miercuri, 23 martie 2022

Situaţia datoriilor lumii explicată pe înţelesul tuturor


Ieri am rămas într-un punct din care ar fi trebuit să treceţi la nivelul următor, adică la analiza situaţiei celorlalte ţări. Cum stau alte ţări ale lumii din punct de vedere al datoriei şi, mai ales, a capacităţii de a şi-o plăti? Curiozitatea ar fi trebuit să vă împingă să vedeţi dacă celelalte ţări stau mai bine sau mai rău decât SUA. Vom face acest lucru acum, da nu înainte de a vă prezenta un alt indicator esenţial.

Ieri, când ne-am referit la datorie, am vorbit de fapt despre datoria publică, adică datoria făcută de către stat. Există şi o altă componentă a datoriei, anume cea privată, adică datoriile făcute de entităţile economice din statul respectiv. Spre exemplu, pentru o investiţie o firmă se împrumută o anumită sumă de bani. Acea datorie nu e a statului, ci a companiei respective. Dar şi ea, după cum vom vedea, afectează negativ statul şi datoria sa publică, mai ales atunci când apar tot felul de înţelegeri oculte. 

În 2000 România avea o datorie publică de 20% din PIB. În 2021 a sărit de 50%. Cum s-a putut întâmpla asta în condiţiile în care PIB-ul a crescut de la 40 mld. EUR la 240 mld EUR? Adică la un PIB de şase ori mai mare avem o datorie publică de cincisprezece ori mai mare! Cum se poate întâmpla aşa ceva? Momentul cheie care ne-a împins pe tăvălugulpe care suntem acum a fost în 2009, atunci când România, pentru a acoperi datoria privată(în mare parte a băncilor străine de la noi) s-a împrumutat cu 20 mld. $ de la FMI. Practic atunci datoria privată a ţării s-a transferat în datorie public. Mai pe şleau, statul român s-a împrmutat pentru a da business unor companii private, business din care şi-au acoperit datoriile proprii cu datorii ale statului. 

Mulţi dintre cei care mă citesc ştiu povestea, pentru ceilalţi o voi spune pe scurt. Statul român, prin BNR, s-a împrumutat de la FMI cu 20 mld. $ la o dobândă derizorie. Atenţie, aceşti bani au ajuns la BNR, doar o mică parte a mers la Ministerul de Finanţe. Cu banii respectivi BNR a împrumutat băncile comerciale la o dobândă similară, iar băncile comerciale(în majoritate covârşitoare străine) au împrumutat statul la dobânzi cocoşătoare. Tradus, statul român a făcut rost de finanţare ieftină pentru a permite băncilor să-l împrumute scump. Şi uite-aşa, datoria privată a băncilor(care era datorie către băncile mamă) s-a transformat în datorie a statului român. E important de înţeles acest mecanism pervers care ne-a împins pe o pantă a îndatorării din care ne va fi extrem de greu de ieşit.

Avem acum toate ingredientele pentru a ne uita şi în ograda celorlalte state. Dar, pentru început, să adăugăm la datoria publică a SUA datoria sa privată pentru a vedea cum stăm. Aceasta este de 23 trilioane $, cea mai mare parte a sa - aproximativ 17 trilioane - fiind datorie a instituţiilor financiare şi doar restul datorie a companiilor. Cu alte cuvnte, datoria totală a SUA este de 53 trilioane de $, adică de 2.65 de ori mai mare decât PIB-ul. Cum vi se pare? Ştiu, e imens!

Şi-acum să vedem celelalte state. Cum stă China, a doua cea mai mare economie a lumii? La un buget de 15 trilioane $, China are o datorie publică de 2.4 trilioane $. Asta înseamnă 15% din PIB ceea ce e excelent. Doar că avem o parte întunecată, anume datoria privată a cărei componenţă nu prea o ştim. China are 27 trilioane datorie privată, iar asta înseamnă că avem de-a face cu o datorie totală de două ori mai mare decât PIB-ul. 

A treia economie a lumii e Japonia. Cu un PIB de 5 trilioane $, Japonia are o datorie publică de ... 12 trilioane$, fiind cea mai îndatorată ţară dezvoltată a lumii. La datoriile publice de 2.4 ori mai mari decât PIB-ul, ar trebui adăugate datoriile private care, de asemenea, sunt imense, de 2.39 ori mai mari decât PIB-ul. Pur şi simplu, aceste cifre par ireale!

Ajungem la Germania care stă destul de bine: o datorie publică de 60% din PIB şi o datorie privată de 84% din PIB. Faţă de ceea ce am văzut la japonezi pare mărunţiş. Dar chiar şi aşa avem o datorie totală de 1.5 ori mai mare decât PIB-ul. Anglia, următoarea economie a lumii, are o datorie publică de 85% din PIB şi o datorie privată de 215%din PIB. Avem aşadar o datorie totală de trei ori mai mare decât PIB-ul. Franţa are 95% din PIB datorie publică şi aproape 300% datorie privată. India are o datorie publică de 74% din PIB şi o datorie privată de 55% din PIB. Ultima dintre marile economii este Italia a cărei datorie publică este de 134% din PIB, iar datorie privată de 156% din PIB.

Ce înţelegem din aceste cifre ameţitoare? În primul rând că toată lumea este „pe datorie”. Apoi remarcăm că, în afara Germaniei şi a Indiei, „moda” ţărilor dezvoltate este să aibă datorii totale cam de trei ori mai mari decât PIB-ul. 

Dacă am merge în coada clasamentului am vedea altă realitate. Burundi, cu un PIB de 3.2 mld.$ are o datorie publică de 1.5 mld. $, iar Nigerul, la 13 mld.$ PIB are o datorie de 6.12 mld$. Deci cu jumătate din PIB datorie cam toţi suntem datori!

Pun deocamdată punct aici. Aş fi vrut să trag azi concluziile, dar deja m-am întins prea mult, dar cel puţin cred că v-am dat câteva instrumente pentru a putea privi cu obiectivitate realitatea. Întrucât acum avem toate instrumentele, mâine vom putea privi limpede situaţia şi vom trage concluziile care se impun. 

P.S. Imaginea prezintă grafic situaţia datoriilor ţărilor lumii de la cele mai îndatorate(ruşu aprins) la cele mai puţin îndatorate(verde).

28 de comentarii:

  1. Acu' poate ne spui și de unde se împrumută. Statele sunt datoare. Instituțiile financiare sunt datoare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Există posibilitatea efectuării de procese verbale de compensare, de genul tu ai datorie la mine o sută, eu am datorie la țara X optzeci care are datorie la tine șaizeci. Compensează toți trei suma cea mai mică(suma comună tuturor părților) adică 60 și doar diferențele mai circulă prin bănci.
    Se pot face procese de compensare în doi (bilaterale), în trei, în câți se pot conecta pe o sumă comună.
    Desigur, în exemplul de mai sus, în loc să umble fleaura prin bănci 100+80+60 ar umbla doar 40+20+0. Băncile ar deveni lipsite de capitalul circulant pe termen scurt furnizat de "other people's money".
    Practic, procesul verbal de compensare este dușmanul de moarte al sistemului bancar, dar la nivel de înțelegeri între națiuni, eu cred că se poate face.

    V-ați gândit vreodată că jumătate din salariul unui bugetar sunt impozite către buget ? Deci de exemplu, poliția și garda financiară ALE STATULUI trebuie să dea amenzi de o sută , trimit banii prin bănci către salariatul bugetar care dă retur la bugetul statului 45 impozite pe salariu. DE CE NU SE COMPENSEAZĂ BANII STATULUI CU BANII STATULUI ? Adică în loc să călătorească prin bănci 100+45 ar putea călători doar 55+0 .... Vă dați seama ce sume gigantice se rotesc în fiecare zi in cerc de la Stat la Stat dar transportate de bănci ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eşti cam fraier dacă tu crezi că datoriile sunt faţă de alte state. Breaking news: datoriile tuturor ţărilor sunt către diverse instituţii financiare, care duc în final în mâna câtorva familii superbogate, adică acei păpuşari demenţi care stăpânesc întreaga planetă. Bill Gates, Bezos şi alţi papagali sunt doar servitorii acelora. Wake up!

      Ștergere
  3. Creditul guvernamental în luna ianuarie 2022 167,592 mld lei pe site la BNR.
    Credit neguvernamental în luna ianuarie 2022 326,461 mld lei pe site la BNR.

    Pe site la BNR zice:
    Datoria publică este stocul datoriei totale brute consolidate a administraţiei publice la finele perioadei, exprimat la valoarea nominală al următoarelor categorii de pasive guvernamentale (definite în SEC 2010): numerar şi depozite, titluri de valoare, altele decât acţiuni, exclusiv produse financiare derivate, precum şi împrumuturi."


    Intrebare: datoria publica nu e numai creditul guvernamental?
    Mie asa mi se pare firesc. Ce treaba are datoria tarii cu creditul populatiei si firmelor? Inteleg gresit? Doar nu tara (statul) a imprumutat firmele si populatia, ci bancile (institutii private)!

    P.S. Si daca adun cele 2 credite de mai sus, tot nu face 50% din 240mld E = 120mld E. Pesemne gresesc eu undeva.
    ze

    RăspundețiȘtergere
  4. Toate datoriile vor fi sterse. Intrebare: ce se va intampla cu creditorii (populatiile care au muncit si platit pentru aceste datorii)? Raspuns:

    https://www.bibliotecapleyades.net/sociopolitica/esp_sociopol_cooper2.htm#menu

    Stergerea datoriilor vine in contextul noilor variante, conflictelor majore in diferite zone (mai ales in Orientul Mijlociu), si a unor fenomene geologice neobisnuite.

    RăspundețiȘtergere
  5. Aici intervine Resetul financiar. Se va anunta in aceasta toamna prin septembrie-octombrie, e deja pregatit pentru fiecare tara. Toate companiile cu datorie privata vor deveni de stat in procentul datoriilor statul va putea sa intervina in companie. Deci in state cu jumate de PIB datorie statul va avea cel putin jumatate de companii, iar in state de 3 ori PIB-ul statul va avea de 3 ori toate companiile din acea tara. Acele companii cazute in mana statului chiar daca vor face profit apoi de nu stiu cate ori mai mult nu vor mai deveni private decat la licitatiile speciale ale guvernului care va putea sa vanda afaceri la cheie. Dupa ce le va trece printr-un proces de audit si refurbished. Multe companii vor avea actionariat de stat si privat. Statul si guvernul devin corporatii de bussiness dupa modelul privat, iar functionarii oameni de afaceri ai statului, bisnitari legiferati sa taxeze, sa preia companiile pe datorie, sa evalueze riscuri de piata, sa impuna monolopuri si toate smecheriile posibile din pozitia in care se va pune singura in fiecare tara si toti o data.
    Trcerea asta se va face cumva indreptatita pentru plata datoriilor private. Iar datoriile de stat vor fi platite din profitul companiilor preluate pe datoria privata. Acestea vor deveni companii de stat nebugetate, pe profit, cum este de exemplu companiile de apa din fiecare judet. Nu sunt bugetari ca au profit din vanzarea apei si preluarea c*c*tului tuturor. Modelul companiilor de apa pe profit care pot implementa proiecte gen europene cu zeci de contractori va fi preluat de restul companiilor preluate de stat. Vom avea companii de electronice sau masini electrice de stat etc Concurenta va fi ca si pana acum, nimic nu se va schimba decat controlul si puterea statului peste tot. Sistemul de dominare si control primeste sange nou si proaspat. va fi pesntru nostalgici ca pe vremea lui Ceasescu, toti lucram la stat.
    Vor exista si privat doar cei care se ridica si raman pe propriile lor forte. dar cum ai luat un credit de dezvoltare sau imprumut de extindere de la orice banca, ai luat de la stat si vor veni sa decida in afacerea ta tot. Cati vor rezista fara credit? Plus chiar daca ai o idee excelenta si reusestiu sa te ridici la un momendat vor manipula piata in favoare lor si tot vei fi prins. dar va exista aceasta filosofie a antreprenoriatului ca lumea sa devina creativa pe piata, vom impulsiona creativitatea pe piata ca fiind noua libertate de creatie. Va veni un spirit nou totul sub obladuirea statului tatuc in unele tari pe model de tatuc chinez sau model tatuc trangender. Se va respecta specificul fiecari tari nu va fi uniformizare totala, cretivitatea trebuie mentinuta pana la nivelul in care te dezvolti suficient.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesant punct de vedere

      Ștergere
    2. Vom reveni la situatia in care statul preia dreptul la proprietate asupra locuintelor: plata se va face prin sistemul digital internet starlink, insa numai pentru cei care vor accepta conditiile. Insa intervine ceva neprevazut, care va determina ca aceasta situatie sa fie de putina durata: noile variante. In ce context isi va dori statul sa preia controlul, unul in care noile variante (Coronathrax-M. africanum) si conflicte majore isi vor face simtita prezenta? Greu de implementat.

      Ștergere
    3. ASTA SE VA PUTEA INTAMPLA DOAR DACA INTERNETUL DEVINE DE STAT
      in rest vor pica doar firmele care nu au acces la Bitcoin

      Ștergere
    4. Ce să preia statul, când statul este dator vândut? Și statul s-a împrumutat în numele populației, deci populația este datoare! Așa că statul/statele vor deveni niște simple instrumente de gestiune în numele adevăratului proprietar, care se va arăta la momentul oportun. Iar oamenii, vor fi niște sclavi.

      Ștergere
  6. Din moment ce si statul dar si mediul privat este indatorat, in toate statele lumii, intrebarea care imi apare este: de la cine s-au imprumutat toti? Unii de la altii? De la FMI (astia de unde au atatia bani)? Poate ar fi fain sa ne spui cate ceva si despre asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cine anume, acum un secol avea la dispoztie un trilion de dolari? Pe atunci nu exista decat o singura sursa pentru o asemenea suma: petrolul. Evident, cineva imprumuta Trezoreria americana cu sute de miliarde de dolari, pe care ia dobanda. Iar acestui cineva nu ii pasa daca pierde aceste imprumuturi, pentru ca actioneaza la comanda, interesele fiind legate de control, in contextul sfarsitului de epoca geologica/astronomica.

      Ștergere
    2. De la noi. Adica de la banci comerciale (care au actionari) sau prin oligatiuni de stat care pot fi cumparate de oricine.

      Ștergere
    3. ..de la computerul STAPINILOR NOSTRI! De acolo s-au imprumutat...ce-i asa de greu de inteles?

      Ștergere
    4. Se imprumuta de la Rezerva Federala Americana. Adica de la bancherii evrei.

      Ștergere
  7. cui suntem datori ???????!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eee cui,...celor care te dreseaza si te tin in lesa scurta. I vezi pe reprezentantii lor de doi ani pe sticla tembelizorului.
      Datoria lor nu conteaza. Conteaza NUMAI DATORIA TA!

      Ștergere
  8. Cat este datoria Norvegiei?

    RăspundețiȘtergere
  9. Presupunand o persoana fizica cu salariul net anual de 36k Ron, aceasta poate accesa un credit ipotecar pe durata a 30 de ani cu rata de 1.500 Ron (am presupus o rata a indatorarii admisa de 50%). Deci o persoana fizica poate lua un imprumut de 8 ori mai mare decat venitul net anual!

    Daca asimilam salariul net anual al unei persoane fizice (valoarea adaugata din munca pe un an ce ii revine unei persoane) cu PIB (valoarea adaugata creata de o tara) unei tari, atunci o tara poatea avea o datorie de 8 ori PIB-ul! Iar un stat care are o pondere a veniturilor bugetare in PIB de 50% isi poate permite o datorie publica de 4 ori PIB-ul!

    Perioada de 30 de ani, nu se aplica statului, acesta avand durata de viata nedeterminata, dar datoria ce se poate face pe 30 de ani, adica de 4 ori PIB-ul, ar fi datoria publica a unei singure generatii.

    Pomparea continua de bani in sistem va genera cresteri continue de venituri (fie ele si nominale), deci pana la datorii totale de 8 ori PIB-ul, respectiv de datorii publice de 4 ori PIB-ul pentru state cu 50% venituri bugetare din PIB situatia pare a fi controlabila, mai ales avand in vedere ca am plecat de la o rata de indatorare de doar 50%, pentru doar 30 ani, statele existand pana cand nu vor mai exista, adica la infinit, din perspectiva sistemului banului care va exista atat timp cat vor exista si ele.

    RăspundețiȘtergere
  10. Multe manevre murdare se pot face cu datorii care nu mai pot fi platite niciodata. Dar probabil ca urmeaza un articol cu QFS (Sistemul Financiar Cuantic).

    RăspundețiȘtergere
  11. Dar cand intra Citibank in faliment?

    RăspundețiȘtergere
  12. https://www.national.ro/social/liberalii-insista-orice-ucrainean-poate-obtine-rapid-cetatenia-romana-756766.html


    https://www.national.ro/social/bubuie-scandalul-pensiilor-private-doar-90-de-lei-pe-luna-de-la-pilonul-ii-756407.html
    https://www.national.ro/social/sistemul-de-pensii-in-pericol-generatia-decreteilor-sacrificata-756219.html

    RăspundețiȘtergere
  13. Cumva pe lângă subiect .Dar poate ne lămurește D D.Rusia își va vinde gazul și petrolul către tarile neprietene numai în ruble .Informația este publica

    RăspundețiȘtergere
  14. Solutie: nu te mai imprumuti, simplu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai si din ce mai platesti salariile de generali si pensiile speciale?

      Ștergere
  15. Cum ar trebui sa acționeze Romania ca sa se retragă singure băncile străine?

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)