de bănci, normele de creditare au devenit din ce în ce mai laxe deoarece orice nouă intrare în zona reală conducea la oportunităţi fabuloase în zona virtuală. Cum normele au devenit laxe, băncile s-au deschis clienţilor problematici. Segmentul subprime a devenit astfel noul el dorado . Dintr-o zonă marginală a societăţii s-a ajuns la un segment deosebi de viabil, vânat de băncile aflate în stare aproape de isterie. Ceea ce se întâmpla avea un nume binecunoscut tuturor: se năştea cea mai mari schemă piramidală pe care a cunoscut-o omenirea vreodată.

Problemele au început, aşa cum era normal, din zona reală, acolo unde clienţii subprime au început să constate că nu-şi mai pot achita ratele către bănci. Provenind de la periferia societăţii, acestora le-a fost destul de uşor să le returneze bancherilor cheile de la proprietăţile cu preţ umflat, reîntorcându-se în locurile marginale din care bancherii îi scoseseră aproape forţat. Numai că, fiecare default din zona reală a declanşat un adevărat măcel în zona virtuală. Gândiţi-vă cam cum percepea o bancă default-ul unui client în momentul în care bucăţi din produsul real deveniseră bază pentru mai multe portofolii de produse virtuale deţinute de aceeaşi onorabilă instituţie. Intrarea în default a majorităţii segmentului a declanşat cea mai mare recesiune de la Marea Criză din 1930. Stabilizarea situaţiei a necesitat intervenţii masive ale statelor care, pentru închiderea (sau mascarea) activelor toxice au fost nevoite să pompeze cantităţi imense de bani şi sa închidă ochii la unele deţineri ale băncilor. După închiderea(sau mascarea închiderii) cercului subprime, lucrurile par a fi stabilizate. Situaţia însă nu e nici pe departe rezolvată.

Revenind la începutul articolului, rezultatele sub așteptări ale HSBC reprezintă un semnal de alarmă. HSBC a avut o politică prudențială destul de bună, iar expunerea băncii pe derivate a fost una moderată(cifrele mari apărute în presă anul trecut includeau si expunerile unor clienti ai bancii). Sumele care au mâncat din profitul băncii au fost pierderi din zona reală. Ce se întâmplă de fapt? Valul generat de subprime a contagiat economia afectând clasa de mijloc. Aici avem de-a face cu un hop major deoarece marea majoritatea a clienților băncilor sunt din clasa de mijloc. Aceasta înseamnă că produsele reale vândute acestora  au stat la baza unui covârșitor număr de produse virtuale

Contracția continuă a numărului locurilor de muncă și deprecierea valorii bunurilor nu lasă prea multe opțiuni individului din yona de mijloc a societății. În acest fel au apărut noțiuni care, în urmă cu ceva vreme, păreau imposibile: default-ul tehnic și prelungirea agoniei. Sunt noțiuni care nu prea au de-a face cu zona de jos a societății. Default-ul tehnic presupune încheierea unui contract de credit ipotecar pentru un imobil înaintea denunțării contractului actual. În acest fel se reușește achiziționarea unui imobil similar cu costuri mult mai mici. Statul pe gratis sau, ceea ce eu am numit, prelungirea agoniei este o tehnică menită a evita executarea cât mai mult posibil. Beneficiind de înlesnirile legislative, clienții care nu mai au chef să-și plătească ratele cer în prima fază o restructurare care include o perioadă de grație de cel puțin șase luni, după care, bazându-se pe ineficiența băncilor și pe câteva legi, întârzie la maxim ieșirea din imobil. Teoretic se poate obține o perioadă de grație de cel puțin un an, timp în care nu faci altceva decât să locuiești pe gratis. 

Poate vă gândiți că ceea ce v-am prezentat mai sus reprezintă fenomene izolate. La fel am crezut și eu, dar nu este așa. În momentul în care în Wall Street Journal apar articole în care ți se demonstrează cu cifre că nu mai are sens să-ți plătești ratele la casă, e clar că ceva e în neregulă. WSJ nu e o publicație pentru săraci sau frustrați, ci tocmai pentru cei care pun în mișcare economia. Faptul că din ce în ce mai mulți clienți învață să fenteze sistemul bancar este problematic și poate degenera într-o criză de proporții în care cei mai câștigați, culmea, vor fi cei care au refuzat să-și plătească datoriile. O nouă dezordine este pe cale să se producă, iar aceasta va avea un impact de câteva ori mai mare decât actuala criză. Cantitatea imensă de produse virtuale fabricate din așa-numitul segment de risc minim are forța unui tsunami și precizia unei ghilotine.  

14 comentarii:

  1. Citeam pe undeva ca din momentul in care adevarul incepe sa apara in mainstream media se poate porni cronometrul, si ca ar mai ramine vreo 60 zile. O fi adevarat, n-o fi... o sa vedem.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu incep sa cred ca baietii se pot descurca la infinit.

    RăspundețiȘtergere
  3. nu exista descurcare la infinit.
    undeva, candva, cumva presiunea in crestere va rabufni intrun fel sau altul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi aduce aminte de o poveste, pe care o conluzionam asa: "toata constructia de carton se va prabusi la fel ca o piramida care incearca sa stea cu capul in jos: Wealth Pyramid"

    Ca de obicei o imagine face cat o mie de constructii virtuale... din cuvinte sau derivative... :)

    RăspundețiȘtergere
  5. isterie generala, pesimism generalizat ....
    concluzia : puneti mainile pe piept si asteptati sfarsitul lumii, ala din 2012 ;)

    RăspundețiȘtergere
  6. Tarile vestice au iesit deja din criza. Criza care de fapt a fost a celor foarte bogati si care si-au vazut diminuate profiturile din imobiliare. In Olanda, un exemplu pe care il cunosc foarte bine, criza aproape ca nu s-a simtit. Iar in imobilare dupa o scadere de 5% in 2008, in 2009 au avut o crestre de 3%. In Franta situatia este asemanatoare. Romania urmeaza exact acelasi trend, cel mai bun barometru fiind bursa, asa mica cum e ea. Da, Romania urmeaza un trend pozitiv, chiar daca a fost sapata in 2008-2009 de media. Un raport al UE ignorat aproape cu desavarsire de media romaneasca a scos in evidenta ca romanii au inteles bine ca ziaristii sunt cei care au pus umarul la adancirea crizei. Si asta numai de dragul senzationalului si a iesirii din anonimat. De fapt, ce sanse ar avea sa fie bagati in seama cei cu masterate economice obtinute prin corespondenta? Sunt la fel ca expertii in cutremure care apar la TV atunci cand media nu mai are nimic senzational care sa vanda spatiile publicitare. Derulati putin in urma. Criza s-a intrerupt in momentul cutremurului din Haiti, stiri analize, comparatii cu Romania, isterie media. Au urmat alegerile din PSD si nimeni nu a mai vorbit de criza. A urmat cutremurul din Chile, iar isterie media. A tras un partz Basescu si media l-a asezat pe patul de moarte = o alta isterie media, si bineinteles, criza nu mai face parte din subiectele zilei. La fel si in cazul Chile. Cutremurul aduce iar o gramada de experti care dau de sigur ca evenimentul va provoca un cutremur si in Romania. Penibilitatea vine insa din ignoranta si uitare: efectul anului 2000 = un fas, Cometa X = alt fas, Nostradamus = tot fas, gripa aviara = un fas pe bani, gripa porcina un fas pe bani mai multi si in plus cu gauri in pielea oamenilor. Acum se mai vinde inca povestea crizei, urmeaza cea cu 2012 ... Vanzatori sunt destui!

    RăspundețiȘtergere
  7. Au mai fost opinii de acest gen in ultimul timp in media de peste ocean, atat in ziare online, cat mai ales in blogurile economice. Un p.d.v. interesant intalnit a fost acela ca FED si guvernul US incearca sa impinga persoanele care inca au bani spre piata bursiera, prin ofertarea unosr dobanzi ridicole la depozite, gen 0,10-0,25% pe an. Pasul doi, revenirea recesiunii, modelul W, si implicit pierderea fondurilor investite. Deja multi si-au vazut disparand fondurile de pensii, pe langa cele 1 din 5 locuinte care au intrat la apa, si valoreaza mai putin decat ipotecile puse pe ele. Oricum pana acum s-a reusit salvarea celor too big to fail, pretul datorii imense la nivel de tara, datorii amanate generatiilor vitoare, cu implicatii in viitor, gen scaderea nivelului de trai, impozite mai mari, semnificativ, etc. Asa ca este posibil a vedem si partea a doua a recesiunii, si sa ne fie si mai rau decat acum.

    RăspundețiȘtergere
  8. asa numitele produse reale sint de fapt vituale; pina si banii sint un produs virtual, se numesc "fiat money", bani creati din nimic. demult, erau acoperiti in aur, acum sint acoperiti de cuvintul guvernului. In cazul in care aceasta incredere va dispare, se va crea un haos general. In Germania, WW2, cind englezii au invadat Germania cu bancnote false, se spune ca cineva a lasat banii pe strada si a furat butoiul in care erau pusi.

    RăspundețiȘtergere
  9. Dl Neagoe , spuneti-le ca s-a iesit din criza si somerilor. Nu s-a mai vazut in istorie recuperare fara diminuarea somajului

    RăspundețiȘtergere
  10. neagoe viseaza cai verzi pe pereti si recuperari ... fulminante!

    RăspundețiȘtergere
  11. @Neagoe

    Jignesti inteligenta damnatilor iadului... prostiei umane... infinite.

    Majoritatea ziaristilor au pe constiinta clasa medie pe care au cam ruinat-o in favoarea unor grupuri de... interese.

    RăspundețiȘtergere
  12. Speculative Premium - And Why The Markets Will CRASH

    No part of the markets are trading on fundamental values, nor on forward business expectations. They are instead trading as "hot money" repositories where speculators rotate in and out of various instruments literally on a minute-by-minute basis.

    This is how crashes happen.

    When there is no fundamental value underlying a market there is no floor on price. Price then becomes one thing and one thing only - the number at which you can find another sucker to take your position from you.

    This is how tulip bulbs went nuts in Holland, it is how houses went nuts in California in 2005, it is how tech stocks went nuts in 1999 and it is how oil went nuts in 2008.

    But now literally everything has gone this way.

    Take European national debt. We now know that Italy, for example, was cooking their books as early as 1995. This means that bond buyers overpaid for their bonds and took less coupon than they should have. This should have resulted in an immediate destruction in the value of those bonds when discovered, but it did not.

    Why?

    Because there was still a bigger fool.

    Tech stocks were the same thing in 1999. These "companies" claimed the global GDP some 100 times over between the IPO-issuers in 1998 and 1999. This, of course, is impossible. Yet people kept buying even though mathematically 99% of them had to lose all their money. Ultimately, they did exactly that.

    Oil went to $150 in 2008 even though demand was cratering. It then collapsed to under $40. It is now double that, even though we have a record supply on hand, to the point that tankers are sitting around full of crude with nowhere to unload it to, and nobody to buy at the price paid. Yet the price continues to go higher.

    These conditions, historically, always produce crashes. Each and every time. Go ahead and look back through history with a dispassionate eye. Find me a market that displayed a complete disconnect with fundamentals such as this and did not crash.

    You can't.

    The issue for investors, of course, is that it is almost impossible to determine who will finally stand up and blow a whistle that others listen to. These manias go on longer than anyone would think possible. Always. I was stunned in 1999 as the Nasdaq doubled. Likewise in 2009 I was stunned as prices went straight up on companies that based on any dispassionate analysis are worth zero - for example, every large bank with undisclosed off-balance-sheet exposures (that would be most of them.)

    The overnight move in Copper is yet another confirmation point. Big banks leasing oil tankers to fill up and moor somewhere "waiting for price to go up" was the first indication that this mentality had taken hold last year. Stocks were the next, of course, and now we have it in copper.

    That the "animal idiocy" came just months after the 2008 crash tells me that we've learned exactly nothing. That the idiots in places like CNBS, including most especially people like Kudlow and LIESman, who have seen enough dances to both know and be able to identify this pattern, refuse to discuss what's going on borders on criminal journalistic misconduct.

    If we had indications in the real economy - that is, other than government borrow-and-spend - that we were turning the corner, I'd be a bit more sanguine. Unfortunately no such indication has appeared, despite literally six months of claims from the media that it's "just around the corner."

    No it's not folks. What's around the corner is another collapse, worse than the 2008 one, because the bad debt has been stinking up the joint even more as it decays into a putrid mess.

    RăspundețiȘtergere
  13. Ce se intampla acum imi aduce aminte de jocul de Tetris, atunci cand piesele incep sa cada de sus cu o viteza la care nu-i mai poti face față, tot ceea ce mai poți face e să le împingi spre margine, poate mai întârzii puțin inevitabilul si mai prelungești jocul cu vreo câteva secunde.
    Colapsul e necesar, cu cât îl întârziem mai mult, cu atât va fi mai dureros.

    RăspundețiȘtergere