Într-un excelent editorial din Financial Times, John Kay reuşeşte aplicarea impecabilă a principiul lui Peter("într-o ierarhie, fiecare salariat are tendinţa de urca până la nivelul său de incompetenţă" ) la nivelul instituţiilor financiare. Ceea ce rezultă este atât o observaţie de mare fineţe cât şi, mai ales, o realitate cruntă: "Financial institutions diversify into their level of incompetence. They extend their scope into activities they understand less until they are tripped up by one they cannot do." Demonstraţia beneficiază de exemple din lumea reală, culminând cu reamintirea aberantului episod al luptei dintre RBS şi Barclays pentru adjudecarea ABN. Rezultatul îl ştiţi cu toţii şi nu mai insist.
Dincolo de hilarul principiului, aplicabilitatea sa în întreaga societate este de-a dreptul îngrijorătoare. Nu de puţine ori am vorbit aici despre prostie, evidenţiind mostre atât la nivelul managerilor, al politicienilor sau al birocraţilor. Prostia şi incompetenţa uneori se confundă, alteori se suplinesc reuşind, de fiecare dată, să-şi facă impecabil treaba. Oare principiul lui Peter este consecinţa traiectoriei noastre de dezvoltare sau este doar o caracteristică a societăţii umane? Este o întrebare care mă macină de ceva vreme şi căreia încă nu i-am găsit răspuns.
O mai ţine cineva minte pe Caly Fiorina? După o carieră de succes la AT&T(Executive Vice President), în 1999 a tras potul cel mare fiind numită CEO la Hewlett Packard. Toată lumea paria pe o carieră de succes şi pe o creştere organică a HP. Rezultatul a fost însă un dezastru. În 2002(sper să nu mă înşel) a forţat inutil preluarea Compaq, consecinţa acestei achiziţii fiind dramatică. Acţionarii HP constatând cum firma a ajuns aproape de sufocare, au luat cea mai bună decizie, înlocuind-o pe Carly Fiorina în 2005.
Exemple ca acesta sunt nenumărate şi, ducând mai departe observaţia lui Kay, putem spune că forţa acestei recesiuni este dată de o acumulare letală de incompetenţă la toate nivelele. Probabil revenirea se va face simţită abia atunci când vom asista la o masivă şi vizibilă decantare în urma căreia incompetenţa va migra în jos, revenind la nivelul de competenţă. Deocamdată acest fenomen nu s-a produs decât în câteva locuri, şi acolo sub impulsul unor factori externi. Cred că în momentul în care acest fenomen se va generaliza, vom putea percepe semnale reale ale recuperării.
Desi pe de o parte iti inteleg atitudinea, facand un pas inapoi stam oare si ne intrebam de ce e ANORMAL sa ne dam cu parerea despre bancile aflate in rahat ?
RăspundețiȘtergereOare pentru ca intreg sistemul e anormal ? Pentru ca un astfel de "cenzura" auto-impusa sau mai bine zis auto-indusa nu apare in alte domenii.
Pot sa-mi dau cu parerea 3 zile daca da faliment Flamingo sau Sidex, dar in caz ca vine vorba de banci, oops... subiect TABU. Uite cum unii sunt mai egali ca altii.
Stiu, teoria "oficiala" zice ca nu-i frumos sa creezi panica, care poate duce la retrageri sau destabilizari ale "sistemului". Pai, la naiba, daca sistemul asta e asa "sensibil" ca sta sa cada la primele zvonuri, atunci asta e inca o dovada in plus ca totul nu e decat un castel din carti de joc... :)
Era doar o idee, poate unii care sunt in stare sa priveasca lucrurile si din alt unghi vor prinde sensul a ceea ce incerc eu de fapt sa subliniez.
Flavian: Daca as fi convins de faptul ca ai vreo informatie sau o analiza serioasa in spate nu as avea nimic impotriva publicarii unei asemenea informatii. La tine insa exista tentatia specularii inutile, fapt pe care nu il incurajez intrucat, pe termen lung arunca totul in derizoriu.
RăspundețiȘtergereIti reamintesc faptul ca inca de acum 7-8 luni(poate chiar mai mult) erai tentat sa arunci acuze asupra unora sau altora. Probabil in momentul in care va exploda buba o sa incepi sa spui ca tu ai tot atras atentia si o sa dai tot felul de link-uri catre comment-urile tale. Din punctul meu de vedere nu e corect. E o trisare atat a realitatii cat, mai ales, a ta. Dar asta tine mai mult de cum decide fiecare sa se pozitioneze in viata.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereFlavian, esti economist? Daca da, nu-i nevoie sa definesc sau explic pentru tine care-i diferenta intre lichiditate si solvabilitate si de ce, in cazul bancilor, mai mult decat in cazul oricarui alt gen de afaceri o problema temporara de lichiditate, bazata pe zvon, poate arunca duce in faliment o afacere altfel perfect solvabila. Si macar daca efectul s-ar opri la nivelul unei banci. Dar nu.... efectul este multiplicativ, se propaga si creeaza probleme de lichiditate si deci potential faliment tuturor celor care si-au depus banii ori au conturile curente acolo.
RăspundețiȘtergereChiar si atunci cand o banca este intr-adevar insolvabila, un "run" duce la un "bad Nash equilibrium", adica absolut fiecare deponent va va actiona in maniera rationala pentru el dar rezultatul va fi ca toti deponentii (creditorii bancii) vor sfarsi worse off, fata de scenariul in care banca insolvabila e preluata de catre un competitor sau de stat.
De ce ti se pare ca cei care avertizeaza asupra unor lucruri cu cateva luni inaintea ta de fapt triseaza ?
RăspundețiȘtergerePoate unii inteleg mai repede decat altii cum stau de fapt lucrurile... :)
Tu nu "trisezi" cand "insinuezi" diverse chestii cu 2-3 luni inaintea presei oficiale ? Probabil ca si ei te vad pe tine in acelasi mod cum ma vezi tu pe mine, te-ai gandit la asta ?
Marona, te apreciam de fel, dar aici n-ai prins sensul intrebarii mele.
RăspundețiȘtergereStiu care sunt rezultatele zvonurilor in sistemul bancar si nu mai am nevoie de inca 5 posturi suplimentare care sa-mi reaminteasca cazurile gen BCR in 2000.
Eu incercam sa pun un pic de lumina asupra sistemului in sine... :)
Flavian, serviciile de intermediere financiar (bancile) nu vor disparea, fiindca sunt o necesitate in orice economie functionala.
RăspundețiȘtergereChiar si fara fractional reserve banking, sistemul este insa vulnerabil la zvon (asta-i o trasatura intrinseca, nu rezultatul unui model de business gresit sau furaudulos), indiferent ca zvonul e fals.
Perceptia mea, poate falsa, este ca prin intrebarea ta "leading", cum zic judecatorii americani, vrei sa insinuezi ca bancile sunt vulnerabile la zvonuri numai fiindca sunt niste scheme Ponzi frauduloase, altfel ele ar fi daca nu imune, macar foarte putin atinse.
RăspundețiȘtergereMarona, permite-mi sa am o opinie diferita referitor la prima ta afirmatie si la cum va arata peste 100 de ani ceea ce numesti tu acum "economie".
RăspundețiȘtergereFara fractional reserve banking sistemul ar fi la fel de vulnerabil la zvon ca si un depozit en-gros. Si-ar pierde statutul de "special" pe care il are acum.
Insa in cazul eliminarii fractional reserve, avantajul major pe care lumea "uita" sa-l mentioneze ar fi ca depunatorii n-ar mai ramane cu buza umflata la final...
Nu-i nici o problema ca nu esti de acord cu mine. Suntem chit. :)
RăspundețiȘtergereDeosebirea dintre o afacere de intermediere de marfuri si una de intermediere financiare e urmatoarea: prima poate fi integral finantata din capitaluri proprii, cea de-a doua NU. Fara sa pui in joc banii altor oameni nu exista intermediere financiara.
De-aia zic, e ceva intrinsec in business-ul bancilor sa poata fi distruse de zvonuri de insolventa si frauda, chiar daca ele sunt in fapt perfect ok.
>Insa in cazul eliminarii fractional reserve
RăspundețiȘtergereIn cazul eliminarii "rezervelor fractionare" si a monedei fiduciare am avea o crestere economica de melc - de genul 0,05%/an vreme de decenii ... :))
E drept ca dupa cresterea irationala si ca scop insine din ultimii ani poate fi o solutie asa ... pina la revenire, pe termen mediu/lung insa e o utopie periculoasa. ;)
Marona, ele sunt "perfect ok" doar privite din punctul de vedere al sistemului actual care e departe de a fi unul ok. Incearca sa vezi banii ca o marfa daca ti-e mai usor sa intelegi asemanarea intre un depozit de bani si unul de... cereale. Poate asa o sa simti mai bine modul in care lucreaza un sistem in care a fost eliminat fractional reserve.
RăspundețiȘtergereCa un sistem fara fractional reserve e teoretic mai corect, aia e clar. Ca ne mai putem intoarce acum la un astfel de sistem, aia e intr-adevar foarte putin probabil si aici cred ca suntem de acord. Dar asta nu inseamna decat ca trebuie sa gasim totusi o alta alternativa viabila...
Mia, planeta asta pe care noi tot crestem cu drag si spor, ea saraca cu cat la suta creste ? :)
Mda, e o utopie periculoasa un sistem stabil si sustenabil, dupa ce ani de-a randul am primit injectii cu compot capitalist care ne-a inoculat ideea de crestere infinita.
OK, daca inlocuiesc depozitul bancar de 500 de euro cu o tona de cereale imi limitez capacitatea de-a tranzactiona numai la aia care vor sa cumpere cereale, adica mi-o limitez serios de tot, dupa cum tocmai au constatat aia care isi imaginau ca o casa e bani. :)
RăspundețiȘtergereDar de dragul exercitiului si al nevoii de-a simti ce incerci sa-mi explici, o sa ma prefac cum ca astea doua "marfuri" sunt absolut echivalente si eu aleg sa-mi depozitez cerealele la un depozit en-gros. Cate grame sau graunte as putea sa-i cer firmei de depozitare fiindca am decis sa nu vand cerealele astazi ci sa i le pun ei la dispozitie? I-as cere vreo 5% din cantitatea depusa, pt 1 an. Dar daca dupa 3 luni aflu ca aia au facut paine si-au mancat din cerealele mele, in loc sa le valorifice cu cel putin 106% ma duc si-mi retrag imediat "depozitul".
Judeci nitel pe dos... :)
RăspundețiȘtergereIn practica orice agricultor iti va spune ca de fapt tu platesti depozitului pentru a-ti pastra in bune conditii cerealele. Iar daca afli "zvonuri" ca baietii au soareci care se dau la cerealele tale, le muti in alta parte si gata.
Asta inseamna ca banii sunt o marfa. Dar baietii din sistemul financiar au rastalmacit un pic lucrurile, astfel incat cel care depune marfa la "depozit" asteapta el "comisioane" din partea celui care ar trebui sa fie responsabil doar cu stocarea si manipularea.
Asta a dus la pretentii tot mai mari, la promisiuni tot mai greu de onorat, care implicau o crestere infinita pe care normal nici o "marfa" nu o putea realiza. Si atunci s-a produs decuplarea si au aparut banii virtuali... :)
Care se bazeaza pe crestere infinita, pe mai mult, pe mereu mai mult, pe datorii si pe scheme piramidale. Ceva mai longevive decat la Caritas sau la Madoff, dar tot din aceeasi categorie.
P.S. Glass-Steagall iti spune ceva ? ;)
RăspundețiȘtergereFlavian, ti-a mirosit si tie putin a economie si deja ai inceput sa arunci cu termeni in stanga si dreapta, poate poate.. :)
RăspundețiȘtergereIncearca sa fii mai la obiect pentru ca altfel o lalai in ambiguitati. si e obositor.
Uite solutia aici pentru rezerva ta fractionara, "bani" sau alte graunte de grau. Prescott (ca si Friedman prin 70) a recomandat revenirea la acest sistem chiar la 2 3 luni dupa inceperea crizei. Si ei nu foloseau doar cateva clisee gen "ponzi scheme", "decuplare", "madoff" samd. Eu zic sa citesti cu atentie ca nu ai nimic de pierdut. :)
..
Eu cred ca vom ajunge la rezerva fractionara de 100% doar daca nu se va reusi "trecerea" pe regenerabile/sau free energy de tot care zici. Ar fi chiar periculos sa mai existe crestere exponentiala cand nu mai e nici un motiv real care sa sustina asta. "Spalatoresele" au si ele limita lor (pentru piscina/pe card).
Ca efect secundar, incompetentii s-ar curata de sute de ori mai rapid. Ceea ce mie mi-ar conveni pentru ca doar "socialistii" se tem.
Iar aia e problema lor.
Extra, nu pot decat sa-ti recomand regulile de bun simt ale polemicii de AICI sau articolul Libertatea de exprimare
RăspundețiȘtergereFlavian, in urma cu 50.000 de ani stii cine erau intelectualii? Elitele?
RăspundețiȘtergereAia care si-au dat seama PRIMII ca pot folosi o piatra ca sa sparga capul cuiva.
Nu s-a schimbat nimic, nu te lua dupa castrati ca Plesu sau Ilici, povestile cu care ai crescut sunt intoxicatii cu o doza prea mare de opium, de morfina numai buna pentru suferinzi. Ca dovada - vezi ce tari au lasat in urma socialistii tai.
Iti garantez ca daca Plesu era un intelectual autentic azi eram departe. A preferat sa fie o carpa (si el ca si multi altii), iar acum chestia asta se vede la orice pas. NU e suficient sa fii doar impotriva cuiva, mult mai importante e sa reusesti. De fapt, e singura chestie care conteaza.
In fine.. crezi ce vrei.
Lalaiala vad ca te impiedica sa citesti lecturi obligatorii (da, era vorba de camatari):P
@Flavian
RăspundețiȘtergereInteleg bine ca atat unei banci cat si unui depozit de cereale ii va fi permis doar sa depoziteze "marfa"?
Sorin, depozitul de grau e una, iar brutaria e alta. Daca proprietarul graului vrea sa dea cerealele la brutarie contra unui comision, atunci o face pe riscul sau daca brutaria da faliment.
RăspundețiȘtergereDaca vrea sa-si angajeze un intermediar care sa-i gaseasca niste brutarii profitabile deja riscul creste, ca intermediarul poate uneori sa ia decizii gresite.
Iar in momentul in care chiar cei de la depozitul de grau se apuca de "intermedieri" de genul asta totul scapa de sub control.
Separarea riscurilor. Separarea celor care fac depozitarea de cei care fac investitiile. Separarea intre cei care pastreaza banii si cei care se joaca la bursa.
Partea cu Glass-Steagall tocmai la niste diferente de genul asta se referea. Iar anularea legislatiei respective in 1999 a dat si ea un ajutor semnificativ la nebunia la care asistam azi. Sistemul si asa imperfect a primit inca o lovitura sub centura...
Şi dacă nu e vorba de incompetenţă, ci de "sindromul Ceauşescu"? Adică un sistem puternic centralizat, care pur şi simplu nu poate fi condus, indiferent cât de competent ar fi cel din fruntea sa, atâta vreme cât vrea să aibă control total, pentru că sistemul este şi prea complex, nu doar prea centralizat.
RăspundețiȘtergereVreau să spun că dincolo de nişte dimensiuni, variabile în funcţie de domeniu, o entitate devine incontrolabilă şi, ca urmare, ineficientă. Ambiţia de a crea campioni globali a dus într-o fundătură. Poate este nevoie de o deglobalizare a marilor entităţi economice, de o fragmentare a lor, de o mai bună adaptare la specificul mediului în care-şi desfăşoară activitatea.
Asta nu înseamnă că nu colcăie şi pe acolo incompetenţa.
Intr-o piata transparenta a serviciilor bancare, asemenea discutii nu si-ar avea sensul.
RăspundețiȘtergereDaca s-ar cunoaste structura activelor si pasivelor unei banci, nu ar exista motive de panica indiferent cati ar vocifera despre faliment.
Asa incat, se ridica intrebarea, unde putem gasi astfel de informatii despre o anume banca din Romania, si cine face auditul acestor informatii (cu alte cuvinte, in ipoteza ca informatiile ar fi false, cine raspunde pentru dezinformarea publicului)?
Rog a nu mi se povesti despre privilegiul de a avea secrete sau alte minuni din astea hocus-pocus, depozitarii unei banci sunt creditorii ei.
Asa incat, cunoscand ca bancile, cand se afla in pozitia de creditor, cer debitorilor lor informatii peste informatii, increderea depozitarilor nu se poate castiga decat afland exact cine sunt, si cum o duc, debitorii debitoarei lor.
Exista si legea lui Rothbard conform careia oamenii tind sa se specializeze in ce se pricep mai putin. Alaturam pe el si pe Peter si se face lumina.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereAnonim: Sorry pt. stergere, dar nu facem politica. Oricum 90% era offtopic
RăspundețiȘtergereDane, nu stiu la ce ora ai publicat tu postul asta dar vad ca un ziar are un articol aproape echivalent mergand pana la imagine... cine a copiat pe cine, tu pe ei sau ei pe tine?
RăspundețiȘtergerehttp://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/principiul-lui-peter-cum-s-au-prabusit-companii-gigant-din-cauza-incompetentei-30111
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereImi dau seama ca tu nu copiezi dupa ei doar voiam sa iti atrag atentia.... ca esti faimos, ai ajuns editorialist fara sa iti dai seama :))
RăspundețiȘtergereB: Si-au cerut scuze si au pus un link catre mine. :-)
RăspundețiȘtergere