Orfan oligofren, sărac lipit pământului, dar plin de fițe, caut tătuc putred de bogat

Cam așa ar suna un anunț de mică publicitate pe care Europa ar trebui să-l dea cât mai rapid posibil. Cum vi se pare? Din punctul meu de vedere e puțin înșelător întrucât, din descriere, Europa arată mai bine decât e de fapt. Mulți dintre retarzii „pro-ioropieni” vor sări de fund în sus, dar ceea ce se vede de la firul ierbii ne spune altceva.

Primul element: EUROPA NU ARE ENERGIE. Nu are resursele necesare producerii energiei care se cere într-o societate modernă. Nu are infrastructura necesară transportului. În loc să încerce să-și crească energia electrică prin intermediul noilor surse(de ex. solar, eolian, etc.) așa cum a făcut China, Europa a încercat să înlocuiască energia electrică produsă prin mijloacele tradiționale cu această energie. Astfel a rezultat un haos absolut, probleme grave ale rețelelor sale energetice și un deficit constant care se traduce prin prețuri aberant de mari. Prețurile mari afectează costurile produselor europene, care au ajuns să fie cele mai scumpe din lume.

Următorul element: BAZA INDUSTRIALĂ ESTE INSIGNIFIANTĂ. Prin politicile aberante de mediu, Europa a gonit marile facilități industriale de pe teritoriul său. Acestea și-au găsit loc în zone în care reglementările de mediu nu există sau sunt la un nivel extrem de jos, iar UE este dependentă de aceste facilități. Cu alte cuvinte, nu doar că a pierdut facilități industriale, dar inclusiv din punctul de vedere al poluării, acum se poluează mai mult ca efect al „externalizării în zone fără reglementări”. Aparent pentru a „repara” ceea ce a făcut, UE începe să calculeaze taxe pe poluare produselor venite din afara sa, ceea ce contribuie la o creștere și mai mare a prețurilor, convertită într-o cădere și mai mare  a performanței sale economice.

Și acum chestiunea care doare cu adevărat: DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC, EUROPA E ÎNAPOIATĂ! În AI - care-i vibe-ul momentului - Europa are doar două proiecte - Mistral(Franța) și Aleph Alpha(Germania) - care sunt absolut insignifiante pentru nivelul la care s-a ajuns acum, Industria auto e în groapă, fiind absolut rămasă în urmă față de competitorii din China. Domenii precum conducere autonomă sau robo-taxi sunt imposibile în Europa. Nici măcar nu există un serviciu de mapping european pe care să se bazeze astfel de inițiative. Există un vârf tehnologic european la ASML, dar nu e atât de important pe cât ați crede. Japonia, China, Rusia au spart sau sparg „codul”. Într-adevăr, e cel mai avansat producător de litografe, dar nici pe departe unul de neînlocuit. În plus, produsele sale se bazează pe componente produse pe toate continentele! 

Chestiunea însă nu surprinde deoarece EUROPA A AJUNS O FANTOMĂ A CERCETĂRII FUNDAMENTALE. Există un indicator clar al dezvoltării și capacității de inovare al unei zone, anume numărul de patente. Nu e exact, dar ne arată unde vibrează și unde se stagnează. Aici China domină copios, cu un număr de 1,7 milioane cereri anul trecut, locul secund e ocupat de SUA cu doar 600 000, iar Europa abia atinge 200 000 patente! În ceea ce privește lucrările științifice indexate(care ne arată activitatea științifică în general), China domină cu 900 000 de lucrări anual, fiind urmată de SUA, cu 650 000 de lucrări și Europa cu aproape 600 000. Cu toate că pare destul de apropiată, situația Europei e disperată întrucât vine de pe o poziție de lider de necontestat(de ex. perioada 1995-2005, fără să discutăm de perioada „Cortinei de Fier” când Europa - ca sumă a țărilor - domina categoric).

E timpul să tragem linia. Ce constatăm? Că, în realitate, cu toate că ține coada sus, Europa e efectiv terminată! Aproape moartă, am putea spune. Să vă spun însă un secret: Europa e în comă nu de ieri de azi, ci de mai bine de un secol. Iar întrebarea pe care și-o pune oricine este „cum de a supraviețuit?”. Răspunsul e banal de simplu: a mai avut și noroc!

După ce-au terminat-o cele două Războaie Mondiale, Europa a intrat parțial sub protecția SUA, parțial sub URSS. Astfel, împărțită în două, s-a dezvoltat conform celor două „faruri ideologice”. Dar, și de-o parte și de cealaltă, cu mici excepții, Europa a funcționat ca sugativă. Aparenta bunăstare a statelor europene de la graniță(Germania de Est vs Germania de Vest, Cehoslovacia-Ungaria vs Austria) era „fabricată” de protectori. În general, noi ca români, îi înjurăm pe sovietici pentru că au luat pielea de pe noi, dar aveți habar câtă bunăstare exportam noi către „zonele de contact”? La fel și dincolo: Germania, Italia erau „booster-izate” de SUA. Și-abia acum înțelegem esența care a asigurat supraviețuirea Europei: comportamentul său de parazit.

După evenimentele din 1989, când SUA trăia extazul unipolarității sale, și-a dat acordul unificării Europei sub protectoratul său. Platforma europeană era folosită ca braț economic, în timp ce NATO era brațul militar. Scopul? Acapararea statelor Estice și limitarea Rusiei. S-a produs însă un fenomen: gazul ieftin rusesc a contribuit la creșterea eficienței mașinii economice germane, fapt care a produs coșmaruri la Pentagon. Conform doctrinei militare americane, o alianță Germania-Rusia, având acum și întreaga Europă la remorcă, ar putea conduce la detronarea puterii SUA. E simplu de înțeles că avansul militar și energia ieftină venite de la ruși, combinate cu tehnologia și industrializarea germană, pot naște o putere colosală. Așa a apărut „scenariul Ucraina”. Conform planului, ori Rusia e distrusă, deci SUA devine tătuc acolo și ține sub control Europa, ori între Europa și Rusia se întinde un hău, care va stopa inclusiv drumul hidrocarburilor rusești către Europa. S-a întâmplat al doilea scenariu, iar conform acestuia SUA trebuia să ia locul Rusiei ca furnizor energetic. De-aici începe haosul!

Sursele energetice americane devin insuficiente. De aceea au fost nevoiți să ocupe Venezuela. Nici cu Venezuela în portofoliul SUA, europenilor nu le va fi ușor deoarece Trump vrea să își ia partea grasă din acel petrol. SUA e o benzinărie falită care, când constată că nu mai are nimic în depozite ocupă alte benzinării bazându-se pe puterea sa militară. În esență e comportamentul tipic al unui imperiu la apus. Asta însă se traduce într-un cost mai mare pentru Europa. De asemenea, prin politica „America First” și prin tentativa de ocupare a Groenlandei, Trump semnalizează că nu-l mai interesează niciun fel de subvenționare a Europei. După ce s-a înțeles cu Putin, Europa e zero din punct de vedere geostrategic pentru Trump. Mai mult, trebuie să vadă cum se descurcă din punct de vedere al menținerii relevanței SUA, nefiind interesat de ce se întâmplă în rest.  De-aici și disperarea actualilor lideri.

Mai mult ca oricând, Europa are nevoie de o soluție, iar singura soluție a sa e cea istorică, de a-și găsi un tătuc de la care să sugă. Problema e că un asemenea tătuc NU MAI EXISTĂ în lumea de azi. China ar fi o soluție, dar China nu subvenționează lenea, ci investește căutând beneficii reciproce. Rusia? Pare că trenul a trecut! Rusia deja și-a găsit clienți pe termen lung pentru hidrocarburile sale, astfel încât, pe zi ce trece, devine imposibil pentru Europa să se mai conecteze la sursele rusești. După ce a pățit cu Nordstream, Rusia nu mai investește în parteneriate de acest tip. Iar gazul său, odată redirecționat către nesătula Chină sau ceilalți parteneri asiatici, nu se va mai întoarce în Europa. 

Acestea sunt datele care m-au făcut să-mi intitulez astfel articolul. Pentru a treia oară Europa e pe moarte și-și așteaptă salvatorul pe care să-l paraziteze. Doar că jocul „permisiune de parazitare contra poziție geopolitică” nu mai are nicio relevanță după ce centrul de greutate al lumii s-a mutat în Asia. De data aceasta toți granzii lumii vor ridica din umeri, spunându-i simplu: „Descurcă-te!”. Și, în cazul în care nu se descurcă, fiți siguri că nu va suspina nimeni atunci când va fi parcată la cimitir! Cu alte cuvinte, e fix ca-n reclama aia cu „zboară, puiule, zboară!”.