Occidentul în recesiune

Japonia a intrat „surprinzător” în recesiune. Asta spun tabloidele economice. În realitate nu e nicio surpriză întrucât economia Japoniei e o himeră. Din 1990 nimic nu mai merge acolo, cu excepția creditării perpetue a statului și a economiei de către Banca Centrală, într-o macro-schemă ponzi în care Banca Centrală joacă rolul „izvorului perpetuu de bunăstare”. E o chestiune care nu ar trebui să surprindă pe nimeni, la fel ca și previzibilul eșec al viitoarelor „tratamente” aplicate de Banca Japoniei. De fapt, peste tot în „Occidentul fericit” bunăstarea a ajuns la finish, dar nimeni nu vrea s-o recunoască.

Din ciclul „ce-i trebuie chelului?” avem ambițiile militariste ale Germaniei. Nemții au început să prindă gustul politicii de înarmare, canalizând tot mai mulți bani spre investiții și achiziții în domeniul apărării. Nu-i nimic mai surprinzător decât faptul că întreaga belicoșenie nemțească vine la pachet cu rezultate economice penibile, falsificate din pix, care, desigur, n-au cum să țină de foame. Germania va fi obligată să-și sporească sumele necesare înarmării, astfel încât va fi obligată să suspende din programele sociale. După ce și-au tăiat creanga de sub picioare cu agricultura, urmează să umble și la programele sociale care și-așa abia țineau sub control pacea socială de acolo. 

Cu toate că au reușit să scoată din pix o creștere economică rahitică, nemții sunt în continuare „omul bolnav al Europei”, iar o scurtă trecere în revistă a indicatorilor ne arată limpede că traseul țării e unul spre declin. Producția industrială a căzut cu 1.6% în decembrie, iar exporturile s-au prăbușit cu 4.6%!!! Majoritatea economiștilor estimează o contracție minoră a economiei germane în primul trimestru, dar spun că trimestrul trei va fi dezastruos. În aceste condiții, cheltuielile cu înarmarea sunt fix ceea ce le lipsește!

Franța a evitat o recesiune - după părerea mea - tot din pix. De raportat au raportat stagnare în ultimul trimestru din 2023. Dacă e să fim corecți ar trebui să înțelegem că în timp ce Germania e „omul bolnav al Europei”, Franța e „mortul care nu-și recunoaște decesul”. Scamatoriile prin care tot evită recunoașterea dezastrului economiei interne, modul în care faultează pentru a-și conserva nonperformanța economică, toate acestea sunt simptome mult prea lungi, deja cronicizate, care nu au cum să se încheie altfel decât cu un deces pronunțat la masa verde, atunci când cadavrul e într-o stare atât de mare de putrefacție încât pute îngrozitor. 

La fel stau treburile și în Italia unde datoriile se află încă de la fosta recesiune într-o spirală nesustenabilă, iar de când a ajuns actuala fâță la putere, gestionarea datoriei guvernamentale a intrat pe o pantă absolut nebunească. Incompetența face ravagii!

Am făcut, cred, un tur destul de cuprinzător de orizont. Nu închei însă înainte de a specifica un element: în toată Uniunea Europeană au fost doar două țări care au profitat de trecerea la euro. Acestea au fost Germania și Olanda, cu specificația că Olanda a câștigat doar cu ceva mai puțin decât Germania. În acest fel Olanda a devenit, de departe, cea mai mare lipitoare a trecerii la euro. Însă Olanda nu face notă discordantă ca efect al unei economii vibrante, ci pur și simplu pentru că e un parazit care fură de la ceilalți. În rest, peste tot e un mare dezastru.

Aveți, cred eu, o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă. De ce vă povestesc toate acestea? Pentru că tot aud fantasme referitoare la cum se vor reface Europa în particular și Occidentul în general s.a.m.d. Să vă explic eu cum se vor reface. Tocmai ce-au fost stârnite stihiile furiei de către Elon Musk deoarece și-a invitat partenerii chinezi să vine în Mexic pentru a-i furniza componentele pe care le folosește la Tesla, după modelul inaugurat în China. Ce e asta? Nici mai mult nici mai puțin decât invitarea chinezilor să folosească Mexicul ca proxy pentru piața americană. Frumos, nu-i așa?

Acum sunt sigur că vor fi „puriști” care vor înjura deoarece „e câh cu China”. Știți care-i realitatea? China este liderul absolut al producției de vehicule electrice, iar avansul pe care-l are față de Occident este atât de mare încât nu poate fi acoperit sub nicio formă. Ca efect al eficienței lanțului de producție/distribuție chinezesc, Uniunea Europeană e incapabilă să producă o mașină electrică la prețul la care un producător de talia BYD o vinde! Înțelegeți dezastrul? Însă, ca să nu mă acuzați de partizanat, vă voi spune că absolut tot ceea ce am afirmat în paragraful curent nu reprezintă ideile mele, ci cele ce se desprind dintr-un articol al MIT Technology Review.

Ca să înțelegeți despre ce vorbim, vă voi mai da o informație: popularitatea BYD la nivel mondial este atât de mare încât producătorul chinez are nevoie de o flotă proprie pentru a-și putea transporta mașinile. Efectiv nu mai există vapoare disponibile pentru cererea de mașini BYD, astfel încât firma se vede nevoită să intre în businessul de transport. 

Poate vă întrebați de ce am adus în discuție domeniul mașinilor electrice? Dintr-un motiv simplu și logic: acesta este domeniul pe care a pariat Occidentul. La fel au făcut-o și în cazul energiilor regenerabile și, după cum se vede, tot chinezii au luat piața. Dacă nici acest simptom nu vă convinge de putreziciunea modelului economic occidental, atunci nu vă mai rămâne decât să așrteptați să fiți surprinși de uraganul care stă să vină!