Minciuni!

Anul trecut Plăvanul, alături de întreaga sa mașinărie de mâncat căcat, a făcut caz de cele optzeci de miliarde pe care le-a „obținut” de la Uniunea Europeană. La momentul respectiv am demontat minciunile „prostului din deal”, dar fără mare succes întrucât întreaga șleahtă de rezistenți a luat la mestecat sloganele prostești și imbecile lansate cu acea ocazie. Iată-ne însă la momentul adevărului. 

 

După ce Cîțu ne-a dat în cap cu Bugetul, nu prea ne-am mai dezmeticit. În mod normal trebuia ieșit în stradă și strigat un singur cuvânt: „Minciună!”. Iar dacă cineva nedumerit ar fi întrebat „unde e minciuna?” răspunsul logic și simplu ar fi: „peste tot!”. 

 

Știu, pare hilar, dar deja suntem în momentul în care nu mai putem demonstra minciunile sistemului aflat la putere deoarece totul este o minciună. Nu mai există domeniu de activitate în care să nu se mintă la modul atât de păduchios și vulgar, încât nici măcar comunicatorii educați să mintă frumos nu mai pot scoate decât bolovani rudimentari. S-a ajuns la performanța ca minciuna să devină atât de mare încât să acopere lumina adevărului. Astfel, dacă vrei să nu trăiești în minciună, e nevoie să-ți asumi un destin tracasant, în care să faci față unei continue și stupide lupte pe care ceilalți o dau cu bunul simț. 

Iată de ce mă întreb pe bună dreptate, unde anume în Buget se văd cele optzeci de miliarde de euro ale Plăvanului. Dacă avem un asemenea purcoi de bani la dispoziție, de ce nu se văd nicăieri? L-ați întrebat pe Cîțu unde sunt miliardele? L-ați interpelat pe Plăvan în legătură cu acest subiect? Dar pe Ministrul Fondurilor l-ați întrebat ceva? 

Am vaga impresie că v-a cam blocat ultima mea întrebare. Așa-i că nu știați că avem chiar un ministru responsabil cu Fondurile Europene? Special v-am întrebat deoarece, mai vechea noastră cunoștință Ghinea, stă discret și nu spune nici pâs. Motivul e simplu: performanțele din fostul său mandat(cel din guvernarea Cioloș) și cele din actualul mandat de sub Cîțu, vor fi aceleași, doar că acum își dorește ceva mai multă liniște. Dacă meritul pentru renumele de „Guvern Zero” acordat Guvernului Cioloș îi aparține într-o proporție covârșitoare, la fel se va întâmpla și acum, doar că „mai pe muțește”.

Cred că nu trebuie să vă reamintesc că în Guvernul Zero atragerea de fonduri europene a fost prăbușită la zero. La fel, nu trebuie să vă reamintesc că începând de anul trecut atragerea de fonduri s-a cam prăbușit. Nu pentru că am fi avut o interdicție, ci pentru că oficialii cățărați acolo au pus frână. Nu merge explicația cu prostia: oricât de prost ai fi, n-ai cum să nu beneficiezi de forța inerțială. Ceea ce s-a întâmplat la Fonduri Europene e o chestiune care ține de trădarea națională: s-a pus frână!

După cum bine știm, Polonia a reușit să treacă fluierând prin criza din 2008 deoarece a atras fonduri europene în proporție de 100%. România, aflată atunci tot sub destin antinațional „dă dreapta” a pus frână fondurilor europene. Care sunt totuși motivele acestui comportament bizar? 

 

Iată-ne într-o nouă ciocnire cu minciuna. Ca oameni dotați cu un minim bun simț, am porni de la ideea că nimeni nu e dispus să se facă de rahat printr-o performanță mizerabilă. Chiar dacă ești hoț, tot vrei să salvezi cumva aparențele. De-aceea ajungem pripit la ideea că cei cățărați în funcțiile respective sunt proști. În mod evident, nu strălucesc de inteligență, însă a da vina doar pe prostie este o minciună prin omisiune. Asta deoarece proștii despre care vorbim mai sunt dotați și cu o imensă ticăloșie.

În fapt avem de-a face cu un teribil joc pervers. Țările interesate din Uniunea Europeană își pun aici păpușile ticăloase pentru a împiedica atragerea de fonduri. Nu este vorba doar de menținerea unei piețe mari, precum România, la stadiul de subdezvoltare, necesar maximizării profiturilor pe care mahării interesați din țările lor de origine nu le-ar fi visat nicăieri în lume! Aceasta este doar o față a monedei ticăloase care ne-a otrăvit. Mai este vorba și despre Bugetul Uniunii Europene, din ce în ce mai peticit și care a ajuns să se bazeze din ce în ce mai mult pe „fondurile necheltuite” care se reîntorc pe căi ascunse la așa-zișii „donatori”. Știm bine că după ieșirea Angliei din UE s-a produs un dezastru în ceea ce privește banii Uniunii. Unul dintre cei mai mari contributori a tăiat cașcavalul. Asta a pus presiune mare pe țări ca Germania care, pentru a-și vedea visul imperial cu ochii, ar trebui să decarteze banii. Doar că nemții vor totul cam pe gratis. De-aceea le e mai simplu ca, acolo unde pot, să-și pună cozile de topor care să pună tălpi absorbției de fonduri. Cam asta se întâmplă la noi și la bulgari.

Ceea ce nu vi s-a spus până acum este faptul că așa-zisele fonduri europene ni se cuvin ca plată pentru suferințele pe care le-am avut sub comunism. România și țările Estice au avut de îndurat tragicul destin din cauza unor hachițe de-ale Occidentalilor care s-au trezit să facă experimente sociale la scară continentală. În mod normal, atât SUA cât și Europa Occidentală ar fi trebuit puse oficial să plătească pentru ticăloșia pe care au făcut-o. Daunele suferite de țările Estice au fost mai mari decât în cazul unui război. Milioane de oameni și-au pierdut viața în mașina de tocat a comunismului. Pentru toată această ticăloșie, Occidentalii ar fi trebuit să fie puși oficial la plată. 

Inventarea Uniunii Europene, care să absoarbă în ea și statele Estice, a fost un fel de surogat. La fel și „fondurile europene”. Un fel de acceptare de către Occident a unei anemice note de plată. Polonezii știu asta, ungurii și cehii la fel. De-aceea toți sunt campioni la atragerea de fonduri: știu că-s banii lor la care au dreptul. Noi însă, având în fruntea țării doar trădători, nu facem altceva decât să refuzăm chiar și banii care ni se cuvin. 

Dacă veți face un grafic al schimbărilor de guvern, veți observa limpede că există o constantă: de fiecare dată când crește gradul de absorbție, de fiecare dată pică guvernul. Mai țineți minte că Ponta a picat fix în momentul în care România se înscrisese pe un trend accelerat ascendent în ceea ce privește rata de absorbție, riscând să ajungă spre maxim? La fel s-a întâmplat și cu Dragnea și Veorica: li s-au tăiat picioarele în momentul în care au transformat absorbția fondurilor europene într-o sursă de finanțare a Bugetului.

Iată de ce aveți acum „tinerii frumoși și liberi” controlând fiecare aspect al vieții și amenințându-ne cu declanșarea unei noi „revoluții culturale” pe model maoist! Atâta timp cât servesc interesele stăpânilor care i-au cocoțat în funcții, niciun fir nu li se va mișca din cap, indiferent de ticăloșiile pe care le fac. 

V-am povestit toate acestea pentru a înțelege dimensiunea minciunii în care trăim. Ca orice țară aflată sub ocupație, tragem ponoasele lipsei noastre de interes pentru fenomenul politic. Ne-am lăsat propria ogradă de izbeliște, permițându-le tuturor nimenilor de pe aiurea să-și facă de cap în curtea noastră. Acum ne mirăm când vedem cât rău ne-au făcut. De la Roller încoace nu și-a mai bătut cineva joc într-un asemenea hal de istoria noastră. De la bolșevicii cărora le puțeau picioarele n-a mai făcut cineva un asemenea dezastru în țara asta. Suntem sub ocupație și de-aceea minciuna e regină. 

Suntem sub ocupație, asta e realitatea! Și trebuie să facem ceva pentru a ieși de sub dictatura ticăloșiei. Nu de alta, dar complăcându-ne în continuare cu actuala stare de fapt nu facem altceva decât să ne săpăm groapa singuri. România trebuie să se curețe. Și, rețineți, nu ne vom curăța cu adevărat până nu vom face un adevărat proces al comunismului. Nu doar al comunismul de până în 1989, ci și al celui care-a supraviețuit. Doar așa ne vom elibera de minciună!