Pentru ţara vecină, exportul de oţel şi metale feroase reprezintă 40%, iar căderea preţurilor pe piaţa mondială a afectat extrem de grav intrările de valută. În acest context, Banca Naţională a Ucrainei îşi apără moneda prin creşterea dobânzii de intervenţie(în prezent 22%). Vremurile însă sunt extrem de nefavorabile. Cu toate că preţul gazelor este în uşoară scădere, creşterea importurilor supune ţara unei presiuni extreme. Recenta devalorizare a monedei naţionale a pus importatorii în imposibilitatea de a se proteja, iar costurile suplimentare, pierderile şi riscul asociat importului se va reflecta în preţurile finale. Iar creşterea preţurilor înseamnă inflaţie şi, fără ajutor, se poate intra într-o spirală periculoasă. În ceea ce priveşte băncile, riscul unei crize sistemice este extrem de mare întrucât, conform datelor furnizate de BNU, peste 50% din creditele acordate sunt denominate în dolari. Rezultă că ucrainienilor le va fi din ce în ce mai greu să returneze banii împrumutaţi. Dacă luăm în considerare creşterea alarmantă a şomajului avem tabloul complet: dezastru pe toată linia.
Este bine să ne uităm acum, mai mult ca oricând, către ţările cu probleme. Islanda, Ungaria, ţările baltice, Ucraina reprezintă lecţii din care trebuie să învăţăm. Şi, pe cât posibil, să nu repetăm greşelile pe care le-au făcut sau le vor face.
E greu de intors carul din drum cand a luat-o la vale.
RăspundețiȘtergereCă trebuie să învăţăm, e una. Dar când ai o structură a aparatului productiv precum Ucraina, şi nici noi nu stăm mai bine la acest capitol, geniu să fii, că nu ai avea ce face! Sunt situaţii în care decizia corectă este aceea de a nu face nimic, pentru că dacă faci, nu reuşeşti decât să risipeşti resurse!
RăspundețiȘtergere