miercuri, 31 mai 2023

Fact Check: Cu pisica nu intri în Rai!


Afirmaţia a fost făcută de către un preot pe facebook. Acum putem începe cu începutul, anume întrebându-ne ce caută preotul pe facebook. Nu-mi dau seama dacă e tocmai normală apariţia unui preot care „trage la vânătoarea de like-uri”, între pipiţele care-şi arată componentele anatomice şi idioţii care le admiră, precum şi multe alte chestiuni care ţin de josul lumii acesteia. Mă rog, las pentru altă dată locul acestor consideraţii deoarece mi se pare mult mai importantă tema ridicată de acel preot(care înţeleg că n-ar avea dreptul să intre în bisericile din România din cauza unor diferende cu clerul de aici).

O să fiu abrupt: omul are dreptate. De fapt şi mai apăsat spun că are perfectă dreptate! Nu există indicator care să ne arate mai fidel starea de cădere în care ne aflăm decât invazia animalelor de companie. Merg la plimbare şi mă împiedic în căţei. Când mă mai invită câte cineva în vizită şi simt de la intrare mirosul de urină de pisică îmi vine să mă urc pe pereţi şi mă scuz că n-o să stau mult deoarece a intervenit o urgenţă. „N-ai dreptate, sunt nisipuri absorbante care elimină total mirosul, aşa că nu-i adevărat că la cei care au pisică mirose!” - vor sări imediat „iubitorii de animale”. Ba nu, dragii mei, pute înfiorător. Eu simt mirosul şi mă deranjează. Ştiu că pot părea exagerat, dar de multe ori când merg cu avionul le întreb pe însoţitoare dacă a fost vreo pisică la bord la cursa anterioară şi de fiecare dată se uită strâmb la mine întrebându-mă de unde ştiu. Pentru că miroase, iar mirosul acela este perfect identificabil de către un om care nu trăieşte cu pisica. Ia gândiţi-vă, dacă ar lăsa porcii să călătorească în avioane, în cuşti dichisite, credeţi că ar rămâne mirosul după? 

Nu mi-o luaţi în nume de rău. Ca orice om, am câine şi pisici - ce-i drept pisicile îmi cam vin de pe la vecini. Câinele şi pisicile de la ţară le am din raţiuni practice, deoarece într-o gospodărie fiecare componentă trebuie să servească unui scop. Acasă îmi cam vin pisici de prin vecini. În ciuda consideraţiilor pe care le-aţi putea avea, din când în când le dau să mănânce câte ceva. Deh, sunt destule resturi prin casă. Dar spaţiile lor de acţiune sunt strict delimitate. Pisicile n-au ce căuta pe terasă, ci doar în curte. Nici măcar în grădină. E drept, mi-a luat destul de mult să pun la punct „sistemul” ca să nu mai fie nevoie să le alerg. Noroc cu ruta plantată de jur împrejurul terasei şi delimitând grădina. Toată lumea e mulţumită.

Ca să fiu bine înţeles, am pornit de la chestiunile imediate care ţin de incompatibilitatea dintre noi şi animale. În general speciile stau separate, nu trăiesc împreună. Aşa cum nu e normal să stai cu porcu-n casă, la fel nu e normal să stai nici cu pisica, hamsterul, căţelul sau mai ştiu eu ce alte jivine. Întreaga industrie a animalelor de companie e una a căderii. De ce ai ţine iguană în casă? De ce ai ţine piton, crocodil sau mai ştiu eu ce lighioană ciudată? Ce anume dezechilibru psihic ai pentru a face una ca asta? 

Sufăr de singurătate” - spun unii şi probabil că au dreptate. Asta o spun în ciuda faptului că locuiesc într-un bloc precum un stup. Nu e suspect că oameni din sate izolate nu suferă de singurătate, în timp ce indivizii din oraşele noastre tip stup sunt într-un asemenea hal de atomizare încât se simt mai siguri decât cel al cărui vecin se află la kilometri distanţă? Nu e ciudat? Ba da, aşa cum am spus, e un semn al căderii. 

Actuala societate a reuşit ca, prin materialism, să distrugă total spiritul comunitar, să tranforme mega-comunităţile oraşelor într-o reuniune de insule umane plutind în derivă. Aşa se ajunge la kodokushi, fenomenul oamenilor care mor neştiuţi, fiind descoperiţi după luni de zile, în stadii avansate de descompunere. Asta se întâmplă în ciuda faptului că trăiesc în unele dintre cele mai mari aglomerări urbane din lume. Cum era Atena antică în care fiecare ştia ce probleme are celălalt şi în care treburile cetăţii erau îndatoriri ale fiecăruia şi ale tuturor împreună? „Eu nu-mi cunosc vecinii cu toate că stau în blocul ăla de cinci ani” - îmi spunea un băiat tinerel. O considera un semn de superioritate, astfel încât a rămas surprins când l-am întrebat dacă asta i se pare un semn de normalitate. 

Tuturor celor care „suferă de singurătate” le recomand ca singură soluţie fuga de singurătate prin reconectarea cu ceilalţi. Decât să stai să perii un câine care năpârlește, mai bine stai la o cafea cu un prieten, mai bine te plimbi în parc cu un cunoscut etc. Din păcate nebunia lumii de azi ne-a făcut să ne pierdem abilitatea de a ne conecta fix când avem mai multă nevoie ca niciodată unii de alţii. Lăsaţi animalele dacă nu vreţi să împărtăşiţi destinul Cristinei Ţopescu! Animalul nu este om, ci un substitut, o formă de drog plăcută societăţii de azi deoarece contribuie la atomizarea individului.

Există însă o fundamentare şi din punct de vedere spiritual şi mi se pare suspect că domnul Bănescu - cel care acţionează de parcă ar fi reprezentantul lui Soros la vârful Bisericii Ortodoxe - nu a luat până acum o poziţie fermă. Biserica a identificat acest mod de alienare încă din cele mai vechi timpuri, existând numeroase mărturii şi critici despre această patimă. Îmi reverberează în minte o zicere a Sfântului Siluan Athonitul care, fiind de dată mai recentă, rezonează mult mai mult cu noi, cei de azi(sublinierile îmi aparţin): 

„Sunt oameni care se leagă de vieţuitoare şi le privesc, le mângâie şi vorbesc cu ele. Ei au lăsat iubirea lui Dumnezeu şi, prin aceasta, se pierde în ei şi iubirea de fraţi, pentru care Hristos Însuşi a murit în mari chinuri. A face aceasta e un lucru lipsit de minte. A hrăni animalele şi vietăţile şi a nu le bate - în aceasta stă mila omului faţă de ele; dar a te lega de ele, a le iubi, a le privi şi vorbi - acestea le face un suflet lipsit de minte. (...)

Fiarele sălbatice, animalele din ogradă şi toate vieţuitoarele sunt pământ, iar noi nu trebuie să ne legăm mintea de pământ, ci să iubim cu toată puterea minţii pe Domnul, pe Maica Sa Preacurată, Ocrotitoarea noastră şi pe sfinţi să-i cinstim; ei se roagă pentru noi şi se întristează atunci când călcăm poruncile lui Dumnezeu”.

Nu sunt eu mare bisericos, dar pentru mulţi dintre cei care pretind asta stând în fotoliu şi mângâindu-şi pisica, o asemenea lecţie ar fi trebuit să fie predat de la vârful Bisericii. Deoarece aşa e, cu pisica nu intri în Rai! N-ai cum!

86 de comentarii:

  1. În ortodoxie și în Biblie avem mărturii de animale care au ascultat Glasul Lui Dumnezeu cu scopul ca Domnul să facă de rușine oamenii înzestrați cu rațiune.
    Foarte bun articolul: simplu și profund.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi interesant de aflat ce exemple ai din Evanghelie si Biblie, vietile sfintilor.

      Corbii lui Ilie
      Porcii demonizati ai lui Hristos
      Ursul lui Sf. Seraphim de Sarov
      Altele?

      Amza

      Ștergere
  2. Cine iubeste animalele...iubeste si pe Dumnezeu...este unul din putinele articole in care nu sunt de acord cu tine Dane...Imi pare rau !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tu iubesti mai mult animalul decat pe Dumnezeu. Comentariul te tradeaza.

      Ștergere
    2. Nu il poti iubi pe Dumnezeu daca nu iti iubesti semenii. Animalele sunt un refugiu al bolnavilor psihici

      Ștergere
  3. Parcă văd ce comentarii vor provoca aceste gînduri normale.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt oameni care prefera animalele pentru ca animalele iubesc neconditionat - poate pisicile mai putin, dar sunt de asemenea si mai usor de intretinut intr-o casa. Exista studii care explica acest aspect, nu tine de singuratate, mai mult de un gol afectiv, iar animalele sunt tonice - o spun ca om care nu agreeaza in mod deosebit pisicile dar trebuie sa traiesc cu una in casa.

    RăspundețiȘtergere
  5. Un articol scris de o persoana handicapata sufleteste. Si nu doar ca nu intelege de ce atatia oameni iubesc animalele (ii lipseste o coarda a sufletului care evident nu vibreaza la vederea animalelor) dar ii si blameaza ca iubesc animalele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate, handicapul e la aceia ce nu mai pot iubi oamenii și ajung să iubească animalele!

      Ștergere
  6. Corect. Adica, de acord, ca sa nu para ca judec eu ceva aici.

    RăspundețiȘtergere
  7. și da și nu. Nu trebuie să mergem în nici o extremă. Dacă ar fi să nu intrii în rai cu pisica, atunci de ce unii oameni se vindecă de boli incurabile cu ajutorul.. pisicii? sau de ce câinle e cel mai bun prieten al comului în unele împrejurări? de ce papagalii dresați pot să vorbească ? de ce a lăsat Dumnezeu ca animalele să pot fi domesticite, dresate dacă nu PENTRU om??
    E o exagerare să te atașezi bolnăvicios de un animal, așa cum e o exagerare să te atașezi de un copac sau de orice altceva din creația aceasta. Dar de aici, până a spune negru pe alb că raiul, adică binele suprem, exclude orice relație cu animalele, și prin asta a demoniza însuși această relație care este binecuvântată de Dumnezeu (cu anumite limite, care însă nu sunt delimitate de spațiu așa cum spuneți), este o cale lungă.
    E adevărat nu intrii (doar) cu pisica, intrii cu mult mai mult: cu ceea ce ochiul nu a văzut și la inima omului nu s-a suit! Dacă ceva este bun în lumea aceasta, oare să nu fie în lumea cealaltă? Oare nu e cu mult mai mult dincolo? Dacă în schimb ceva este rău, atunci de acord, nu are ce căuta în rai. Anume aici e diferența: nu pisica e problema, ci modul de raportare la ea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri

    1. Din bucata mea de pâine" su YouTube
      https://youtu.be/b2xAN6ZwR-4

      Ștergere
    2. Corecta abordarea !

      Ștergere
    3. Minunat raspuns si subscriu!

      Ștergere
    4. daca pisica vindeca atunci ce facem cu faptul facem ca si yoga adica inchinarea la draci poate sa vindece boli incurabile cu scopu de a generealiza practica aia.

      Ștergere
    5. Unknown, bați câmpii!

      Ștergere
  8. Va citesc regulat. Vă admir cunostiintele, logica și argumentația, dar aici nu aveți dreptate cum nici preotul respectiv, care bănuiesc cine este, nu are. Și nu are( nu aveți)pentru că, din păcate, credința este limitata la dogma. Fiindcă Biserica, in ansamblul ei și a luat libertatea nepermisă de a face din Cuvântul Domnului, material de speculație și
    interpretare după canoane de ea hotărâte.
    Nu o sa intru in detalii, nu are rost. E dreptul dv să iubiți sau nu animalele și să vă comportați rece și distant, daca așa simțiți. Dar este și dreptul altora, aceia care au capacitatea sufletească și spirituală de a nu face lucrurile în acest fel. Nu suportați pisicile și câinii in casa ( chiar și a altora), atunci aveți verticalitatea de a recunoaște acest lucru nu aici, ci direct respectivilor și asumați vă și consecințele. Altfel, mi se pare destul de necinstit sa vă fofilati și să barfiti, chiar și la modul impersonal.
    Știți, deși vreți să afișați un spirit liber, aplicați șabloane de gândire și comportament, altora. Unii chiar nu și doresc interacțiuni sociale de maniera în care gândiți dv. Pur și simplu. Și e treabă lor. Chiar nu aveți dreptul să le indicați altora, dispretuitor și suficient, cum sa trăiască și pe cine sau ce să iubească și cum sa o facă. Iubirea nu are și nu trebuie să aibă reguli, limitări și conceptualizări. De nici un fel și în nici o împrejurare. Atunci când le are este doar lipsa de iubire. Este egoism mascat in utilitate. Iar utilitatea tine de materialism și nu de spiritualitate. Omul care iubește pe Dumnezeu, iubește și îngrijește cu aceiași dragoste toată creația Sa. Restul sunt doar scuze și falsa credință.
    Dealtfel, este cât se poate de evidenta, formația dv. eminamente materialistă.
    Credeți ma, nu aveți nici o idee despre, spiritualitate și credința.
    Va recomand să depășiți dogmele și să studiați adevărată spiritualitate. Cât despre considerațiile unora, sfințiți de oameni, căci nu știm care i părerea Domnului în privința lor,
    consider că atât au știut și atât au putut gândi mințile lor de oameni limitați și ei la această lume. Am convingerea că nu Dumnezeu le a dictat cum să simta vizavi de animale. Ar fi imposibil că Dumnezeu Creatorul să și disprețuiască Creatia. Vă amintesc doar pe Sfântul Francisc Și va mai reamintesc că în Rai se intra cu inima și nu cu mintea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu aş zice că în Rai se intră şi cu inima şi cu mintea.
      Pentru întelegerea acestui articol e nevoie de discernământ (sau dreapta socoteală – cum mai e numit în literatura ascetică ortodoxă).
      Câti dintre noi avem discernământ? Sau măcar ne străduim sa-l dobândim?
      http://www.bisericasfantulantonie.ro/articole/discernamantul-crestin-sau-dreapta-socoteala-1947
      Vorbiţi despre acestea: Biserica, dogme, credinţă, unii sfinţiţi de oameni, adevărată spiritualitate… Nu ştiu la care Biserică şi dogme vă referiţi… dar din unele lucruri pe care le-aţi scris aici, se pare că nu aveţi dreapta credinţă (Ortodoxie). Un om care are o viaţă în cadrul Bisericii Ortodoxe, care se nevoieşte şi citeşte pentru a se mântui şi a se sfinţi… nu ar avea asemenea concepţii.
      Dau mai jos căteva cuvinte ale unor oameni care au trăit Ortodoxia:

      Trei lucruri nu înţeleg: o credinţă adogmatică, un creştinism nebisericesc, un creştinism fără nevoinţă. (Arh. Sofronie Saharov – Nevoinţa cunoaşterii lui Dumnezeu)

      Dacă scoatem dogmele din cadrele vieţii liturgice şi ale nevoinţei, nu sunt decât nişte aberaţii… Care-i criteriul teologiei ortodoxe? Succesul. La ce-i bună dogma ortodoxă dacă nu călăuzeşte pe nimeni la curăţire şi luminare? (Pr. Ioannis Romanidis- Dogmatica Empirică)
      Dogma nu e făcută să fie crezută, dogma e făcută să fie trăită. Pentru că dogma fără trăire este erezie. (Pr. Ioannis Romanidis)
      Religia este o boală neurobiologică, iar Ortodoxia este vindecarea ei. (Pr. Ioannis Romanidis)

      Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţetă de fericire. (Nicolae Steinhardt)

      Ortodoxia înseamnă viață. Dacă nu trăim Ortodoxia, pur și simplu nu suntem ortodocși, indiferent de credințele formale pe care le susținem. (Serafim Rose)

      Închei cu un cuvânt din Sfânta Scriptură:
      Omul sufletesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte. (I Corinteni 2,14)

      Ștergere
    2. Lucid si realist raspunsul, subscriu in totalitate.

      Ștergere
  9. Ceea ce a spus acel preot este, de fapt, să nu ne legăm de animale mai mult decât de oameni. În plus, există canon că nimeni n-are voie să lase un animal în biserică. Preotul care încalcă acest canon să se caterisească, iar mireanul, să se afurisească, zice canonul, ceea ce arată că iubirea trebuie să se arate doar faţă de oameni, nu faţă de animale. Nici dormitul în pat cu animalele NU se recomandă şi nu e greu de înţeles unde se poate ajunge... din prea mare "iubire".

    RăspundețiȘtergere
  10. Cei mai multi oameni sint aproape de regnul animal...

    RăspundețiȘtergere
  11. Al
    Cea mai buna dovada ca te inseli sunt copiii, care pot fi foarte atasati de animalele domestice si in acelasi timp socializeaza cu usurinta.
    CELE DOUA NU SE EXCLUD, DIMPOTRIVA, SUNT FAVORIZANTE RECIPROC.
    Cazuri clinice exista dar ele nu sunt regula.
    Oamenii sunt tot mai atomizati din cauza dizolvarii ‘marilor naratiuni’, care aveau un rol aglutinant social.
    Un rol aici ar trebui sa-l aiba chiar biserica, in calitate de institutie privata. Ai observat ca neo-protestantii nu au astfel de probleme? Sunt chestii f simple, desi exemplare.

    RăspundețiȘtergere
  12. Imaginati-va un Rai fara ceea ce unii ce se cred buricul creatiei dispretuiesc: fara vesela si jucausa pisică, fara prietenul si protectorul câine, fara privighetoare sau copaci ..Un rai in care Becali behăie cuvinte citite in Biblie din care nu pricepe mare lucru?
    Multi aveti gandire pur materialista: cresc doar ce-mi dă carnelapteouălana. Altii suntem spirite extinse ca si constiinta si Dumnezeu prezent in Toate se joaca cu noi, ne învață, ne protejează.
    Astept pietrele habotnicilor religiosi😁
    Pana la Dumnezeu te mănâncă teologii, ganditorii...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De unde știți că în rai sunt privighetori sau copaci?

      Ștergere
    2. Pentru ca nu ar avea nicio logica un alt nivel de constiinta din care sa lipseasca restul Creatiei. Raiul este nivelul de constiinta superior celui mental, nivelul pe care ne mutam dupa ce terminam de invatat lectiile din scoala de pe acest nivel al Ego-ului.
      Cei ce se ataseaza de materie uitând sa iubeasca rămân repetenti la scoala. Planul mental rece este Iadul.

      Ștergere
    3. Desigur, înțelegeți că autorul nu gândește în termenii carnelaptebranzaoua! Recitiți articolul cu atenție! Autorul are în vedere un tip bolnăvicios de atașament al omului modern și contemporan față de animale, care îl face să adăpostească în casă animalele, dormitul cu ele în pat e un semn al deviației, și să le poarte de grijă, un semn extrem e lăsarea moștenirii animalului de companie!

      Ștergere
  13. Mă bucur că suntem perfect de acord. Sunt revoltat când aud că unii dau mii de euro pentru operațiile unor câini, dar nu găsesc un leu pentru un copil care se culcă flămând. Am constatat că iubitorii de animale „de profesie” sunt cei care au mare dispreț pentru natura umană.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te inseli amice cine iubeste un animal iubeste si un om...chiar daca omul de cele mai multe ori ...

      Ștergere
    2. Oana Pelea ,Cristina Topescu si multe alte persoane , mari iubitori de animale, au/ au avut probleme cu oamenii. Se inscriu in trendul globalist-OMUL este problema planetei.- doar animale si roboti cu raspunsuri previzibile.

      Ștergere
    3. Pe cainele ala, omul care cheltuieste mii de euro ca sa-l insanatoseasca, l-a adoptat si e obligat sa-l ingrijeasca. pentru ca adoptandu-l, si-a asumat de buna voie, asta!

      Pe copilul ala de aiurea, care moare de foame, nu-l cunoaste, nu l-a adus el pe lume, nu l-a adoptat si in general, nu are de ce-i da ceva si nici nu are de ce-l ingriji el! Obligatia de a-i da de mancare, este a celor care l-au adus pe lume sau care l-au adoptat!

      Nimeni nu are dreptul sa aduca pe lume un copil si apoi, sa cerseasca ajutor altora, ca sa-l hraneasca si ingrijeasca!

      Cinism? Deloc! Am adus pe lume 5 copii si i-am ingrijit, i-am educat si-i iubesc si acum, la fel ca la inceput! In plus, am si un caine, pe care-l ingrijesc, tot cu drag si-l iubesc si pe el!

      Si nu, nu m-am apucat si nici n-o sa ma apuc sa hranesc sau sa ingrijesc vreodata, copii altora!

      Ștergere
    4. Perspectiva cu refuzul de a nu hrăni un copil străin pentru că nu e al tău este străină credinței creștine după cum este străină și perspectiva de a cheltui mii de euro pentru un animal personal în detrimentul unui om, chiar și străin!

      Ștergere
  14. Eu sunt creștin ortodox. Merg la biserică. Spovedanie și celelalte. Da, am o pisicuță în casa. O iubesc, poate greșesc față de credința creștină. Vorbesc cu ea. Știu că este necuvântătoare, dar ne intelegem. Simte dragostea și comunică dragostea. Însă vă spun ceva. Atât de mult ne-am înrăit noi creștinii, că aproape nu are niciun sens sa comunicam, poate nici cu mulți dintre cei din biserică. Faptul că oamenii iubesc animalele pentru singurătate rezida din faptul că noi crestinii toții am cam eșuat în a fi creștini. Vă dau un citat din Sfântul Paisie Aghioritul:"Sfântul Paisie Aghioritul
    1924-1994
    "Pentru ca să ni se înmoaie inima, trebuie să ne punem nu numai în situaţia celorlalţi oameni, ci şi a animalelor, chiar şi a şarpelui. Să ne gândim: „Mi-ar place să fiu şarpe, să ies puţin la soare ca să mă încălzesc şi să vină altul să mă lovească, să-mi zdrobească capul? Nu”. Atunci ni se va face milă şi vom iubi chiar şi şerpii. Dacă omul nu se pune în situaţia celuilalt, chiar şi a animalelor şi a insectelor, nu devine „om”."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Important e să nu lăsați răutatea să vă cuprindă pe dv.! Asta e ce vrea Domnul! Cât privește pe ceilalți, de pot să ia exemplul bun al dv să le fie de folos, de nu, va judeca Domnul!

      Ștergere
    2. Ce bine ati surprins esenta: "noi crestinii toții am cam eșuat în a fi creștini."

      Ștergere
  15. Salutari. Fara suparare .... Sincer Nu inteleg cu ce e omul superior animalului.De 3 ani sunt sofer pe ambulanta(am inceput cand virusul "ucigas" a luat mintile unora extrem de "inteligenti") ...in acesti ani am vazut tot ce este "mai bun in oameni": rautate, perfidie, miciuna, ura, etc . numai lucruri "bune". Animalul NU accepta sa ii iei puiul de linga el, musca,sare la tine, te loveste .... omul, asa zis "superior", isi vinde copii fara remuscari.
    In ceea ce priveste popii ...sunt multe de spus ...Unii sunt ok, oameni buni, altii ..altii sunt mai rai ca vatafii, ciocoii din 1907 ... In Suceava, Neamt sunt putini popi care NU fac afaceri de milioane !!!! Mai avem popi "pidosnici" sau coane preotese pedofile, dar , hei ! se inchina la 'mnezo cu aceasi mana dar alte ganduri ! In ceea ce priveste religia IUDAICA botezata crestina recomand citirea bibliei ... apoi stam de vorba.
    LA multi ani Copii frumosi ! Vine ziua voastra !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu poți înțelege diferențele dintre om și animal pentru că nu ai criteriile necesare înțelegerii! Și nu ai criteriul principal ce se numește Treimea cu corelativul Fiul lui Dumnezeu, Domnul Iisus Hristos! Când îl vei avea, vei pricepe aceste diferențe precum și cum să te raportezi la oamenii ce se poartă mai rău decât animalele, adică precum dracii, ca și la aceia dintre preoții nevrednici de chemarea sau locul lor! Succes!

      Ștergere
  16. https://marturieathonita.ro/este-loc-in-inima-omului-si-pentru-animal/

    RăspundețiȘtergere
  17. E voie cu likuri?
    Dacă da, atunci citiți:
    https://www.facebook.com/lazarev.pagina.fanilor.ro/posts/despre-transformare-rug%C4%83ciune-sincer%C4%83-%C8%99i-p%C4%83g%C3%A2nismstimate-serghei-nikolaeviciv%C4%83-r/1561283717273727/

    RăspundețiȘtergere
  18. Articolul Dvoastra este exagerat, la fel ca postarea preotului respectiv. Nu este contradictie intre viata spirituala si a avea un animal. Este adevarat ca animalele alunga singuratatea si ca nu este bine sa le iubim pe ele mai mult decat pe oameni sau pe Dumnezeu. Insa asta nu inseamna ca ajungem in iad daca iubim animalele. Problema trebuie nuantata. Ne putem conecta cu ceilalti oameni avand si animale. Oamenii de care vorbiti sunt activistii de stanga vegani care urasc oamenii si crestinismul, iubind doar animalele. Acestia isi verifica amprenta de carbon zilnic, sunt oameni dereglati. In schimb, sunt oameni normali care au animale, si acum 50-100 de ani erau oameni care aveau animale in apartament si nu ii puteai acuza ca nu iubesc oamenii sau ca sunt atei. De asta spun, nuantati-va pozitia, atitudinea asta de alb-negru este exagerata. Citatul din Sf. Siluan Athonitul trebuie inteleasa in contextul idolatriei fata de animale. Alt sfant, Paisie Aghirotul spunea ca: "Aveti grija de animale, acesta este singurul rai la care au acces." Am parafrazat din amintiri. Putem iubi animalele, insa trebuie sa iubim in primul rand oamenii si pe Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere
  19. Si eu cred că părintele Matei Vulcănescu se referea la cei ce iubesc animalele mai mult decât pe oameni. Dumnezeu a cerut lui Adam să pună nume animalelor, să le crească și să le îngrijească. Excesele sunt rele și asta osândește Biserica. Vorbitul cu ele ține de dresaj. Animalele reacționează și memorează un număr de cuvinte. Cine ține pisici pe lângă casă nu are șoareci, nici șobolani. În acest caz, pisicile rămân în casă/ apartament undeva până la 6-7 luni, după care mai vin doar să mănânce și poate să doarmă câteva ore, dar vor avea afară locul pentru necesități. Problemele apar când oamenii castrează animalele și au loc perturbări hormonale și dependență de casa stăpânului. Abia aici suntem pe cale greșită. Sigur că aceste animale răspândesc mirosuri. Dacă ar fi lăsate libere, pisicile fiind animale liberale din fire, vizita lor nu ar deranja olfactiv. Câteodată, mai facem și sacrificii, ca atunci când sunt pui sau sunt bolnave. Dar e ceva temporar, și mirosurile dispar repede. Stau la etajul 2 și pisicile stiu să vină și să plece singure. Insă monștri cu două picioare le bat, le sperie și le calcă cu mașina. Faptele lor nu-și pot avea scuză nici în spusa părintelui Vulcănescu, nici în cele corect expuse aici. Da, animalele ținute exclusiv în casă spurcă locul, dar se poate da cu aghiasmă și lucrurile intră în normal când pisica numai face treburile ei în casă. Trebuie ținută calea de mijloc.

    RăspundețiȘtergere
  20. Tema articolului îmi pare foarte clară: animalul de companie ca substitut, surogat al semenului, al omului de lângă tine. Tot disprețul pentru cei care ridică în slăvi "iubirea" de animale. Animalele nu pot fi "iubite" decât de psihopați.

    RăspundețiȘtergere
  21. Din nou, gândire binară, de tipul ori zero ori unu, menită să dezbine oamenii în pro și contra! La ce bun această antagonizare? Grija pentru animale nu exclude iubirea de aproapele și nici devoțiunea față de Dumnezeu. Evident, extremele sunt de evitat. Dar nu putem uita că Raiul cel dintru-nceput cuprindea multe feluri de pomi și multe animale, pe care Dumnezeu l-a chemat pe Adam să le dea nume. Arca lui Noe cuprindea perechi din toate animalele lumii și doar câteva perechi de oameni. Iisus Hristos nu a fost trădat și crucificat de animale, ci de oameni, "casnicii" Lui. Sfântul Gherasim de la Iordan a avut ucenic de mănăstire un leu care l-a iubit pe Avva atât de mult încât nu a vrut să mai trăiască după moartea Bătrânului, s-a culcat pe mormântul lui și acolo a sfârșit și el. Deși citezi din Sfântul Siluan Athonitul care consideră animalele pământ cu ochi, poate n-ai citit pe Sfântul Luca al Crimeei care spune că animalele au suflet, anima, dar nu au duh nemuritor ca omul. În sensul ăsta nu știm dacă Dumnezeu va popula Raiul de după Judecata de Apoi și cu animale, dar nici n-avem garanția că noi, cu răutățile și judecățile noastre, vom ajunge acolo ca să povestim ce-am văzut. Spui că e o carență psihologică să iubești animalele, dar o carență la fel de mare e să disprețuiești iubitorii de animale, care sunt semenii noștri, încălcând tu din pricina animalelor porunca lui Dumnezeu "să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți". În fine, postarea împotriva animalelor chiar în ajun de Ziua Copilului îmi amintește de o altă prejudecată la fel de falsă, anume că dragostea de animale se manifestă la cei care nu vor să aibă copii, sau că dacă apare copilul trebuie să dispară animalul. Dar pe părinții cu copii fericiți alături de o pisică sau un câine nu-i întreabă nimeni? Mi-ar fi mai teamă că nu intri în Rai cu smartphone-ul decât cu pisica. În fine, singurul meu moment din zi când te citeam era acela când plimb câinele. Am să urmez sfatul tău de a-mi găsi o companie umană în locul blogspotului, nu al câinelui!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @vlad: minunat raspuns, mi a mers la inima. Imi pare bine de cunostinta!:)

      Ștergere
  22. O data cu acest articol ai demonstrat ce micime sufleteasca ai. Un om care nu iubeste animalele, nu e capabil nici sa iubeasca copii sau chiar semenii lui. Religia e o minciuna sfruntata, iar traiul alături de animale te imbogateste sufleteste. In oameni nu poti avea niciodata incredere, pe cand in animale ai incredere pana la moarte. Sper ca nu ai copii, ar fi pacat sa fii tata, cu asemenea conceptii. Vei pierde jumatate din cititori.Daca inca nu stiai, 50% dintre români au animale de companie ( căței sau pisici). Ești deplorabil, mai bine rezumă-te la comentarii politice, nu mai încuraja răutatea pe lumea asta, și așa e prea multă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pt. Anonim 31 mai 2023 la 17:03:
      Cine?
      A zis ce?
      Deviezi de la subiect..
      Gandeste ca sa poti fi bagat in seama!
      Din 8 fraze.. toate fara legatura cu x.. numai tampenii indrugi!
      PROBABIL CA AI PROBLEME CU NUMELE DANIEL(in religie si in biblie este cel mai TARE in interpretarea viselor).

      Ștergere
  23. Dumnezeu nu exista. Raiul personal ni-l construim aici. Iar animalele fac parte din el. Oamenii, in marea lor majoritate, sunt construiti după chipul si asemanarea dumnezeului lor razbunator : rai, nemilosi, cruzi, mincinosi, nemernici. Pacatele sunt doar lista obisnuita a naravurilor umane. Animalele sunt mult mai demne de respect si iubire, fata de oameni.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anonim31 mai 2023 la 17:06 esti identic cu:
      Anonim31 mai 2023 la 17:03..
      Cine zice ce?
      Iar bati campii..
      Daca nimeni nu te baga in seama cu teoriile tale mai postezi o data sub alta forma frustarile tale despre religie!
      Dimineata nu te trezesti fara sa respiri Prin El, Cu El si Pt El..
      Nici mana si degetele nu te puteau ajuta sa scrii aberatiile tale dar sa iti bagi picioarele aici nu te lasam NICIODATA..
      Doar El Te Lasa
      SLAVA LUI!!!

      Ștergere
    2. Anonim31 mai 2023 la 17:06

      Pe ce vă bazați când afirmați aceasta lucru?aveți dovezi a ceea ce susțineți?

      Ștergere
    3. ¨Pe ce vă bazați când afirmați aceasta lucru?aveți dovezi a ceea ce susțineți?¨
      Pe creier !
      Dovezile sunt in... biblie. Citeste-o !

      Ștergere
  24. Am auzit o discutie in parc intr-un grup de femei intre 20-40 ani:
    "Vai draga, ... are diaree, ce rau se simte....." Am crezut ca e vorba de un copil. In jur numai caini. Grupul de femei era format din iubitoare de caini. Culmea ca daca erau batrane mai intelegeam, e femeia in varsta sa aiba si ea un sufletel langa ea. Problema e ca sunt femei tinere. In loc sa creasca copii cresc caini. E dovada de degenerare umana. Si sistemul economic e tembel pe intreaga planeta. Te stoarce de nu mai ai chef de nimic. Oamenii au ajuns sa isi urasca existenta, nu mai vor copii. Aici si statul te prigoneste la greu. Statul nu mai vrea sa vada copii pe fata pamantului. Indiferent de ce tara e vorba. Sunt cupluri de tineri la 20-30 de ani, fiecare cainele lui. Daca te uiti in parc sunt mai multi caini decat copii. E semn de nebunie. Vom plati pentru asta. Parintele a vorbit despre idolatrizarea animalelor. Daca moare un caine de foame urla toata presa. Dar pentru faptul ca in fiecare zi in Romania se fac 300 de avorturi nu mai zice nimeni nimic. Asta este noul umanism anti-om. Si in toate tarile este la fel.

    RăspundețiȘtergere
  25. Caz real: femeie in varsta, la pensie, sotul pensionar. Find crestina ortodoxa adevarata, nu din aia vopsita, s-a gandit ce sa faca cu viata ei la pensie: a infiat un copil - sa faca si ea o fapta buna. Retineti: avea deja 3 copii mari, la casele lor. Putea sa creasca 20 de caini de banii astia. Putea sa fie mare "iubitoare de animale".Tinerii nostri ce fac? Isi cumpara caini ca sa nu aiba obligatii si greutati in viata. De la 20 de ani. Habar nu avem ce inseamna viata si pentru ce o traim. Felicitari pentru acest articol!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta înseamnă să ai discernământ, discernământ ce se poate obține doar în Ortodoxie, discernământ care se obține prin trudă multă, prin nevoințe mari;de aceea oamenii cu capul pe umeri au o stimă deosebită pentru Sfinți, pentru moaștele lor.

      Ștergere
  26. Uite, vezi? de-aia e bine să se limiteze omul la a vorbi doar despre ce cunoaşte, şi să nu se lanseze în peroraţii pe subiecte despre care n-are habar. Aici ai dat-o cu bâta-n baltă rău de tot, Dane.

    Ok, de-ai fi zis “nu îmi plac animalele”, sau, şi mai bine, “nu îi înţeleg pe cei care iubesc animalele”, nu aş fi avut nicio problemă. Dar să susţii că dragostea oamenilor pentru animale este în detrimentul dragostei lor pentru alţi oameni/Dumnezeu denotă o cunoaştere a naturii umane la nivelul clasei a cincea, fără supărare.

    Am să-ţi spun cateva vorbe “din interior”. Am trei câini: unul, de rasă, pe care l-am luat la rugămintea copiilor, şi alţi doi pe care i-am găsit ulterior pe stradă şi i-am adoptat. Plimbatul lor zilnic mi-a deschis accesul în comunitatea locală de proprietari de câini. În ultimii cinci ani, am cunoscut zeci, poate sute de oameni noi (lucru altminteri extrem de improbabil pentru un bucureştean de cincizeci de ani înscris în regimul casă-serviciu). Şi când zic “cunoscut” mă refer la faptul că am petrecut suficient de mult timp împreună cât să ne oprim la o vorbă şi când ne întâlnim pe stradă fără câini. Evident, lumea e la fel de variată în interiorul comunităţii ca şi în exteriorul ei. Găseşti personaje enervante (baba care-şi idolatrizează câinele, fata mare de 45 de ani mizantropă, şmecherul de 25-30 de ani care are ăl mai tare câine de cea mai tare rasă) dar aş zice că sunt minoritare. Majoritatea sunt oameni de treabă, oameni cu care îmi face o reală plăcere să stau de vorbă. Ah, că nu am cu cine aborda teme “grele”, din categoria celor abordate de tine pe blogul tău, ce să zic?, acelaşi lucru este valabil şi cu celelalte cunoştinţe/rude ale mele din afara comunităţii... Un singur lucru îmi este cât se poate de clar: pentru TOATE noile mele cunoştinţe, prezenţa câinelui în viaţa lor este benefică! Adică baba care-şi idolatrizează câinele n-ar fi cu niciun milimetru un om mai bun dacă n-ar avea câine, fata mare mizantropă de 45 de ani n-ar avea o relaţie mai bună cu oamenii dacă n-ar avea câine etc. Sper să fie clar ce vreau sa spun.

    Şi n-am atins subiectul relaţiei propriu-zise cu câinii, că nu se poate vorbi despre asta decât cu cineva care are capacitatea să înţelegă. E ca şi cum te-ai apuca să-i explici colegei de serviciu care n-are copii cum e să ai copii: aia n-o să înţeleagă nimic până n-o să-l aibă şi ea pe-al ei.

    Şi mai e şi subiectul beneficiilor pentru sănătatea fizică/mintală pe care ţi le aduce “datoria” de a plimba căţeii zilnic. Oricât de nervos/stressat aş fi, în momentul în care am închis poarta casei în urma noastră, am intrat în lumea lor, unde e foarte linişte şi foarte bine.. Oricât de puţin chef aş avea de ieşit (că, deh, mai plouă, mai sunt -10 sau +35 de grade, mai bate vântul etc.), când mă întorc de la plimbare am o stare de bine. Nu mai zic că n-am mai răcit dinainte de pandemie, că nu s-a luat covid-ul de mine locuind cu patru covid-aţi simultan etc.

    Ar mai fi multe de zis, dar deja am zis suficient.

    RăspundețiȘtergere
  27. Sfaturile parintelui sunt pentru crestinii ortodocsi. Ateii, satanistii, persoanele de alta religie si liber cugetatorii pot sa face ce vor cu animalele, pot sa creasca cate vor.

    RăspundețiȘtergere
  28. Sfântul Paisie Aghioritul spunea să respectăm animalele, pentru că "aici e raiul lor". Ele ne folosesc în diferite scopuri și nu trebuie batjocorite, dar să inlocui pe semeni cu animale, e prea mult. În plus, câinele și pisica sunt animale necurate. Am dormit în aceeași cameră, la un cunoscut, timp de trei săptămâni, cu un câine. Nu pot să spun în cuvinte cât de urât puțeau bășinile lui. Groaznic! Dacă tot iubești animalele dormi cu un miel, un ied, măcar astea sunt animale curate. Dealtfel, evreii aveau aceste animale cu ei în case, când era frig.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prin comparație același lucru este într o casă în care se fumează;dar fumătorii numai sesizează cât de urât miroase.

      Ooricât s ar folosi odorizante și alte ,,minuni'', mirosul de animale în casă se simte imediat cum intri de afară;și îl simt chiar și acești ,,iubitori'', nimic altceva decât iresponsabili și fără respect de cei care conviețuiesc în apropierea lor.

      Ștergere
  29. Domnul Dan, stati linistit! Nici o placere a omului modern nu te duce in rai: nici calatoriile, nici mancarea, nici ecranul, nici stiinta. Doar postul si rugaciunea. Taie-i omului modern toate placerile si nu-i mai ramane nimic. Ma indoiesc sincer ca din punct de vedere duhovnicesc sunteti mai breaz decat un iubitor de pisici

    RăspundețiȘtergere
  30. N-ati inteles nimic din mesajul Evangheliei. Nu sunteti bisericos desi ar trebui.

    RăspundețiȘtergere
  31. Domnule Diaconu, daca ati dorit sa faceti un profil psihologic al cititorilor dvs., perfect, tocmai ati reusit! 90% din comentarii ar fi de-a dreptul amuźante daca nu ar fi de-a dreptul triste... Asta e realitatea, astia sint oamenii, domnul meu!

    RăspundețiȘtergere
  32. Un sfant contemporan (Porfirie + 1991) spune sa ne purtam cu gingășie si afectiune cu animalele pentru că ele nu au parte de Rai.

    RăspundețiȘtergere
  33. Dl.Diaconu,bravo pentru articol!Sută la sută de acord!

    RăspundețiȘtergere
  34. Vezi, la animalute ne pricepem toti. De aceea exista (inca!) facebook!

    RăspundețiȘtergere
  35. Sunt multe persoane care nu sunt de acord cu cele declarate de preotul respectiv;ei susțin că, chiar dacă au animale, ei iubesc mai mult oamenii;așa de mult îi iubesc pe oameni, că nici fecalele nu le adună când își scot javrele afară;de, de prea multă ,,iubire''față de oameni, nu conștientizează că sunt copii mici sau mai mari care nu au habar că nu tres'calce în ,,iubirea''lăsată de stăpânii javrelor;sau sunt oameni care nu văd toate obstacolele din drum fiindcă în unele cazuri chiar trebuie să faci slalom printre fecale.

    Mă ipoocriților, voi aveți habar ce boli pot transmite fecalele javrelor voastre???vă este frică de guvizi, de covrigi, unii v ați și injectat pentru a nu da în guvideală, dar adevăratele pericole răspândite de animalele voastre nu vreți să le vedeți!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și munca distruge omul, și este chiar cel mare pericol pentru umanitate!
      Cică s ar numi "creație"!

      Ștergere
    2. Da, sigur, la fel și nemunca poate îmbolnăvi;dar ce treabă are muncă cu subiectul de față?

      Ștergere
    3. Gușterița 3 iunie 2023 la 08:59

      Muncă strică treabă!
      Asta i legătura cu subiectul de față!
      A pretinde că o anume civilizație e vreo mare scofală, e doar un fals academic!
      Munca distruge!
      Doar Nemunca te lasă n floare, până la sfârșitul vieții!

      Ștergere
  36. Sunt întru totul de acord cu Dvs, domnule Diaconu. Animalul are locul și rolul său în curte, nu la bloc, nu în casă, nu în bucătărie, nu în sufragerie, nu etc. În cușcă, în coteț, în grajd, în curte, acolo e locul său. Mi se întorc mațele pe dos când văd oameni în toată firea culegând cu mâna rahatul animalului în pungi, când îi văd ștergând cotarla la fund după defecație sau strigând „hai la mami” „mânca-l-ar mama de frumușel”, etc. Ar trebui interzisă prin lege deținerea de animale în blocurile de locuințe.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact!dacă comunitarii nu ar sta să alerge după persoanele ce vând pe marginea drumului, ar putea să i mai avertizeze și pe ,,iubitorii''ăștia care nu și adună excrementele după javre;mulți dintre ,,iubitori''știu de educație doar cu forța.

      Ștergere
    2. Ar trebui interzise blocurile=pușcăriile drept "locuință", nu animalele!

      Ștergere
    3. @@@doru stoian
      Dumneata nu ai habar de viața dumitale și ai pretenții!
      Oare acele javre nu tot în ,,pușcării''trăiesc?

      Ștergere
  37. Articolul despre pisica, Isus, Rai, este de fapt despre existență, despre cum ne trăim viața, despre ce ne place si ce nu ne place nouă, nu are nici o legătură cu evoluția. Cu toții ne mințim ca sa putem trăi.

    RăspundețiȘtergere
  38. Uite de aia tot ce mananci si care nu este liber, salbatic, sanatos, iute, fara inject, fara..fara e perfect!Te face din trandav, lenes, lent---rapid, sanatos, LIBER, salbatic chiar mai destept..
    Daca nu mananci si il intalnesti prin gradina, vine din vecini.. te "face" la viteza, agil fara "ingradiri" isi bate joc de tine la orice ora: zi-noapte fara sa vrea;e prea destept pt tine;a fost crescut de DOMNUL DUMNEZEU ca sa iti ofere zi de zi exemplul IISUS din Nazaret-Iehoșua: Ioan 8:32 VDC
    "veți cunoaște adevărul, și adevărul vă va face slobozi.”

    RăspundețiȘtergere
  39. ,,În timp ce eram rezident în Neurologie, mi s-a cerut să văd un bătrân pentru o preocupare a unui "accident vascular cerebral" care a fost dezvăluit pe imagistică. Pe drumul meu de a vedea acest pacient, mintea mea a fost merge despre ceea ce a fost încă în așteptare pentru restul zilei mele. Întotdeauna am crezut că există cel puțin un lucru interesant în interviul fiecărui pacient. Trebuie să recunosc că acest interviu mi-a rămas în minte de atunci! În timp ce mă apropii de patul lui, am văzut un om cu expresii faciale puternice, dar în spatele căruia ai putea aprecia o persoană foarte amabilă care încearcă să-și tolereze durerea, reiterându-și încă o dată istoria:

    Ce v-a adus la spital?

    A fost o noapte furtunoasă weekend-ul trecut știi doc ...

    Da.

    Câinele meu avea o criză afară.

    Deci?

    Am fugit din casă să-l iau, am alunecat pe scări.

    Apoi?

    Știți, mi-am rupt șoldul.

    Orice antecedente de boli în familia ta?

    Nu sunt sigur cum să răspundă la această întrebare!

    Ce vrei să spui?

    Mama mea a murit dând naștere la mine.

    Ne pare rău să aud că, ce zici de tatăl tău?

    A murit într-un accident de mașină în timp ce conducea pentru a mă întâlni la aeroport.

    Când a fost asta?

    Atunci m-am întors din războiul de peste ocean după ce am fost plecat timp de 2 ani!

    L-ai văzut?

    Nu în timp ce în viață.

    Ai copii?

    Da, obișnuia să o facă.

    Obișnuiai?

    Da, eu și soția mea am avut gemeni, un băiat și o fată.

    Ce s-a întâmplat cu ei?

    Au murit într-un accident de mașină în timp ce mergeau la o "întâlnire dublă" cu un băiat și un frate de fată. Toți patru au murit în acel accident!

    Ce zici de soția ta?

    A murit în urmă cu câțiva ani, de cancer!

    Cu cine locuiți acum?

    Singur, adica cu cainele meu si sunt fericit ca se descurca bine dupa ce si-a revenit din acea criza...

    Fericit!

    După ce a trecut prin istoricul medical trecut al pacientului, istoricul chirurgical, istoricul social etc. Nu cred că am reușit să asociez plângerea sa actuală cu o cauză din istoria sa pe lângă asocierea rară dintre fracturile osoase și accidentele vasculare cerebrale și nici nu am reușit să asociez istoria sa de-a lungul vieții de nenorocire cu o tulburare familială. Cu toate acestea, puteți argumenta că acest lucru este util în înțelegerea perspectivei pacientului asupra vieții în general și asupra stării sale medicale actuale, în special. Acest lucru vă va ajuta să înțelegeți de ce el a fost încă fericit să fie în spital, atâta timp cât câinele său a fost de a face ok. În timp ce istoria și examenul fizic pot părea să se fi diminuat în importanță sub spectrul progreselor tehnologice, constrângerile de timp și cerințele tot mai mari de înregistrări medicale electronice (EMR), istoria și fizicul sunt încă componente foarte importante în înțelegerea etiologiei, prioritizarea workup-ului și atingerea unui diagnostic. În timp ce petrecem din ce în ce mai puțin timp "față" cu pacienții noștri, se poate argumenta că pierdem aspectul uman al medicinei - înțelegând pacientul holistic.

    Acest lucru mi-a amintit de următorul citat al contelui de Monte Cristo de Alexandre Dumas în scrisoarea sa către Maximilian: "Nu există nici fericire, nici mizerie în lume; există doar comparația unui stat cu altul, nimic mai mult. Cel care a simțit cea mai profundă durere este cel mai în măsură să experimenteze fericirea supremă." Cred că datoria noastră nu este doar să predăm, ci și să învățăm de la pacienții noștri. Nu numai că îngrijirea pacienților va fi îmbogățită, dar la fel va fi și viața noastră.,, O POVESTE CARE EXPLICA LEGATURA DINTRE OM SI ANIMAL...

    RăspundețiȘtergere
  40. Si inca ceva: mergeti regulat la liturgie? Urmati toate preceptele ortodoxe? Mergeti la priveghere? In pelerinaje? Vorbiti despre asta, si nu despre animale, este un subiect paralel cu dvs!

    RăspundețiȘtergere
  41. Intervenția mea e cam tardivă, dar aș puncta un lucru care nu s-a spus în comentarii. Nu sunt adepta existențialismului, dar Sartre avea dreptate în această privință: „când iubești animalele mai mult decât oamenii, o faci în contra oamenilor”. Altceva vreau să punctez însă, ceea ce Sf. Siluan sugera în textul dvs. (DD), anume: nu se poate cu pisica în Rai deoarece animalele sunt finite; conform Sfinților Părinți, sufletul animalelor moare odată cu trupul lor, pe când sufletul omului este nemuritor. Sufletul animalului este finit. De regulă, când moare, animalul se zbate, pe când omul nu. De fapt, se zbate sufletul animalului care moare odată cu trupul. Cine a tăiat o găină sau doar a privit scena știe că găina încă mai „aleargă” prin curte după ce i-a fost tăiat capul, ori se zbate mult după. Șarpele se stinge „definitiv” abia după apusul soarelui. În ambele cazuri, sufletul este cel care se zbate.
    Și apropo, cei care iubesc mult pisicile nu sunt toți vegetarieni: și-ar da și viața pentru pisica lor, dar nu s-ar abține deloc de la o pulpă de găină bine friptă. De ce ar fi găina mai prejos decât pisica?
    Angelica B.

    RăspundețiȘtergere
  42. Animalele manifesta si ratiune si sentimente si recunostinta. Aceste lucruri sunt notorii, abunda studiile, documentarele si mai alex experientele curente ale oamenilor de probe in acest sens. Nu e vorba de 'iubire exagerata' ci de capacitatea de a le intelege, care vine dintr o delicatete a sufletului. Unii o au natural, altii nu. Atata ca unii dintre cei din urma nu se pot consola cu aceasta infirmitate sufleteasca si simt nevoia sa ii ponegreasca pe ceilalti. Va miroase urina pisicilor? Va asigur ca si urina dvs miroase cel putin la fel de neplacut. In rest, capacitatea animalelor de a vindeca si proteja fiinta umana e reputata, mai ales acum, cand sursele de informatie sunt peste tot. Romanii raman din pacate, ca in multe altele, codasi la capitolul moralitate, responsabilitate, altruism si capacitate de a intelege alteritatea. Nu dati vina pe Ortodoxie si nu puneti pe seama Domnului propriile neputinte sufletesti incercand sa le prezentati drept virtuti pe baza unor citate razlete sau a unor interpretari denaturate. Animalele sunt creatie VIE a lui Dumnezeu, au identitate si Duh Sfant, ca orice este creat de El. Ele au fost puse in slujba si in grija omului, dar pt ca omul sa le trateze cu iubire, grija si respect, ca pe tot ce e creat de Dumnezeu. Animalele s au inrait din cauza noastra. Ele au un suflet si o identitate, nu sunt obiecte. Sunt FIINTE puse in slujba omului, iar dupa cum stim, slujirea e virtute Divina. Sufletele lor nevinovate se vor intoarce la Domnul si daca le am chinuit, neglijat suferinta si nevoile sau le am pervertit, batjocorit sau umilit vom da socoteala pentru asta in fata lui Dumnezeu. Asa cum veti da si dvs pt sfaturile si opiniile nesabuite pe care le ati exprimat in acest text si care vin sa valideze o sminteala cu totul inconsecventa delicatetei si inocentei sufletesti la care ar trebui sa ajunga orice suflet crestin. Va reamintesc ca este scris ca daca nu vom ajunge la suflet inocenti ca si copiii si blanzi ca si porumbeii nu vom vedea Raiul. Cinismul cu care este scris acest articol, asprimea vorbelor si a judecatilor nu justifica recursul la argumentul ortodox, va asigur.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)