Un șah geopolitic

O planificare precară și o coborâre inexplicabilă a nivelului de securitate au făcut ca în Siria să reizbucnească mișcările islamiste. Într-un timp record, islamiștii au recucerit Aleppo și alte orașe care păreau tranșate definitiv în favoarea regimului lui Bashar al Assad. Povestea este extrem de interesantă dacă dăm la o parte ceea ce se vede în teren.

În primul rând, să înțelegem cine-s rebelii. Sub nicio formă nu e vorba de cetățeni care s-au săturat de „teroarea regimului lui al Assad”, ci cunoștințe mai vechi de-ale noastre. AlQaeda, ISIS, kurzi s.a.m.d. Toate aceste entități eminamente teroriste sunt coordonate de Turcia, Ucraina, Franța, Israel și SUA. Luptătorii recrutați din organizațiile teroriste ale Orientului Mijlociu au fost deplasați în Ucraina pentru antrenament pe câmpul de luptă. Sunt informații că tranzitul acestora a fost asigurat terestru, prin Turcia, Bulgaria, România. Asta ca să înțelegeți cine anume ne conduce și ce se face în timp ce noi ne uităm în altă parte. 

Ca să nu existe dubii, vă voi da un citat din Assange: „Cei care finanțează ISIS sunt aceiași cu cei care finanțează Fundația Clinton”. Acum, ce să spun, Assange nu este credibil, nu-i așa? Doar a fost arestat absolut aiurea la Londra pentru tot felul de acuzații fantomă, scopul fiind acela de a-l transfera în SUA unde, probabil, să fie sinucis în celulă. Doar că mai e ceva, un mail exploziv, atașat prezentului articol, pe care Jake Sullivan l-a trimis către ... Hillary Clinton în 12 februarie 2012. Ce-i spunea atunci actualul Consilier de Securitate al SUA? Nici mai mult nici mai puțin decât că ... „AlQaeda este de partea noastră în Siria”. Mai țineți minte când omorau ăștia americani în direct? Prostovanii cetățeni ai SUA n-au habar pentru cine lucrează guvernul lor!

Dar partea cea mai flagrantă e în Israel. Oficialii statului spun doar „teroriștii Hamas”, dar uită că ei, cu mâinile lor, i-au înarmat și i-au trimis să lupte în Siria împotriva lui al Assad. OK, acum Israelul caută să dea lovitura în Siria în condițiile în care, atât în Gaza cât și în Liban, armata lor și-a arătat crasa incompetență, fiind bună doar pentru a face abominabile crime împotriva civililor. 

Bomboana de pe colivă în actualul conflict sirian este Erdogan. Turcul clamează sus și tare că luptă împotriva kurzilor. De asemenea, tot cu voce apăsată spune că luptă împotriva Israelului. Dar când i se cere, colaborează și cu unii și cu alții împotriva unui stat fără apărare cum este Siria. De fapt, pentru cine joacă Erdogan? Individul este atât de mâncat de mania trădării încât este imprevizibil pentru oricine. Jocurile sale împotriva Rusiei sunt de-a dreptul inexplicabile în condițiile în care rușii l-au salvat de atentatul comis de SUA împotriva sa. Nu mai vorbesc de comportamentul său inexplicabil din timpul conflictului sirian, când petrolul extras de organizațiile teroriste din Siria era tranzitat prin Turcia și vândut în Israel, de afacere ocupându-se una dintre odraslele lui Erdogan. Ceea ce știu sigur este că, la un moment dat, trădarea ajunge să-l mănânce într-un asemenea hal pe trădător încât, spre final, trădătorul ajunge să lupte inclusiv împotriva propriilor interese. Cu toate că acum Turcia pare a se afla într-o situație favorabilă, cu capacitatăți excepționale de proiecție a propriei puteri, părerea mea e că, în realitate, țara este fragilă, iar evenimentele viitoare ne vor arăta cât de mare este fragilitatea sa. Ironia istoriei ne va face să constatăm că actualii „aliați” ai Turciei în Siria vor fi cei care o vor îngenunchea. 

Revenind la situația din Siria, ceea ce pot spune este că e extrem de gravă, jucându-se supraviețuirea regimului lui al Assad. Există informații despre o lovitură de palat acolo, dar este posibil să fie vorba de o intoxicare. Constat o cantitate imensă de deep fake aruncat pe piață. Ceea ce se șie clar este că rușii au ieșit la atac cu aviația, bombardând masiv pozițiile teroriștilor. Clar, ceea ce se petrece acum în Siria, este o palmă dată, pe față, Rusiei. Pierderea controlului acelei zone cheie ar fi un dezastru geopolitic greu de înlocuit. 

Este de urmărit modul în care se va regrupa armata siriană, extrem de greu încercată de atacurile atât dinspre Israel cât și dinspre Turcia. În mod sigur, formațiunile irakiene sprijinite de Iran vor intra mai masiv pe teritoriul sirian pentru a ajuta armata. Pe moment, situația de acolo este una critică. Și, dar fiind sensibilitatea extremă a zonei, nu exclud extinderea masivă a conflictului cu rezultate greu de evaluat. După cum limpede puteți observa, cineva se joacă trăgând cuiele grenadelor în locurile cele mai sensibile ale actualei ordini mondiale. Ce va ieși dit toată nebunia generată acum, e greu de evaluat. Însă e cât se poate de clar că ceva bun nu va ieși.

O Europă eșuată

În timp ce prostovanii spălați pe creier urlă slogane obosite, istoria o ia înainte. Ceea ce este cu adevărat îmbucurător e că lumea începe să înțeleagă și, de data aceasta, treburile nu mai stau ca înainte. Dacă până acum opțiunea pro-UE era obligatorie pentru a avea un cât de cât succes în alegeri, de data aceasta pe toți idioții cu „Europa în tot și-n toate” pare că îi calcă buldozerul istoriei

E normal să-ți fie frică, Liichene!

„Mi-e frică, nespus de frică” - afirmă Liiceanu într-un editorial preluat de Hotnews. Omul normal s-ar întreba logic: de ce i-ar fi lui frică? E putred de bogat, om cu influență, are tot ce-i trebuie. De ce i-ar fi lui frică? Ei bine, în ciuda a ceea ce puteți crede, lui Liiceanu chiar trebuie să-i fie frică! În realitate lui nu-i e frică, o mimează isteric într-un editorial cu cântec, dar vă spun sincer: chiar ar trebui să-i fie frică!

Cum trebuie jucat la parlamentare?

Este cât se poate de clar că s-a activat „Protocolul COVID”, de data aceasta locul „virusului ucigaș” fiind luat de inamicul public Călin Georgescu. Absolut tot ceea ce se întâmplă este lipsit de logică. Totul e sărit de pe fix. Din nou s-au promis saci cu bani televiziunilor, iar acestea, de dimineață până seara, toacă la Georgescu. Ar fi trebuit să înțelegeți că, în momentul în care e o asemenea unanimitate în media, ceva pute urât. Este preambulul unei crâncene perioade pentru noi.

Care e, cu adevărat, PLANUL?

Știți foarte puține, iar acum, cu toate că păreți că vă dumiriți, de fapt sunteți împinși mai adânc în ceață. Vânați ruși așa cum, atunci când erați mici căutați fantome ziua, iar noaptea făceați în pat de frică. Acum, același creier de copil vă joacă feste. Vă văd îngrijorați și simțiți nevoia să justificați aberația pe care sunteți gata s-o faceți. Dacă veți avea răbdarea - și-aici sunt rezervat, deoarece creierul de copil care v-a acaparat, nu vă lasă! - veți înțelege imediat care-i miza întregii mizerii pe care o vedem acum.

România întoarce armele

Ieșirea pe primul loc a „pro-rusului” Călin Georgescu este un eveniment care a „răsturnat masa” jocurilor mărunte ale slugarnicei politici dâmbovițene. Este deosebit de interesant fenomenul. Niciodată până acum nu ne-am confruntat cu așa ceva. Iar acest candidat, aparent venit de nicăieri a demonstrat mai multe elemente pe care le vom discuta în continuare.

Front update

Motivul pentru care fac acest „Front Update” pe blog e simplu: fără să vă dați seama s-a întâmplat ceva interesant. V-ați întrebat ce pot avea în comun diverse platforme de servicii precum Glovo, Uber, Bolt cu alte site-uri dedicate dezvoltatorilor gen React, Bootstrap, Angular sau cu site-uri dedicate celor care se ocupă de infrastructură, gen Camunda sau Temporal? Mă rog, aș putea aduce mult mai multe exemple, iar elementul comun care le lega pe toate acestea era câte-un simbol micuț, dar vizibil, care-ți se spunea sloganul „We stand with Ukraine!”. Buf, peste noapte, mâna nevăzută a retras de peste tot aceste simboluri. Un băiat de la mine și-a dezinstalat o platformă de car sharing din cauză că-l deranja mașina „galben-albastru” pe care-o vedea mereu în animația aplicației. Ce s-a întâmplat de întreaga propagandă a dispărut așa, peste noapte? Părerea mea e că întreaga mizerie se apropie de deznodământ.