Vremuri tulburi

Sunt lucruri care se întâmplă și care ne arată că planeta fierbe. Am putea spune că așa a fost mereu, dar ne-am înșela. Niciodată până acum nu s-au suprapus atâtea evenimente negative. Parcă natura însăși vrea să contracareze demența pozitivității induse de corectitudinea politică în societate. Nu fac parte dintre cei ușor impresionabili, dar știrile care sosesc sunt absolut îngrijorătoare.

Anul trecut am avut o înfricoșătoare invazie de lăcuste  în vestul Africii. Anul acesta teroarea lăcustelor a devenit chiar mai mare. Nori uriași cuprinzând între 40 și 80 de milioane de lăcuste pe kilometru pătrat invadează lanurile de cereale, devastându-le. Lupta este absolut inegală. Pur și simplu numărul lor e copleșitor. În ciuda faptului că roiuri întregi sunt distruse, există valuri care scapă, devastând tot ce întâlnesc în cale. Situația e atât de gravă încât mai multe țări africane încearcă să-și coordoneze eforturile pentru stoparea „valurilor foamei”.

Dacă în Africa dezastrul vine prin aer, în Australia asistăm la o invazie de ... șoareci. Ceea ce se întâmplă acolo e de neimaginat. Pur și simplu, covoare întregi de șoareci au luat în stăpânire peisajul. Efectiv n-ai cum să-i combați. Nici măcar nu-i poți ocoli. Dacă ieși din casă ești obligat să calci pe ei. Numărul lor e atât de mare încât par a fi cucerit localitățile. Nu-i de mirare că cea mai comună problemă medicală din Australia a devenit mușcătura de șoarece. Problemele generate sunt multiple. Nu mușcă doar oameni care se tratează, dar și animale, transmițând o gamă largă de boli. Pe de altă parte, mulți dintre ei ajung în fântâni și puțuri, infestând apa. De asemenea, numărul extrem de mare impulsionează creșterea populației de șerpi. Dacă pe moment șerpii au hrană din belșug, după ce se va fi rărit populația de șoareci, e de așteptat o invazie de șerpi înfometați spre ferme. Iar asta face fenomenul mult mai înfiorător.

Nu-mi dau seama care-s cauzele acestor invazii de proporții biblice. Pur și simplu, în timpurile moderne nu s-a întâlnit așa ceva. Ia pentru ca lucrurile să se complice definitiv apar probleme geopolitice majore. La începutul săptămânii am avut întâlnirea bilaterală de la Anchorage unde am văzut o față absolut schimbată a diplomației chineze. Dacă până acum discuțiile dintre părți erau mascate de jargonul diplomatic, de data aceasta, la ieșirile publice, limbajul utilizat a fost unul simplu și tranșant. Să-i spui verde-n față americanului că ar fi cazul să se oprească din tentativele de exportare a versiunii sale de democrație întrucât are probleme interne și nemulțumirile populare se văd de la o poștă, e o ofensă pe față. Iar răspunsul lui Blinken a fost unul de-a dreptul cretin, anume că țara se reface după Administrația Trump. E un semn că demența a cuprins definitiv SUA. 

Dacă întâlnirea din Alaska a avut o atmosferă de eveniment secundar, cu totul altfel au stat lucrurile în cazul vizitei lui Lavrov în China. Cele două țări sărbătoresc anul acesta douăzeci de ani de la încheierea „Tratatului de Cooperare și Bună Vecinătate”, tratat care are toate șansele să se transforme într-o alianță. Încă de la sosirea sa, Lavrov a transmis transparent mesajul că se pun bazele unui framework de evitare a sancțiunilor impuse de SUA prin eliminarea dolarului și evitarea sistemelor de plăți controlate de SUA și Vest. Anunțul este unul mult mai important decât pare. Toată lumea știa că în ultima perioadă rușii și chinezii fac schimburile comerciale în propriile monede. De asemenea se știa că ambele țări au sisteme independente de plăți. Și-atunci unde e noutatea?

Ceea ce a anunțat Lavrov este de o importanță colosală. Se pare că cele două țări au picat la înțelegere în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem novator și deschis de compensare în comerțul internațional. După ce atât Rusia cât și China au experimentat criptomonedele, se pare că cele două țări pun la cale lansarea unei criptomonede comune, deschisă tranzacțiilor internaționale. Practic, în acest mod, s-ar simplifica teribil decontările care s-ar face instant. Dacă zvonurile lansate sunt adevărate, înseamnă că cele două țări pun la cale ceva mai mult, anume eliminarea definitivă a dolarului din tranzacțiile internaționale. Noua platformă nu doar că e novatoare, dar efectiv le taie mâinile americanilor. Și, mai mult, în cazul în care se va lansa, va atrage cu siguranță o halcă importantă din comerțul mondial. 

Însă nu doar la sector monetar se discută între China și Rusia. Global Times, un organ oficial al Chinei, vorbește despre coacerea unei alianțe militare. Și-aici lucrurile se complică. Situația e cu adevărat tensionată dacă ne uităm și din partea cealaltă. Anterior întâlnirii SUA-China din Alaska, americanii au încercat să forțeze mâna Chinei prin stabilirea de alianțe cu partenerii tradiționali. Periplul asiatic a avut în vedere Japonia, Coreea de Sud și India, însă rezultatele sunt discutabile. Și e limpede de ce. Cu o asemenea alianță, e greu de crezut că vreunul dintre vecini ar avea curajul intrării frontale în prima linie. Mai mult, e mai bine să rămâi în expectativă pentru a preveni formarea alianței decât să te arunci belicos în față. De asemenea, în timp ce SUA promite cai verzi pe pereți, China vine cu proiecte fezabile de business. 

Punând totul cap la cap, putem limpede observa că trăim vremuri deosebit de tulburi. Modificările geopolitice sunt întotdeauna dureroase. E greu de crezut că SUA își va accepta locul alocat în a doua bancă. De asemenea China, așa cum a arătat, nu mai are absolut nicio concesie de făcut în fața SUA. La ultima întâlnire s-a văzut limpede. Și abia de-aici începe un nou joc deosebit de dur.