Ministrul Justiției din Noua Zeelandă a semnat ordinul de extrădare a lui Kim Dotcom în SUA. Înainte de a analiza motivele pentru care s-a ajuns aici, ar trebui să pornim de la câteva elemente cunoscute și logice. În primul rând, Kim Dotcom nu este și nu a fost cetățean american, nu a avut nicio firmă în SUA și nu s-a aflat niciodată, în niciun fel, sub jurisdicția acestei țări. În aceste condiții nu există absolut niciun motiv pentru care acesta să fie „extrădat”!
Mulți aduc în discuție activitatea serviciului său Mega Upload, cel vânat de industria filmului de la Hollywood. Spun aceștia că Dotcom ar fi încălcat legea copyright-ului și astfel ar fi prejudiciat companiile americane. De altfel aceasta este și acuzația autorităților americane. Doar că întreaga chestiune e o prostie fără margini! Kim Dotcom nu a încălcat niciodată legea copyright-ului. El a pus la dispoziția utilizatorului un spațiu de stocare de pe care să se poată partaja cu ușurință materialele încărcate. Care era problema acestui serviciu? În principal ușurința și rapiditatea sa. Nu Kim Dotcom încărca materialele aflate sub protecția legii copyrightului, ci utilizatorii serviciului său. Iar dacă un deținător de drept de autor se adresa serviciului, acesta ștergea materialul incriminat. Mai mult, Megaupload le-a oferit deținătorilor de drepturi de copyright acces direct la serverele sale pentru ștergerea fișierelor incriminate! Același lucru se întâmplă și în prezent cu restul serviciilor de partajare rămase pe piață. Doar că aceste servicii nu sunt atât de populare pentru a intra în vizorul americanilor.
Ca să înțelegeți, la momentul său de vârf Megaupload era al treisprezecelea site ca popularitate, având cam 4% din traficul internet de la acea vreme. O afacere în creștere care aducea o groază de bani fondatorilor săi.
După ce i-au prăduit compania, blocându-i domeniul și declanșând un jihad împotriva sa - inclusiv o invazie pe proprietatea sa, o arestare ca-n filme, cu elicoptere și un impresionant dispozitiv de poliție - a început lupta juridică. Ceea ce trebuie să realizați este că SUA - prin intermediul sclavilor săi din Noua Zeelandă - a pierdut absolut toate bătăliile juridice împotriva lui Kim Dotcom întrucât omul nu încălca nicio prevedere legală a țării sale, Noua Zeeleandă.
Procesul împotriva Megaupload a fost unul cu cântec, executându-se presiuni teribile asupra celor patru fondatori. Doi dintre ei - Bram van der Kolk și Mathias Ortmann, programatorii aplicațiilor - au pledat vinovați într-o înțelegere cu procuratura din Noua Zeelandă pentru a fi încarcerați acolo și a evita extrădarea în SUA. Au obținut condamnări de 30 și 31 de luni de închisoare absolut de pomană. Finn Batato, cel care a fost șeful marketingului Megaupload, a fost inițial hăituit, după care SUA au retras cererea de extrădare deoarece a fost diagnosticat cu cancer, murind în 2022. Singurul rămas în lupta juridică a fost Kim Dotcom.
Spre disperarea nulităților americane, Kim Dotcom și-a refăcut serviciul, acum activând sub numele Mega.io. Noul serviciu permite partajarea în continuare a fișierelor, doar că de data aceasta partajarea se face mult mai deștept: la încărcare utilizatorul setează o parola, fișierul e criptat pe dispozitivul utilizatorului și abia apoi încărcat pe serverele Mega. Astfel, Kim Dotcom nu mai poate fi acuzat de „complicitate”, iar activitatea se desfășoară ca și înainte. Mai mult, spre disperarea americanilor, acum serverele Mega oferă servicii de VPN, teleconferință și stocare bazându-se pe conceptul de zero-knowledge encryption, care la Mega chiar funcționează!
Dacă e să fim corecți, ar trebui să înțelegem că, în realitate, Kim Dotcom a fost un vizionar, intuind mișcarea către cloud. Serviciile sale au fost unele de pionierat. În prezent compania sa oferă un mix de servicii centrate pe securitate și probabil că, din nou, Kim Dotcom deranjează teribil. Dar nu aici e problema!
Esențială pentru pornirea din nou a luptei împotriva lui Kim Dotcom este contribuția sa consistentă la Wikileaks. Întrucât i s-a făcut o nedreptate teribilă, distrugându-i un serviciu a cărui monetizare abia începuse, acesta este un critic vehement al SUA. De aceea, permanent, el s-a poziționat frontal împotriva SUA și a ideologiei tembele pe care-o promovează. În ceea ce privește suportul acordat Wikileaks, este suficient să amintim că Dotcom a facilitatea plecarea din Anglia a lui Julian Assang(care a fost ținut absolut aiurea în pușcărie de serviciile oculte americane) și că, în prezent, este cel mai mare donator al acestei organizații! Țineți minte ce ticăloșii a dezvăluit Wikileaks despre armata SUA și înțelegeți că, de fapt, miza așa-zisei extrădări este strict una de răzbunare.
Culmea, americanii și-au și găsit clovnul perfect pentru această extrădare, în persoana lui Paul Goldsmith, actualul Ministru al Justiției din Noua Zeelandă. Însă, ordinul semnat de ministru nu poate fi pus imediat în aplicare deoarece avocații lui Dotcom urmează să îl conteste la Curtea Supremă a Noii Zeelande. Nu-mi dau seama care va fi parcursul juridic, dar e clar că germano-finlandezul Dotcom va avea parte de zile grele.
E limpede că trebuie să se opună cu orice preț extrădării întrucât, dacă va ajunge în panarama aia de țară - unde așa-zisa justiție l-a pus pe Trump să-i plătească uneia 20 milioane de dolari doar pentru că aia a spus că a fost agresată de Trump în preistorie - are toate șansele să obțină 10 000 de ani de pușcărie.
Doar că rămâne dilema de la început: de ce un individ care n-a avut absolut nicio atingere cu țara aia de doi bani trebuie extrădat acolo? Aceeași întrebare le-ar trebui pusă și nulităților de la noi, care l-au „extrădat” pe cetățeanul român Marcel Lazăr(„Micul fum”/„Guccifer”), trimițându-l direct spre o pușcărie americană în care a fost supus abuzurilor atât fizice cât, mai ales, psihice. Experiența pare a fi fost atât de traumatizantă pentru acesta încât nu poate să vorbească despre subiect.
Tot ceea ce am înșirat aici are o singură concluzie: noțiunea de justiție e o iluzie peste tot în lume. Nu vă bazați pe ea pentru că, efectiv, nu există decât ca înșelătorie pentru proști! Chair dacă ajungi la un moment dat să câștigi lupta, asta nu înseamnă că vei avea vreodată o șansă de a câștiga războiul!
