Divagatii

Confruntată cu o deranjantă criză de încredere, Administraţia Obama începe să facă jocuri de imagine. Astfel, zilele trecute am avut parte de imagini din aproape toate poziţiile cu noul patruped prezidenţial, de reacţii şi contra-reacţii la acest subiect, de talk show-uri şi interviuri s.a.m.d. Pe scurt, o întreagă nebunie care nu face altceva decât să ne confirme tembelismul lumii în care trăim.

Evident, nu patrupedul este subiectul acestui articol, ci noua petardă de la Washington, adică reglementarea pieţei cardurilor de credit. Subiectul profitabilităţii acestui produs a mai fost dezbătut aici. Putem spune cu uşurinţă că această piaţă s-a dovedit a fi una dintre cele mai profitabile, chiar dacă în prezent se confruntă cu rate mari de default. Dobânzile exagerate şi comisioanele grase, bine ascunse în spatele diverselor tipuri de operatiuni, au transformat acest produs într-o mină de aur pentru bănci. Principala problemă a cardurilor de credit a fost uşurinţa cu care s-au acordat. De multe ori analiza aplicaţiilor a fost superficială, iar foamea pentru cotă de piaţă a deschis acestui produs nişe de neimaginat(vezi credit card-urile pentru imigranţi ilegali). Ca toată piaţa financiară şi segmentul cardurilor de credit este puternic lovit. Restanţele din ce în ce mai mari şi rata puternică de creştere a charge-off-urilor s-au transformat în coşmar având toate motivele să se constituie într-o nouă încercare pentru bănci.

Pe acest fond tensionat, Obama a decis să intervină în forţă pentru reglemetarea pieţei. Ceea ce se urmăreşte este creşterea nivelului de transparenţă, micşorarea dobânzilor şi a comisioanelor(aici nu prea-mi dau seama cum poate interveni întrucât pricing-ul este unul din atributele instituţiei, nu al administraţiei). Aceasta este declaraţia oficială. Neoficial lucrurile stau cu totul diferit. De fapt este vorba de o "plecare a urechii la nemulţumirile gloatei". Cum e vreme de criză, datoriile din ce în ce mai mari acumulate pe cardurile de credit devin aproape înrobitoare şi din ce în ce mai greu de plătit. Putem spune că toată lumea urăşte cardul de credit, iar cei care se află în spatele acestui mecanism par a fi duşmanii naţiunii. Pe de altă parte, schimbarea regulilor în această perioadă se poate dovedi extrem de periculoasă. Aşa cum am mai amintit, piaţa nu stă deloc grozav, iar pierderile mari sunt compensate de încasările mari. Orice dezechilibru al acestui mecanism oarecum infam poate avea consecinţe grave.

Pentru a evita problemele, măsurile nu vor fi aplicate acum, ci, din iulie 2010 când se speră că vor fi vremuri mai bune. Impresia mea este că nu avem de-a face decât cu o campanie de imagine şi-atât. O campanie care, în mod sigur nu va fi singura. Din păcate rezultatul acestor acţiuni va fi o super-reglementare a diverselor activităţi, adică o intervenţie brutală în economie. Rămâne să vedem ce-o să iasă, dar nu cred în minuni.