În pragul catastrofei

Rusia a dat cel mai puternic mesaj de până acum ideii aberante a lui Macron de a trimite armatele statelor membre NATO în Ucraina. „Nici nu veți putea clipi” - a spus Putin, iar mulți au considerat zicerea o amenințare și atât. Doar că, așa cum veți vedea, e mult mai mult de-atât!

Rusia a început să deplaseze rachetele TOPOL-M spre diverse zone de lansare, sugerând că ceea ce a spus Putin nu e o simplă declarație. E un mesaj mai mult decât puternic. Topol-M e o rachetă intercontinentală de o precizie uluitoare, având o marjă de eroare de doar 200 de metri la un parcurs de peste 11 000 Km. Doar o asemenea rachetă poate trimite o țară precum Franța în epoca de piatră. Așadar, nu-i de joacă. În ceea ce privește capabilitățile de a fi oprită din drumul său, acestea sunt zero. Nimic nu o poate opri. Mai mult, în apropierea destinației, se separă în rachete individuale, fiecare cu ținta sa. Iar după detonare se așterne liniștea.

Este cât se poate de clar că Rusia a ajuns la capătul răbdării deoarece în cazul conflictului din Ucraina s-au depășit nu doar limitele diplomatice sau ale bunului simț, ci și orice alte limite pe care ni le-am putea imagina. Amestecul Occidentului în acel conflict local este deja de neacceptat. Imaginați-vă că Rusia ar începe să înarmeze statul Texas pentru a se putea rupe de SUA. Cum ar fi văzută asta? Cum ar reacționa SUA? E limpede pentru oricine că există limite care, în Ucraina,  acum sunt ignorate de NATO. Iar Putin nu face altceva decât să pună punctul pe i. 

Am văzut tot felul de analize care mai de care mai aberante. Toți așa-zișii analiști spun că declarația lui Macron este una vizând o ipotetică independență militară a Europei față de NATO. Prostie mai mare nici că există. A uita cine e Macron e o sfidare a rațiunii. Ca toți politicienii europeni, Macron e o marionetă întoarsă cu cheia de stăpânii săi aflați în spatele puterii SUA. De făcut Macron nu face absolut nimic de capul său. În aceste condiții, probabil vă întrebați de unde i-a venit ideea? Păi de unde să-i vină, de-acolo de unde-i vin toate ideile, din SUA. 

Aflu că într-o notă transmisă acum câteva luni Casei Albe, un think-tank influent a punctat că o salvare a frontului ucrainean nu poate veni decât prin implicarea „independentă” a altor țări în conflict. În acest fel, SUA va putea rămâne în continuare „arbitru”, obținând o echilibrare a frontului prin  implicarea directă a mai multor trupe și a echipamentului NATO. Doar că, de data aceasta jucăria nu mai merge. 

Iată motivul pentru care SUA și-a activat nu doar chelnerul de la Élysée, ci și întreaga forță propagandistică. Peste tot vezi viteji care propovăduiesc războiul împotriva Rusiei. Există o întrebare pe care omul simplu ar trebui să le-o pună tuturor acestor „radu tudor”, „mândruților” cetepiștilor s.a.m.d.: Dacă vă e atât de drag războiul, dacă vă e atât de dragă democrația și, mai ales, Ucraina, de ce nu sunteți acolo, vitejilor? Ce mai căutați pe-aici? Valea la război și gata! În ciuda faptului că e o încercare de a mai pune o picătură în pahar ca să vadă dacă se umple, acțiunea a fost una deosebit de prostească din partea SUA. 

Rusia și-a pus în alertă nu doar rachetele terestre, ci și submarinele nucleare care, probabil, vor lua poziții în apropierea coastelor americane, astfel încât amenințarea să fie cât se poate de transparentă. De ce? Strategia e simplă: Rusia va lovi nuclear, fără drept de apel, orice țară membră NATO care se implică în Ucraina. De asemenea, în cazul în care detectează semne că SUA decide să răspundă, submarinele rusești vor lovi din apropiere punctele strategice pentru a slăbi capacitatea americană de coordonare, dar și pentru a permite ICBM-urilor rusești să câștige un avantaj strategic. Practic este scenariul Sfârșitului Lumii. Din păcate la asta se ajunge atunci când te joci cu focul. 

Așa cum Ucraina a fost o agresiune nepermisă la care SUA a apelat pentru a-și menține rolul suprem în lume, la fel se întâmplă cu ipotetica implicare a armatelor. De data aceasta Rusia tratează totul extrem de serios și în litera strategiei sale de apărare. Să nu uităm că în tot conflictul din Ucraina Occidentul a început de la „nu ne implicăm”, continuând cu „acordăm doar echipamente de protecție”, pentru ca apoi să se ajungă la „dăm arme defensive”, urmat de „dăm arme ofensive” și de „dăm avioane, rachete cu rază lungă de acțiune etc.”. Jocul cu zăhărelul nu mai funcționează, iar semnalele de la Kremlin sunt cât se poate de clare. 

Partea ciudată într-un conflict nuclear e că nimeni nu crede în el. Absolut toți jucătorii știu că un asemena conflict e primul și ultimul pentru întreaga umanitate, astfel încât trebuie să existe responsabilitate în țările care dețin arme nucleare. Până acum, de-a lungul întregului conflict tăcut de după Războiul Mondial, întreaga lume a rămas pe linia de plutire ca efect al responsabilității părților. Ceea ce, într-un mod paradoxal, nu mai e valabil acum. S-a ajuns la o situație absolut aberantă întrucât marionete fără personalitate sunt împinse în față. Când „liderul lumii” e un moș ramolit care se scapă-n pantaloni și când toți ceilalți subordonați puși în linie la frâiele statelor europene sunt niște prostovani fără creier, n-ai cum să nu te aștepți la rezultate precum cel din prezent. 

Ceea ce semnalizează Moscova este determinarea sa de a nu mai accepta modificarea „liniilor roșii”. Practic răbdarea rușilor a ajuns la limită, iar tot ce se va întâmpla este, din păcate, la mâna ramoliților și proștilor pe care Occidentul îi are în funcțiile cheie. O situație absurdă care e pe cale să ne împingă într-un conflict absolut nebunesc și cu adevărat final pentru viața de pe Pământ.