Implozie?

Citesc şi nu-mi vine să cred. Toate publicaţiile arondate propagandei vorbesc despre pierderi imense de ambele părţi pe frontul din Zaporoja. Dacă aş fi fost mai tefeleu m-aş fi declarat şocat. Păi cum vine asta? După ce Rusia - conform aceloraşi analişti de război - a pierdut jumătate din populaţie în Bahmut, cum naiba de acum au şi ucrainenii pierderi? Ce s-a întâmplat? Ceva nu cadrează deloc. S-au terminat borcanele de murături cu care bunicuţele ucrainene dau jos dronele ruseşti sau a crescut ticălosul de Putin producţia de lopeţi şi acum ruşii luptă fiecare cu câte 50 de lopeţi pe care le învârt mai ceva decât Bruce Lee al său nunchaku.

De fapt, ceea ce se întâmplă este normal: aşa cum ştim de atâta amar de vreme, la un moment dat propaganda îşi atinge limita inepţiei şi, indiferent ce ar veni de la emiţătorii de slogane, nu mai generează atenţie nici cât o ceapă degerată. Cam acolo ne aflăm acum. Toate „rapoartele” aşa-ziselor institute ale războiului, toate „informaţiile confidenţiale” din zona think-tank-urilor arondate puterii se confruntă cu o teribilă scădere a încrederii. După ce au spus atâtea baliverne de pe front, brusc se trezesc copleşiţi de propriile minciuni. Mai ţineţi minte când ni se spunea că Rusia nu va putea să finanţeze războiul decât o lună, că nu mai au arme, că sunt în pragul colapsului şi că Putin are 15 cancere în stadiu terminal? Dacă la momentul respectiv tefelimea ignorantă a înghiţit goangele vomitate de propagandă, acum totul s-a dus de râpă. După ce „chelnerul lui Putin împreună cu gaşca sa de puşcăriaşi” au învins întreg NATO în Bahmut, aripile propagandei s-au frânt. 

De aceea, acum, când propaganda ne spune că sunt pierderi uriaşe de ambele părţi, de fapt vor să spună că Ucraina a pierdut din nou o grămadă de soldaţi şi echipamente, astfel încât se justifică transmiterea de noi echipamente deoarece, nu-i aşa?, au murit şi-o groază de ruşi, iar victoria e fix după colţ. Sunt ferm convins că aşa e! Doar că încep să se petreacă treburi care dărâmă din temelii întreg narativul. 

După ce fermierii polonezi erau cât pe ce să dărâme conducerea politică a Poloniei care îmbrăţişase prea rău „ideologia Slava”, aproape falimentându-i pe fermieri, elemente de turbulenţă din ce în ce mai mari se fac simţite în zonele de influenţă occidentală. În Bulgaria, de exemplu, cetăţenii încep să iasă masiv la manifestaţii contra conducerii politice cerând neutralitatea: în peste 40 de localităţi s-a cerut la unison pacea şi neutralitatea şării! Bulgaria e ultima ţară intrată pe lista de influenţă directă a SUA. Totul s-a petrecut după ce conducerea tefelistă a ţării a predat hegemonului industria de apărare. De-atunci, la nivelul armatei a început să se adopte un ton belicos la adresa Rusiei, în timp ce ideologii de serviciu au început să creioneze diverse narative referitoare la anti-rusismul ancestral al bulgarilor. Ceva după modelul banderist al Ucrainei. 

Problema cu Bulgaria însă e dificilă întrucât oamenii de acolo chiar au avut de profitat de pe urma ruşilor. O groază de dezvoltatori imobiliari de pe litoralul bulgăresc aveau birouri de vânzări la Moscova. iar începerea deranjului din Ucraina le-a ruinat afacerile. De acele afaceri depindeau indirect o groază de oameni simpli, fie că erau proiectanţi, constructori, şoferi sau simpli vânzători. Ruşii au fost practic obligaţi să-şi vândă proprietăţile din Bulagaria, fiind înlocuiţi cu ucrainenii sprijiniţi de statul bulgar. Doar că „migraţia ucraineană” a produs un dezastru pe litoralul bulgăresc, singurii care mai salvează situaţia fiind românii. Însă, spre deosebire de ruşi, românii vin ca turişti de buget, profitând de reducerile generoase de preţ şi contribuind spre zero la industria orizontală. Cu un pachet „all inclusive” care-l costă mai ieftin decât să stea acasă, românul merge acolo şi nu mai consumă nimic. Rusul, nu doar că nu era turist de „all inclusive”; el îşi cumpăra casă sau, în cel mai rău caz, un apartament într-o rezidenţă cu schepsis, angaja muncitori bulgari şi când se deplasa pe litoral, marea problemnă a bulgarilor era că reuşeau cu greu să se alinieze pretenţiilor de consum ale acestuia. Nu de puţine ori aveai surpriza să vezi automobile luxoase cu numere de Rusia deoarece la centrele de închiriere bulgăreşti nu mai erau disponibile maşini de lux, iar rusul îşi trimitea dinainte pe vapor maşina în Bulgaria. Acum, cu românii fomişti şi ucrainenii întreţinuţi de stat e greu să mai derulezi afaceri la modul în care-o făceai înainte. Şi aici avem doar un singur aspect, situaţia în realitate fiind infinit mai complicată deoarece Bulgaria e dependentă 100% de hidrocarburile ruseşti.

La bulgari însă situaţia încă e paşnică. Avem însă informaţii despre un deranj al sabotajelor în Letonia. Poate mai ţineţi minte cum ucrainenii trimiteau polonezi să se infiltreze pe teritoriul rus, susţinând că de fapt acei soldaţi sunt „rebeli ruşi”. Partea interesantă e că în statele baltice încep să apară rebeli ai acelor state care fac operaţiuni extrem de reuşite de sabotaj. Puţini ştiu că în luna februarie, lângă Riga, o fabrică de drone a ars din temelii. Fabrica era operată de compania americană Edge Autonomy şi producea în exclusivitate drone pentru Ucraina. La momentul respectiv s-a spus că a fost un accident. 

În ultimele zile, mai multe operaţii de sabotaj au avut loc asupra unor echipamente ale NATO. Cel mai recent este un incendiu izbucnit la un camion Scania cu remorcă, transportând un vehicul de teren Bandvagn 206. Ideea e că autorităţile susţin că a fost un accident de circulaţie, în condiţiile în care nu a mai fost implicată nicio altă maşină. Ce se întâmpă?

De fapt este vorba de o rupere dintre autorităţi şi popor pe care oficialii o ţin ascunsă de stăpânii lor de la NATO. Oamenii se simt din ce în ce mai oprimaţi, mai călcaţi în picioare, iar în plus mai detectează şi minciuna la scară. De aceea ajung şi luptă instinctiv împotriva sistemului mincinos şi corupt pe care nu-l mai suportă. Cât credeţi că mai ţine retorica anti-rusă în condiţiile în care în unele din aceste ţări oamenii văd că vecinii lor de etnie rusă - care-s oameni de ispravă - sunt gratuit călcaţi în picioare, abuzaţi şi batjocoriţi doar pentru că s-au născut în familii ruseşti? Care este, la urma urmei, vina unui cetăţean al unei ţări împotriva căruia nu există nicio dovadă de colaboraţionism cu adversarul pentru a-i retrage drepturi? O mizerie mai mare nu se poate. În plus, aceiaşi cetăţeni observă limpede corupţia endemică implementată la nivelul elitelor cu binecuvântarea supra-naţionalelor NATO&UE. Poate vă amintiţi(sau dacă nici măcar n-aţi auzit, poate daţi o căutare) despre cazul lui Drasius Kedys, lituanianul disperat că fiica sa - cu complicitatea fostei soţii de care divorţase -  a intrat pe mâna unei influente reţele de pedofili cu conexiuni în politică, justiţie, mediul de afaceri, etc. În mod evident, nu s-a rezolvat nimic până când omul nu şi-a făcut singur dreptate, împuşcându-i pe o parte dintre vinovaţi. În final, Drasius Kedys a fost găsit mort, probabil ca urmare a unei acţiuni de forţă a serviciilor secrete şi a armatei. 

În astfel de societăţi opinia publică e deja cu nervii întinşi la maxim, astfel încât sabotajele, nu doar că se fac fără planificare, dar autor poate fi oricine, formându-se o stranie fraternitate între persoane care nu se cunosc între ele, dar care desfăşoară absolut aleator operaţiuni de sabotaj. 

Iată motivele pentru care autorităţile supranaţionale dau jos milităria din pod, inventând instituţii de supraveghere pentru întreg spaţiul electronic şi căutând să manipuleze narativul. E o iluzie! Nu vor reuşi asta. Pe vremea comunismului nu exista altă opinie decât cea oficială. Oamenii erau imbecilizaţi de narativul oficial. Până când, fără absolut niciun motiv logic, narativul oficial a picat. Oamenii citeau ştirile din presă în cheie inversă. Spuneau ăia că ruşii au succese în Afganistan? Devenea clar că întreaga campanie e un dezastru. Spuneau că a fost record de producţie la hectar? Dădeau fuga să se aprovizioneze întrucât însemna că vine o foamete şi mai mare. 

În aceste condiţii, realizaţi probabil cât de mari sunt pierderile ucrainenilor dacă propaganda spune că sunt pierderi imense de ambele părţi. De asemenea, se aruncă obsesiv în ochii publicului diferenţa demografică dintre cele două ţări, probabil pentru a se justifica la un moment dat o eventuală capitulare a Ucrainei. Mă rog, nu are sens să ne uităm până acolo deoarece mai durează. Pe moment trebuie să urmărim idioţii utili în acţiune şi să ne crucim aşa cum o făceam şi în pandemie. Probabil vom vedea din ce în ce mai multe operaţiuni interesante, inclusiv pe teritoriul ţării noastre. Ceva îmi spune că se pregăteşe o implozie a sistemului.