Rusia e doar o benzinărie!

În urmă cu puțin timp v-am povestit despre comanda record de petrol rusesc făcută de China. La momentul respectiv, pe baza datelor existente, părea că e vorba de un ajutor de-al Chinei care cumpără masiv de la ruși pentru a compensa comenzile în reducere ale Indiei. Doar că treburile sunt mult mai încurcate de-atât.

Un ordin discret, dar ferm, de-al factorilor ruși de decizie, cere producătorilor de petrol să reducă treptat cantitățile extrase. Iată elementul care chiar este surprinzător pentru oricine. De obicei rușii mai săreau calul vânzând petrol pe sub mâna chiar și când negociau scăderi de producție cu partenerii din OPEC+. De ce oare să se fi inversat poziția rusă? 

Din prima, constatând această realitate, înțelegem că ipoteza compensării de către China a pierderilor ruse este falsă. În realitate China a acționat cât se poate pragmatic deoarece surplusul din mega-comanda anterioară va veni la prețul convenit, în condițiile în care mișcarea de acum a Rusiei va conduce la creșterea cotației petrolului. Cu alte cuvinte, ori a fost vorba despre o „sincronizare strategică” între ruși și chinezi, ori a fost vorba de un calcul cât se poate de pragmatic de-al chinezilor care, pe baza informațiilor, au decis că e momentul să cumpere masiv pentru a se proteja de nebunia care vine.

Americanii sunt deja în pragul disperării. Modul în care acționează rușii va face ca, încet și sigur, prețul petrolului să se ducă la peste 100$. Cei din statul subteran deja fac crize de isterie deoarece fiecare dolar în plus la prețul petrolului se contorizează într-o scădere de cel puțin un procent pentru Biden. Iar asta, în condițiile în care Trump și-așa stă infinit mai bine în sondaje, e un fapt de-a dreptul alarmant. 

Întreg statul subteran american disperă și caută soluții pentru a contracara „amestecul rusesc” în alegeri. Însă, indiferent de retorică, treburile par cât se poate de clare, atât de clare încât fenomenul este analizat de JPMorgan într-un material de-al lor. Analiștii americani văd petrolul la un preț de 90$ până în mai și la 100$ până în septembrie. Desigur, judecata lor e în termeni strict electorali, subliniind ceea ce am spus până acum legat de procentele deteriorate ale lui Biden.

Doar că treburile nu stau deloc așa. Trebuie să constatăm că, așa cum americanii au transformat banul în armă, la fel acum rușii transformă petrolul într-o armă veritabilă. Manipulând prețurile prin intermediul micșorării output-ului, fac în așa fel încât cotațiile s-o ia razna, iar cetățeanul american să se trezească din nou cu prețul de 4$ sau 5$ pe galon la pompă, ceea ce-i sporește nervozitatea. 

Însă e cât se poate de naiv să crezi că rușii fac un asemenea sacrificiu doar pentru a nu fi reales moșul troglodit, mai ales în condițiile în care Biden e garanția că SUA va fi dusă drept în prăpastie. Calculul rusesc e mult mai adânc, vizând contramăsurile previzibile ale americanilor. Așadar, rușii se așteaptă să fie contracarați prin deschideri largi ale rezervelor strategice de petrol ale SUA. Astfel, la fel ca la începutul războiului din Ucraina, americanii vor contrabalansa situația. Cu siguranță statul subteran american va face asta pentru a „preveni amestecul rusesc în alegeri”. Și uite-așa, șoricelul american e adus fix în poziția urmărită de motanul rusesc. 

Ținta rușilor nu e Biden! E o iluzie să crezi că dacă vor fi schimbați boii de la vârf se va întâmpla ceva în politica americană. La fel cum o iluzie e și să crezi că Trump îi va avantaja pe ruși. S-a văzut din primul mandat că Trump poate fi manipulat precum un copil mic, astfel încât nu văd de ce nu s-ar întâmpla la fel într-un al doilea mandat al său. Deci care-i problema?

Rușii, în realitate, țintesc fix rezerva strategică a SUA! Acum rezerva strategică este de 347 milioane de barili, cea mai mică din 1983 până în prezent. Trebuie să înțelegem un element esențial: rezerva a fost înființată în 1975, crescând continuu până în 1990, la o valoare de 595 milioane de barili. După o perioadă de constanță de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut, SUA au crescut nivelul rezervei la peste 700 milioane de barili, vârful atingându-se în 2010(714 milioane de barili). Nivelul actual este, așadar, la mai puțin de jumătate față de vârf. Ceea ce e și mai interesant este că prețul mediu plătit pe petrolul din rezerve a fost de doar .... 29 $/baril!!! 

Acum e interesant să vedem și dinamica. În 2021, „contracararea” Rusiei a costat SUA mai bine de 200 milioane de barili. După excesul de atunci, Biden a promis că va completa rezervele, acțiune despre care am spus încă de pe atunci că va fi imposibilă(poate revedeți articolele!). Ce s-a întâmplat? Între timp rezervele au scăzut cu încă 50 milioane barili, iar tendința este una net descendentă. 

Așadar, rușii mizează pe o replică dură a statului subteran care va scoate, în disperare de cauză, petrol din rezervă pentru a menține cotațiile internaționale. Dacă ar fi o mișcare similară celei de la începutul conflictului din Ucraina, înseamnă că alte vreo 200 milioane de barili vor ieși din rezerve, ducând dimensiunea acestora în jurul valorii de 100 milioane de barili. Adică zero!

Iată momentul limită în care Rusia, împreună cu statele OPEC, vor face ordine pe piața mondială a petrolului. Fără amenințarea rezervelor strategice americane, prețul petrolului revine la controlul producătorilor. Și uite-așa, prin operațiunile sale specifice, Putin reușește să dea o lovitură mortală SUA, aducând-o în plutonul cerșetorilor de petrol. 

E o mișcare de maestru de șah, perfect calculată. Cu un dezastru în rezerve, cu finanțele făcute praf, noua administrație de la Casa Albă se va vedea în fața unei misiuni imposibile în care provocarea supremă va fi salvarea propriului fund. Cu alte cuvinte, nici nu se va mai pune problema „subvenționării” Europei prin eliberarea de gaze și petrol! A doua zi după ce alegerile americane vor dezvălui numele paiaței alese să stea în fruntea țării, europenii vor primi vestea cea mai neagră pentru ei, anume că fiecare trebuie să stea pe picioarele proprii. Și sunt tare curios cum va arăta mimica nulităților europene la primirea tragicei - dar previzibilei - vești. 

Așadar trebuie să ne așteptăm la o perioadă plină de volatilități, în care americanii vor fi împinși „să câștige războiul cu Putin de pe piața petrolului”. O victorie à la Pirus  după care se vor trezi cu fundu-n baltă. Deh, așa se întâmplă deoarece „Rusia e doar o benzinărie”. Una în care benzinarul are prostul obicei de-a impune prețul care-i sare în cap.

Despre ce va însemna această aparentă victorie și cum va modela lumea economică, vom vorbi într-un alt articol. Pe moment, să ne tragem sufletul și să privim spectacolul care urmează deoarece merită!