Vom explora în acest articol una din caracteristicile care ne diferenţiază net de celelalte specii: iraţionalul. Chiar dacă pare a fi un defect, partea iraţională din noi, cea responsabilă de acţiunile nebuneşti şi de lucrurile lipsite de logică cred că, până la urmă, este cea care ne face fascinanţi. De multe ori din ieşiri nebuneşti au rezultat lucruri fabuloase; încăpăţânarea iresponsabilă a unora a fost vinovată de realizarea unor capodopere sau descoperiri. Evident, acelasi irational este responsabil pentru evenimente macabre si paginile negre ale istoriei.
În mediul economic, iraţionalul este vinovat pentru perturbaţiile inexplicabile, iar latura sa radicală, exuberanţa iraţională, este principala vinovată pentru dezvoltarea "fenomenului bubble". Este vorba de un iraţional care acţionează pervers, la nivel de masă, creând o psihoză căreia aproape că nu i se poate rezista.
Ceea ce vedeţi în imaginea de mai jos este graficul uneia dintre cele mai vechi bule speculative: "tulip mania". Pentru cei care nu ştiu, întreaga tărăşenie s-a desfăşurat în Olanda,(1634-1637). Generatorul şi suportul a fost un element de lux al acelor vremuri: bulbul de lalea(o anumită specie a cărei reproducere era extrem de greoaie). Preţul acestuia a crescut aberant, reuşind să contagieze şi ţările din jurul Olandei. Evident, ca în cazul tuturor marilor himere ale istoriei, nebunia a început odată cu introducerea unui sistem de tranzacţionare gen future-ul actual, fără niciun suport viabil. Nu voi mai continua cu povestirea deoarece există pe net o groază de documentaţie.
Motivul pentru care am preferat acest grafic este unul cât se poate de simplu: absolut toate bulele speculative au aceeaşi dezvoltare, în patru faze:
1. Perioada de acumulare - este cea în care se remarcă o creştere lină a preţului(uneori avem parte de evoluţii laterale pe o perioada destul de lungă de timp). Cu toate că evenimentele se desfăşoară normal, începe să se manifeste un ataşament al unora pentru respectiva investiţie,
2. Pseudo-corecţia - o mişcare de corecţie care anulează câştigurile unei perioade destul de mari de timp. Punctul de minim al corecţiei este atins de obicei(nu este o regulă) la o valoare cu 25% mai mică decât maximul. Atunci când perioada de acumulare are o dezvoltare laterală, pseudo-corecţia lipseşte ca şi fază distinctă.
3. Perioada exponenţială - atraşi de corecţie şi de perspectivele unei reveniri, cumpărătorii se înghesuie pentru a prinde "zona de discount", provocând o creştere din ce în ce mai accelerată a preţului. În acest moment explodează iraţionalul! Cei care în perioada de acumulare "se ataşeră", văd cum calculele lor au devenit "realitate", investind şi mai mult cu certitudinea unor câştiguri fabuloase în viitor. Creşterea rapidă aduce în cursă participanţi neiniţiaţi, dornici de câştiguri facile. Perspectivele bune atrag finanţări masive pentru achiziţii. Preţurile cresc isteric şi creează impresia unei oferte care nu poate acoperi cererea.
4. Declinul - este o perioadă foarte scurtă, în care preţurile cad violent. De obicei apare după ce iniţiaţii reuşesc să-şi marcheze profitul. Pierderile sunt imense şi toată lumea se trezeşte din realitatea abulică.
Dacă veţi avea curiozitatea să studiaţi şi graficul altor bule speculative din istorie, veţi observa că absolut toate au urmat acelaşi acelaşi tipar. Cu toate acestea, de fiecare dată s-au găsit destui participanţi pentru generarea unor crize răsunătoare.
Din tot acest articol nu trebuie să trageţi decât o singură concluzie: atunci când întâlniţi pattern-ul exponenţial(corespunzător fazei a treia) staţi de-o parte. E mai sigur!
În mediul economic, iraţionalul este vinovat pentru perturbaţiile inexplicabile, iar latura sa radicală, exuberanţa iraţională, este principala vinovată pentru dezvoltarea "fenomenului bubble". Este vorba de un iraţional care acţionează pervers, la nivel de masă, creând o psihoză căreia aproape că nu i se poate rezista.
Ceea ce vedeţi în imaginea de mai jos este graficul uneia dintre cele mai vechi bule speculative: "tulip mania". Pentru cei care nu ştiu, întreaga tărăşenie s-a desfăşurat în Olanda,(1634-1637). Generatorul şi suportul a fost un element de lux al acelor vremuri: bulbul de lalea(o anumită specie a cărei reproducere era extrem de greoaie). Preţul acestuia a crescut aberant, reuşind să contagieze şi ţările din jurul Olandei. Evident, ca în cazul tuturor marilor himere ale istoriei, nebunia a început odată cu introducerea unui sistem de tranzacţionare gen future-ul actual, fără niciun suport viabil. Nu voi mai continua cu povestirea deoarece există pe net o groază de documentaţie.
Motivul pentru care am preferat acest grafic este unul cât se poate de simplu: absolut toate bulele speculative au aceeaşi dezvoltare, în patru faze:
1. Perioada de acumulare - este cea în care se remarcă o creştere lină a preţului(uneori avem parte de evoluţii laterale pe o perioada destul de lungă de timp). Cu toate că evenimentele se desfăşoară normal, începe să se manifeste un ataşament al unora pentru respectiva investiţie,
2. Pseudo-corecţia - o mişcare de corecţie care anulează câştigurile unei perioade destul de mari de timp. Punctul de minim al corecţiei este atins de obicei(nu este o regulă) la o valoare cu 25% mai mică decât maximul. Atunci când perioada de acumulare are o dezvoltare laterală, pseudo-corecţia lipseşte ca şi fază distinctă.
3. Perioada exponenţială - atraşi de corecţie şi de perspectivele unei reveniri, cumpărătorii se înghesuie pentru a prinde "zona de discount", provocând o creştere din ce în ce mai accelerată a preţului. În acest moment explodează iraţionalul! Cei care în perioada de acumulare "se ataşeră", văd cum calculele lor au devenit "realitate", investind şi mai mult cu certitudinea unor câştiguri fabuloase în viitor. Creşterea rapidă aduce în cursă participanţi neiniţiaţi, dornici de câştiguri facile. Perspectivele bune atrag finanţări masive pentru achiziţii. Preţurile cresc isteric şi creează impresia unei oferte care nu poate acoperi cererea.
4. Declinul - este o perioadă foarte scurtă, în care preţurile cad violent. De obicei apare după ce iniţiaţii reuşesc să-şi marcheze profitul. Pierderile sunt imense şi toată lumea se trezeşte din realitatea abulică.
Dacă veţi avea curiozitatea să studiaţi şi graficul altor bule speculative din istorie, veţi observa că absolut toate au urmat acelaşi acelaşi tipar. Cu toate acestea, de fiecare dată s-au găsit destui participanţi pentru generarea unor crize răsunătoare.
Din tot acest articol nu trebuie să trageţi decât o singură concluzie: atunci când întâlniţi pattern-ul exponenţial(corespunzător fazei a treia) staţi de-o parte. E mai sigur!
Mai exista o varianta: sa intri in joc in partea a 3-a cand ascensiunea are valori apropiate de maximul din 2 si sa iesi inainte de declin.
RăspundețiȘtergereGraficul tau omite bull trap pe panta descendenta unde graficul tau are doar un punct de inflexiune. Manole avea pe blogul lui un grafic mult mai bun dar si asta e valoros pentru ca ideea este aceeasi.
RăspundețiȘtergereDin tot articolul tau de fapt cea mai importanta e urmatoarea fraza-cheie:
RăspundețiȘtergereEvident, ca în cazul tuturor marilor himere ale istoriei, nebunia a început odată cu introducerea unui sistem de tranzacţionare gen future-ul actual, fără niciun suport viabil.
Ideal cand vezi asa ceva nu e sa stai deoparte, ci sa stai long, sa estimezi cat mai corect maximul, sa inchizi long si sa intorci cu short. :D :):)
RăspundețiȘtergereCam greu, dar asa ar fi ideal! :)
Ia spune mensieur Nelu, tu ai facut ceva bani pe long sau short anul asta punctual? Si daca da unde? Pe Sibex sau afara? Si daca ai facut pe Sibex inseamna ca ai avut info privilegiat ca la ce lichiditate mica a fost pe sibex cei care au manevrat piata in gasca au jumulit de bani pe fraieri care s-au bagat in mocirla damboviteana...
RăspundețiȘtergereAnonim, Nea Nelu: Teoretic suna bine ce spuneti voi, dar practica ne omoara. Din experienta mea modesta, pentru a putea aplica o asemenea strategie ai nevoie de un singur lucru: NOROC. :-)
RăspundețiȘtergereB: Esti cam suparat pe Sibex sau mi se pare? :-)) Adevarul e ca Miorita si bursa nu prea au nimic in comun...
http://acasandrei.finantare.ro/2008/10/16/fenomenul-de-balon-financiar-in-cateva-cuvinte/
RăspundețiȘtergereComportamentul iratzional este doar un factor favorizant, nu determinant pentru aparitzia unui bubble.
RăspundețiȘtergereDe exemplu, un agent ratzional, constient de potentzialul de formare al unui bubble, poate decide sa cumpere in stadiile incipiente pentru a profita de cresterile spectaculoase de pretz.
Daca sunt suficient de multzi care gandesc ca el, bubble-ul se va forma, desi comportamentul individual al participantzilor a fost perfect ratzional.
PS: teoria de reflexivitate a lui Soros mi se pare ca ofera cel mai bun framework pentru intzelegerea bulelor speculative.