Ursula von der Leyen este cea care a tocmit asasinarea lui Robert Fico

E bine să știi la ce te raportezi și, de aceea, din când în când, mă mai uit la mizeria aia de TV. Ieri, spre exemplu, am încercat să mai fac o tură de canale pentru a vedea care-i starea de spirit. Îmi este din ce în ce mai greu să mă cufund în mocirla mediatică din cauza atmosferei sufocante de acolo. Dincolo de muierile fără relief intelectual care, low cost fiind, au ajuns să populeze întreaga medie, există o propagandă atât de dezarticulată încât frizează imbecilitatea. 

Am fost curios să văd cum reacționează UM-urile media la știrea referitoare la Robert Fico. Între timp, agresiunile împotriva membrilor „partidelor nealiniate” au luat-o razna, în special în Germania. S-a ajuns chiar ca simplii simpatizanți ai partidelor suveraniste să fie agresați doar pentru că nu cred în rahaturile globaliste. Pe acest fond de violență omniprezentă, interesul meu în „cum văd TV-urile problema” era cât se poate de legitim.

Nici n-am pornit bine TV-ul și m-a apucat scârba deoarece toate nulitățile care se perindau pe ecran recitau aceeași poveste fâsâită: se vorbea despre tentativa de asasinare a lui Robert Fico, după care se pornea discuția pe marginea întrebării „ce-i de făcut în condițiile acestor violențe generate de Rusia?”. M-am frecat la ochi, crezând că visez. De unde, tutele moderatoare și idioții „intervievați” recitau aceeași bandă stearpă împopoțonată cu expresii-șablon din nou-limba europeană. Îmi venea să merg la studiourile lor, să-i aștept la ieșire și să-i întreb neaoș: „Bă, dar vouă nu vă e rușine?”. Evident asta n-ar avea nicio relevanță. Majoritatea covârșitoare a lor sunt de o prostie înfiorătoare, iar cu prostul știți bine că n-ai ce discuta. Ceea ce mă doboară însă este omniprezența unei propagande atât de prost făcute încât  nu-mi dau seama cum de mai e eficientă. Să vă fie clar: propaganda lui Ceaușescu, cea cu „geniul carpaților”, „mândră corabia/ meșter cârmaciul” etc., era de o sută de ori mai subtilă și mai articulată decât mostra asta de rudimentarism pe care-o înghițim zi de zi. Însă și lumea de de o sută de ori mai proastă decât atunci, astfel încât treburile se compensează.

În ceea ce privește modul de desfășurare a evenimentelor, ceea ce se vede nu lasă nicio urmă de îndoială. Robert Fico a fost victimă a unui atentat pus la cale de partidele pro-sistem, cele europeniste, globaliste „civilizate”. Nu „radicalii” sau „extremiștii” sunt cei care au scos armele în locul argumentului politic, ci ăia care au pretenția că sunt nonviolenți și civilizați. De altfel, placa asta se repetă mult prea des pentru a nu suna afonic. E același șablon pe care-l vedem mereu și care a ajuns să fie confundat cu normalitatea.

De fiecare dată când stângiștii pierd alegerile, nu-și recunosc înfrângerea și trec la tactici de-a dreptul teroriste. Ați văzut la noi ce tip de presiune au indus organizațiile lui Soros - ancorând și o masă amorfă de idioți utili - atunci când PSD-ul lui Dragnea câștigase alegerile cu un scor gigantic. Manifestațiile imbecile, hiperbolizate de media stângistă, au ajuns să țină prima pagină a agendei publice, în condițiile în care acolo era o chestiune banal de tranșat: jandarmeria trebuia să intre cu pulanul și lacriomogena în ceata de idioți, să-i aresteze, să-i amprenteze și, de ce nu?, să le tragă o mamă de bătaie ca să-i învețe minte să mai dea cu pietre în forțele  de ordine. Din păcate, la acel moment „noaptea ca hoții” nu a existat niciun bărbat politic. Oricât de rotund s-ar da Dragnea acum, realitatea este că nu a avut ouă. Și nici nu s-a găsit vreun bărbat care să pună mâna energic pe levierul puterii. Degeaba câștigi alegeri, degeaba ai legitimitate, dacă faci pactul cu diavolul și te înconjuri de securiști rudimentari precum Grindeanu sau Tudose. Dar să nu ne îndepărtăm de subiect.

La fel ca la noi s-a întâmplat și în Slovacia. Acolo Robert Fico a câștigat cât se poate de clar alegerile, dar stângiștii au făcut ceea ce știu ei să facă: presiune aberantă. Pentru a o contracara, câțiva susținători de-ai lui Fico apăreau pe la diverse evenimente pentru a-și arăta sprijinul. Așa s-a întâmplat și la momentul atentatului. Oamenii care veniseră erau susținători, iar criminalul a fost infiltrat între ei. Repet formularea pentru a nu fi niciun dubiu: criminalul a fost infiltrat. De către cine? Păi cine altcineva putea blufa în halul ăsta decât sistemul? M-am uitat de zeci de ori la imaginile de la fața locului. Dispozitivul de securitate al lui Fico s-a comportat aberant. Se vede limpede că premierul slovac a fost lăsat expus, astfel încât să poată fi trase și gloanțele ulterioare. Nu există așa ceva! Chiar și agenților de securitate mai puțin antrenați nu li se iartă greșeala de a exista un al doilea glonț care-și atinge ținta. Nu mai vorbesc de faptul că „publicul” de acolo era compus din 10-15 oameni, astfel încât orice mișcare se scoatere a unei arme trebuia observată înainte ca asasinul să apuce să tragă.

Cam asta ar fi trebuit să se dezbată la festivalele stupizeniei de la TV. Problema pe care o avem aici este cea a creșterii violenței partidelor pro-sistem, care absolut toate sunt de stânga. Puțini mai știu că partidele comuniste care acționau în democrațiile de dinaintea ultimului Război Mondial erau de fapt organizații criminale. Sabotajul, violența și crima erau elemente ale arsenalului oricărui stângist al acelor vremuri. Ceea ce s-a întâmplat între timp a fost cucerirea partidelor tradiționale de către stângiști. Liberalii - care și-așa erau pui de comuniști - au adoptat  doctrina neoliberală, în timp ce conservatorilor le-a fost impus neoconservatorismul. Aceste mișcări ideologice au fost implantate la vârful sistemului poliotic al lumii, adică în SUA. Ceea ce nu vrea să observe nimeni este că cele două mișcări ideologice „neo”, în realitate sunt unul și același lucru. Politica externă a SUA, în ciuda faptului că la putere se află un democrat, este condusă de neoconservatori care, teoretic, aparțin Partidului Republican. Doar că, așa cum am spus, asta se întâmplă strict teoretic. Nici neoliberalii și nici neoconservatorii nu țin în realitate de vreun partid, ci au de fapt aceeași ideologie: stângismul neocomunist. De aceea, când mai auziți pe câte vreun coate goale politic vorbind de doctrina lui, zâmbiți și treceți mai departe. 

Atmosfera politică mondială a devenit atât de exasperantă încât orice mișcare care se îndepărtează de stângismul oficial, e declarată automat extremistă. Doar că, exact ca-n toate timpurile contemporaneității noastre, violența vine dinspre stângiști. Nu Robert Fico a tras, ci stângismul! Iată ceea ce trebuie să se înțeleagă: în locul idiotului care-și spune scriitor și care, în realitate e un criminal împuțit, trebuie s-o vedeți pe Ursula von der Leyen. Fiecare asemenea imbecil este, în realitate o Ursula von der Leyen sau o altă față a ideologiei stângiste. 

Atacatorul lui Martin Schmidt, politicianul AfD care-a fost rănit cu o scrumieră într-un restaurant, a declarat că a făcut-o pentru că „are opinii de stânga și a acționat așa din motive politice”. Ce poate fi mai limpede de atât? De altfel, Leif-Erik Holm, președintele AfD pentru Pomerania, a declarat că „atacul este rezultatul lunilor de incitare şi propagandă împotriva partidului nostru”. Cine face această propagandă? În mod evident, partidele pro-sistem, cele care acum o au în vârful aisbergului pe rapandula Ursula. De aceea, nici în cazul atacului violent asupra lui Martin Schmidt n-ar trebui să-l vedeți pe individul tulburat de 52 de ani care-a executat violența, ci pe Ursula von der Leyen, care este cauza principală a violenței. 

Iată-ne ajunși la finalul articolului. Care-s concluziile? În primul rând faptul că stângismul a ajuns din tranșeele revoluției la butoanele sistemului, manifestându-se la fel de violent acum, de fapt chiar mai violent decât în trecut întrucât acum beneficiază de toate avantajele pe care ți le dă puterea. Apoi, trebuie să înțelegem că, la fel ca de fiecare dată în istorie, cauza terorii stă în ideologia stângistă, în marxism, nu în reacțiile normale ale societății care se manifestă prin creșterea simpatiei pentru dreapta reală. Și, nu în ultimul rând, trebuie să înțelegem că acum, în pragul alegerilor europene, întreaga violență este indusă de partidele pro-sistem, coordonate în Europa de Ursula von der Leyen. De aceea asasinul tocmit pentru uciderea lui Robert Fico nu a acționat „de capul său”, ci a fost ghidat de ideologie, ideologie coordonată de Ursula von der Leyen. Cauza răului, a violenței pe care-o vedem este, culmea, această nulitate, această paiață a sistemului stângist de putere. Acum von der Leyen caută să își acopere urmele, stimulând propaganda. Și cum o stimulează? Prin supra-expunerea sloganului „rușii e dă vină”(sic!). E exact precum în zicerea „hoțul strigă hoții”. Doar că, de data aceasta, hoțul care strigă hoții e în același timp și șef al poliției și procuror șef și șef al tribunalului, dar și șef al sistemului de securitate. Acum, întrucât ați înțeles cum stă treaba, mergeți să vă căutați dreptatea!