marți, 9 martie 2010

Dedesubturile unui razboi comercial


Spinoasa chestiune a subvenţiilor agricole practicată de SUA s-a împiedicat de un hop destul de mare. Brazilia a dispus creşterea taxelor vamale pentru 102 produse exportate de SUA(lista completă aici). Evident, o asemenea măsură nu poate rămâne fără ecou. Creşterea de până la 100% a taxelor reprezintă o mişcare destul de dură care-şi poate găsi ecoul şi în alte zone ale lumii.

Până acum, schema practicată de SUA era una cât se poate de banală: încheiau convenţii comerciale bilaterale în care forţau(prin metode numai de ei ştiute) un nivel redus de taxare a produselor agricole. Pasul doi era reprezentat de invazia produselor agricole americane(generos subvenţionate) şi distrugerea agriculturii locale. După eliminarea competitorilor locali, producătorii americani aveau mână liberă pe respectiva piaţă. Acest joc banal şi murdar a fost "practicat" în mai multe zone ale lumii care, în acest moment, se zbat în sărăcie.

Atacul comercial al Braziliei asupra SUA poate fi primul pas către o regândire a politicilor agricole pe plan global. Cu toate că băieţii bine conectaţi la robinetul legislativ din Washington reacţionează isteric, declarând că Brazilia nu vrea să accepte "realităţile de pe piaţa bubmacului", miza jocului este mult mai mare. Fără subvenţii, super-performanta agricultură americană ar fi nevoită să abandoneze numeroase pieţe(evident, acolo unde productia locala nu a fost distrusa iremediabil).

Trebuie sa remarcăm că, ușor, ușor strategiile globale încep să fie regândite sub efectul unor presiuni aparent minore. Cel mai clar exemplu în acest sens este anunțul făcut de chinezi cu privire la politica de apreciere a yuan-ului. Criza i-a convins că e inutil să acumulezi maculatura altora și că, până la urmă, o economie sănătoasă este cea în care există un echilibru între piața internă și exporturi(sau importuri în cazul unora ca noi). Vom asista oare la o schimbare rapidă a conceptelor economice actuale? Nu cred, dar probabil că vom reuși să identificăm din ce în ce mai des elemente care ies din decorul actual.

20 de comentarii:

  1. Iţi recomand cartea lui Krugman despre crizele din anii 90 până-n prezent. Nu ştiu care e titlul cărţii în română, dar în suedeză - limba în care am citit-o - se numeşte "Crize". Krugman face o analiză destul de interesantă şi el ar trebui să ştie; doar era acolo printre cei din Washington. Articolul tău are tangenţă cu ceea ce ne descrie Krugman, însă analiză dânsului este fără acel ton subiectiv despre vreo conspiraţie americană atât de tipică pentru noi din sudul europei. Asta e; ne plac conspiraţiile şi le vedem peste tot...

    Krugman a fost prezent la unele miting-uri care a avut de-a face cu Brazilia şi aşa mai departe. O carte foarte bună care mă bucur că am citit-o înainte să citesc acest articol. Fără supărare...

    RăspundețiȘtergere
  2. Si cam ce zice Krugman in cartea cu pricina si de ce il considerati ca find punctul de vedere definitiv ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Nimic nou sub soare: globalizare a rimat cu dezarmare vamală. Doar că Nordul, înţelegând prin asta şi UE, şi SUA, au inventat barierele netarifare, şi au practicat cu îndârjire protecţionismul. A fost un război asimetric. Acum se întoarce roata. Brazilia ripostează, pentru că poate. China practică protecţionismul selectiv, în sensul că nu deschide piaţa până când sectorul local vizat nu este competitiv, şi nu se poate bate de la egal la egal cu ceilalţi producători.
    Sigur, mulţi vor sări în sus şi vor spune că protecţionismul e aşa şi pe dincolo. O fi, dar celor care l-au practicat le-a mers bine, în schimb celorlalţi le-a mers rău. Acum s-a terminat cu ipocrizia. Runda Doha a negocierilor OMC este moartă, ca şi cea precedentă.
    Poate că globalizarea nu e atât de minunată pe cât ni se spune, poate că n-a făcut decât să accentueze polarizarea sărăciei în anumite zone ale planetei, să distrugă economii locale, să le facă dependente de importuri sau de monoindustrii, etc. Asta e: vremuri excepţionale cer măsuri excepţionale.

    RăspundețiȘtergere
  4. Trăiască naţionalismul economic !

    RăspundețiȘtergere
  5. Bogdan Dobondi: Nu-i vorba de nicio conspiratie. E vorba de dorinta(poate legitima) a unora de a face profit.
    Cartea despre care amintesti nu am citit-o, dar o sa o caut pt. ca pare interesanta.

    Nok: Corect. M-au luat-o tastele la vale si am mai nascut o chiftea. Trebuie sa-ti dau o bere.

    RăspundețiȘtergere
  6. Fac parte din echipa ASERInvest,un proiect studentesc pe domeniul investitiilor.Am fost captivata de acest blog si imi doresc sa putem realiza un fel de parteneriat.Mentionez faptul ca am incercat si noi sa punem bazele unui blog de investitii pentru incepatori.Se poate sa primesc un alt mail in afara de cel din contact?Astept raspunsul dumneavoastra.Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  7. Sibiceanu Iulia: Sincer, nu cred ca timpu-mi permite implicarea intr-un alt proiect. Si-asa blogul este prea mult.
    Pentru mail, utilizeaza cu incredere adresa de pe site. Citesc toate mailurile pe care le primesc!

    RăspundețiȘtergere
  8. >Nu-i vorba de nicio conspiratie. E vorba de dorinta(poate legitima) a unora de a face profit.

    E şi asta o conspiraţie - nu ? ;)

    RăspundețiȘtergere
  9. sau putem sa-i spunem ëxploatarea celor saraci de catre cei bogati". pentru ca asta se intampla de fapt. se joaca un joc, ale carui reguli sunt scrise (asa cum ii convin) de una dintre echipe :))) va dati seama ce fair play este un astfel de joc, nu? nu exista concurenta adevarata, nu exista competitie justa. cine crede asta e naiv. vb ceea, aveti drept exemplu chiar romania. am putea a ne asiguram din productie proprie macar consumul populatiei. in schimb importam si mancam tot felul de bazaconii de supermarket care nu au niciun gust. producatorii locali iau subventii de doi lei, cei din UE iar subventii babane. oare cine castiga in final? sa va intre bine in cap. globalizarea e buna pentru cei care fac regulile, nu pentru sarmani.

    RăspundețiȘtergere
  10. >am putea a ne asiguram din productie proprie macar consumul populatiei. in schimb importam si mancam tot felul de bazaconii de supermarket care nu au niciun gust.

    Problema reală e că preţurile sunt mai mari decât acum 15 ani, înainte de tâmpenia cu CEFTA, ceea ce arată că teoria cu "subvenţionarea consumatorului" în mod indirect de către bugetul altor ţări are unele probleme în aplicarea în realitate ... :(

    RăspundețiȘtergere
  11. Iulia (Sibiceanu), dpmdv, acest blog ar trebui sa fie un "must" pentru toti studentii din domeniu. Eu nu mai sunt student demult, insa zilnic trec prin zona sa citesc ce mai e nou pe-aici. Oricum, n-am o formatie economica, insa imi doresc sa fiu la curent cu tot ce se invarte in sfera economicului si ce mai fac, in general, "manuitorii de bani".

    Legat de subiect, sper ca Brazilia sa reuseasca in demersul ei, insa ma indoiesc ca americanii n-au dezvoltat si metode de "convingere" tocmai pentru astfel de situatii.

    RăspundețiȘtergere
  12. @Iulia: Sunt implicat intr-un astfel de club de investitii studentesc la facultatea unde studiez. Site-ul clubului nostru e www.eutic.org, dar nu o sa poti vedea mare lucru fara un cont. As fi fericit sa ma implic intr-un astfel de club si in Romania, ar fi frumos sa facem un parteneriat eventual. Nu gasesc un contact la voi pe site asa ca iti las adresa mea de e-mail: s0838596@sms.ed.ac.uk

    ontopic: Din cate stiu eu, Brazilia e un mare exportator de produse agricole si mai putin importator. O asemenea masura ar fi mai interesanta din partea tarilor din Orient de exemplu.

    RăspundețiȘtergere
  13. Of, ce de investitori juniori dornici sa mai prinda si ei o bucata din actiune cat se mai poate.

    Ma emotionez tot deja... :-)

    RăspundețiȘtergere
  14. Flavian: Decat sa-i blamezi mai bine le-ai urma exemplul si ai incerca sa intelegi mecanismele sistemului financiar actual. Din pacate, in cazul tau e vorba de foarte multa superficialitate. Citindu-ti dictionarul de termeni pe care l-ai publicat acum cateva zile m-am luminat deoarece mi-am dat seama cum pot trai cei ca mine: din greselile pe care le fac unii ca tine(si care sunt net mai multi decat noi).

    RăspundețiȘtergere
  15. Alex, nu cred ca ai dreptate in privinta Braziliei. Gandeste-te la noi care produceam mai mult decat consumam si exportam surplusul chiar si pe vremea lui Ceausescu. Brazilia face ceea ce guvernanti nostri nu au avut coloana sa faca ca le secau comisioanele. Tarile arabe nu au de ce sa puna tarife comerciale la produsele agricole ale SUA pt ca la ei nu creste graul si porumbul in duna de nisip...

    RăspundețiȘtergere
  16. @B: Cum in tarile arabe nu creste porumb in nisip sunt nevoite sa importe masiv. Daca ar implementa taxe similare ca in Brazilie, SUA s-ar resimti puternic. Nu doar SUA exporta grau si porumb, mai sunt si alte alternative. In cazul Braziliei, importurile lor de cereale din state sunt foarte subtiri. Totusi, poate pe lista respectiva sunt si produse pe care Brazilia le importa din SUA si atunci situatia e alta.

    @Flavian: Cel putin in cadrul clubului in care sunt eu, eventualul profit merge spre societati caritabile asa ca nu poate fi vorba de ce insinuezi tu acolo. Tu de ce esti asa de acid? Vrei sa spui ca tu nu ai "speculat" pe bursa niciodata?

    RăspundețiȘtergere
  17. @B: Cum in tarile arabe nu creste porumb in nisip sunt nevoite sa importe masiv. Daca ar implementa taxe similare ca in Brazilie, SUA s-ar resimti puternic. Nu doar SUA exporta grau si porumb, mai sunt si alte alternative. In cazul Braziliei, importurile lor de cereale din state sunt foarte subtiri. Totusi, poate pe lista respectiva sunt si produse pe care Brazilia le importa din SUA si atunci situatia e alta.

    @Flavian: Cel putin in cadrul clubului in care sunt eu, eventualul profit merge spre societati caritabile asa ca nu poate fi vorba de ce insinuezi tu acolo. Tu de ce esti asa de acid? Vrei sa spui ca tu nu ai "speculat" pe bursa niciodata?

    RăspundețiȘtergere
  18. Dane, poate sunt eu usor superficial, dar am impresia ca altii sunt totusi cei care traiesc in lumi complet virtuale... ;)

    Alex Seran - parerea mea despre specula si speculatori e din ce in ce mai proasta. Vezi aici dictionarul de care zicea Dan. Dupa ani intregi de studiat escrocheriile unora ca Madoff, Soros, GS, AIG, Lehman si altii ma intreb cum ar putea sa fie altfel... :-(

    Stiu, voi sunteti "altfel". Sunt convins ca specula voastra e de un "real ajutor" pentru umanitate si societatile caritabile. Stiu ca nu va pot lamuri acum de ce ar trebui sa va canalizati energia spre ceva util, asa ca ma multumesc sa va urez: have fun while you still can... :-)

    RăspundețiȘtergere
  19. Alex, un stat pune taxe cand vrea sa protejeze propria ramura care produce aceleasi produse de concurenta altor produse din alte state. Cum statele arabe nu au nici un motiv sa favorizeze granele US sau ale Braziliei decat eventual din metode politice in conditiile in care dolarul ajunge hartie igienica si SUA evita sa isi plateasca datoriile demoninate in dolari prin inflatie. Altfel, acele state nu au nici un motiv sa protejeze ramura care nu exista la ei iar daca eventual produsele sunt de calitati echivalente iar cele din SUA au o suventie mai mare si implicit pret mai mic de ce s-ar jena statele arabe sa cumpere cu pretul cel mai mic?

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)