Scary Movie

De când a început criza sunt momente în care am impresia că ceea ce se întâmplă nu este altceva decât o parodie ieftină. Cu toate că evenimentele există şi sunt reale, succesiunea în care se desfăşoară, reacţiile aberante ale oficialilor şi repetarea unor greşeli din trecut par toate desprinse dintr-un film prost.

Bunăoară, sfârşitul săptămânii trecute ne-a adus un nou episod din serialul "better than expected": GDP Report. Aşa cum era de aşteptat, economia americană s-a contractat şi în al doilea trimestru. Faptul că unii analişti estimaseră o contracţie a PIB-ului cu 1.5% în timp ce raportarea oficială a dezvăluit o contracţie de "numai" 1% nu cred că reprezintă nicidecum un element pozitiv. Cu toate acestea, se pare că investitorii trăiesc o nouă beţie care-i face să uite pierderile din trecut. Altfel nu-mi pot explica reacţia iniţială de euforie a pieţelor, fenomen care nu reprezintă altceva decât o nouă materializare a fetei morgana. Normalizarea de la sfârşitul şedinţei a ţinut mai degrabă de o revenire a raţionalului în piaţă, după analiza la rece făcută de unii analişti şi/sau investitori. Realitatea din spatele scăderii de "numai" 1% este alta: exporturile au scăzut cu 7% în timp ce importurile s-au prăbuşit cu 15.1%. Vitezele diferite de cădere nu fac altceva decât să ne evidenţieze defazarea crizei. În timp ce America trece printr-o scădere severă de apetit(importuri), partenerii comerciali încă nu înregistrează aceeaşi apatie în acest domeniu, declinul consumului lor(exporturi americane) nefiind încă atât de accentuat. Pe măsură ce criza înaintează, fenomenele de limitare a consumului în celelalte ţări vor urma pattern-ul american, ceea ce, în mod sigur, va conduce la o prăbuşire a exporturilor americane. Atunci vom vedea o nouă contracţie, superioară celei de-acum.

În ceea ce priveşte optimismul pieţelor, am o veste proastă: e nejustificat. În faza actuală nu sunt decât două scenarii posibile, ambele la fel de păguboase. Conform primului scenariu(pe care am pariat încă din primăvară), urmează să avem de-a face cu o nouă testare a minimelor din martie pe fondul reintrării într-o deflaţie puternică. Conform celuilalt scenariu, în perioada imediat următoare banii pompaţi în piaţă vor genera presiuni inflaţioniste severe, soldându-se cu o creştere isterică şi generalizată a preţurilor (hiperinflaţie). Cele două scenarii nu sunt diferite întrucât, indiferent de desfăşurarea evenimentelor, până la urmă vom avea parte cu siguranţă şi de inflaţie.

Ceea ce urmează va putea fi intuit cu exactitate în perioada imediat următoare. Deocamdată nu recomand decât calm şi luciditate.

P.S. În "The New York Times" a fost publicat un articol despre o obscură societate de asigurări care, brusc, pare a fi o nouă cheie de boltă menită a mai dărâma un etaj din "lanţul sofisticării". Citiţi mai multe aici: http://www.nytimes.com.