Încă un dușman cultivat de România

Cineva mi-a atras atenția într-un comentariu asupra situației pe care v-o semnalez azi. Ce-i drept omisesem informația, motiv pentru care am început să studiez. Mă rog, n-a fost mare lucru întrucât chestiunea în cauză este publică. Așadar, ca să verificați cele ce urmează să le spun, vă rog să vizitați site-ul recensamant.statistica.md pentru a vedea rezultatele celui mai recent recensământ efectuat în Republica Moldova.

Suntem aproape de momentul zero

Supărat că Putin nu e un soi de Ursula și nu adoptă poziția „în genunchi la microfonul licuriciului de peste Ocean”, Trump a anunțat că a redus termenul dat Rusiei pentru încheierea unui acord cu Ucraina de la 50 de zile, la 10-12 zile. Extrem de precis, extrem de Trumpist. Îmi și imaginez cum stă Putin la birou simțind o transpirație rece pe șira spinării. Nu știu, oare ați observat că-n ultima vreme nici chinezii și nici rușii nu-i mai bagă pe occidentali în seamă? Nu mai există replici diplomatice. Pur și simplu, îi lasă să latre precum câinii la lună. Asta spune multe.

Și, totuși, demiterea lui Anastasiu este o mare victorie

Senzorii pe care i-am plasat prin mediile tefelistice de propagandă îmi indicau o regrupare agresivă a vectorilor mediatici în direcția protejării cu orice preț a lui Anastasiu. 

Mitul tehnologiei salvatoare

Electricitatea a oferit un boom care a continuat tot secolul XX și continuă inclusiv acum. Automobilul a oferit mobilitate, generând un ecosistem în sine care a dus la un impuls teribil. Tehnica de calcul a preluat ștafeta începând cu anii 60, împingând la un nivel de accelerare a economiei nevăzut în istorie. Ce urmează?

Ce știe China și nu știm noi - faza practică

Speriați de posibilitatea ca restricțiile de export americane să-i lase în deficit de putere de procesare, chinezii au accelerat construcția de centre de date. Așa au apărut, peste noapte, o grămadă de startup-uri care au construit astfel de centre, de ultimă generație, gata să răspundă provocărilor. 

Ce știu chinezii și nu știm noi?

Când vorbim despre Chine ne gândim la Xi Jinping, dar uităm că întreaga putere a liderului chinez se datorează unei echipe extrem de laborios alese. De exemplu, programul „Made in China” aruncat pe piață abrupt de președintele chinez, a avut un arhitect din umbră în persoana fostului premier Li Keqiang. Nu putem ști cui a aparținut  ideea punerii pe tapet a proiectului menționat. Însă putem înțelege deplin ce s-ar fi întâmplat cu China dacă ar fi rămas acum la paradigma de „exportator universal” sau de „meseriașul din fundul curții”. Vă imaginați că acum țara ar fi fost zdrobită de politica rudimentară a lui Trump?

Împărțirea lumii

Sfârșitul acestui an va împărți lumea în două din punct de vedere inflaționist(și nu numai!). Pe de o parte SUA și proștii, iar de partea cealaltă China și șmecherii. Da, iar voi fi criticat de tembelii corecți politic, iar voi fi făcut pro-rus, dar legile economice sunt cât se poate de clare și, așa cum veți vedea pe propria piele, se va dovedi - ca întotdeauna - că tot ce spun aici este corect.

Dedolarizarea merge ceas

În ciuda forțărilor lui Trump, în ciuda amenințărilor mai mult sau mai puțin transparente, dedolarizarea merge înainte. Ceea ce vedeți atașat este un grafic din Financial Times care arată evoluția deținerilor externe de datorie americană. 

Fake justiția

În SUA, de ceva vreme a explodat dosarul „amestecului Rusiei în alegerile americane”. E o afacere veche, pe care probabil unii au uitat-o. Pe scurt, după ce Trump a câștigat primul mandat, a explodat în societatea americană un imens scandal pe baza unui presupus amestec al Rusiei în alegerile americane. Spuneau acuzatorii că Trump a ajuns președinte deoarece ar fi fost ajutat de ruși. Astfel, o groază de documente secrete au început să iasă la iveală, iar fostul șef al FBI îl beștelea pe Trump ca la ușa cortului. Cu toate că acuzațiile s-au dovedit a fi nefondate, o groază de oameni de-ai lui Trump au fost paradiți de aberantul proces. Un exemplu relevant este cel al lui Michel Flynn, care a fost efectiv spulberat în urma unor acuze aberante(dar și a unui comportament prostesc al său care l-a făcut în final să pledeze vinovat). La momentul respectiv subsemnatul a demonstrat că totul e un fake, având parte de comentarii de tipul: „acum ești și mai informat decât CIA/FBI”, „de unde ai aflat, de la rușii care te plătesc?” etc.  

Siria update

Al-Jolani, teroristul pe care Occidentul l-a considrat bun pentru Siria, și-a dat în petec mai devreme decât s-ar fi crezut. Ajuns la butoane s-a gândit să facă ce știe el mai bine, anume să omoare oameni doar pentru că sunt de altă credință. Și uite-așa s-a ajuns la absolut penibilul „război” din Sweida, unde teroriștii lui Al-Jolani s-au gândit că e cazul să omoare druzi în masă. Și cum acolo mai sunt și câteva lăcașe de cult creștin-ortodoxe, inclusiv creștinii din zonă au picat victime. Comunicatul sfâșietor al Patriarhiei Siriene - care afirmă că asistăm la un „război de anihilare” - e de-a dreptul cutremurător și ne indică tragedia care se întâmplă sub ochii noștri.

Problema Lungulețu și ce-i de făcut

A izbucnit și era normal să izbucnească! Putem spune că am asistat la prima interacțiune dintre lumea normală,a oamenilor care-și văd de treaba lor, și lumea cretinizat-progresistă adusă la putere de mucușori. Oamenii din Lungulețu s-au trezit brusc că nu mai au voie să facă ceea ce fac de când lumea, adică să ia apă din râu ca să-și ude legumele. De ce? Pentru că s-au trezit progresiștii că la București, o firmă venită din Franța și care a monopolizat apa, s-a făcut stăpână pe râul Dâmbovița. Cum s-a petrecut asta? A cumpărat Apa Nova Dâmbovița? Există un certificat de proprietate conform căruia francezii s-au făcut stăpâni peste apa noastră? Nu și nici n-ar fi normal așa ceva. Ceea ce însă este cert - dincolo de operațiunea de PR a ministrului Agriculturii - este că, treptat, se înființează o poliție a apei. În cazul în care nu știți, locuitorilor din Lungulețu li s-a interzis nu doar irigarea cu apă din Dâmbovița, ci inclusiv utilizarea propriilor puțuri. De ce? Pentru că așa e la progresiști! „Nimic nu-ți aparține și este bine!”

Suntem învățați încă de mici că există două tipuri de proprietate: privată și de stat. Tipul privat de proprietate e cât se poate de logic. Extrem de vagă însă este „proprietatea de stat”. Eu unul n-o înțeleg și, dacă vom încerca să o definim, vom observa că avem de-a face cu o șmecherie. Statul comunist ne-a învățat că proprietatea de stat este „a întregului popor”. Adică, din acea proprietate, am și eu o bucățică. Așadar, spus cu alte cuvinte, asta înseamnă că proprietatea de stat e tot a mea, la fel cum e și a vecinului, a dumneavoastră sau a altuia care e român. Omul își imaginează proprietatea de stat ca pe o grămadă din care fiecare cetățean are câte o firimiturică. Așa e?

Hai să înțelegem. Dacă am ceva în proprietate, atunci acel ceva trebuie să îmi producă ceva: ori un profit, ori o pagubă. În cazul proprietății de stat, constatăm că, din punctul de vedere al cetățeanului, proprietatea respectivă e cumva neutră. Adică nu vine nimeni să-ți dea un dividend și, aparent, nimeni nu-ți bate la ușă să-ți ceară bani pentru că „investiția ta” nu funcționează. Atenție, am spus aparent!

Și-abia acum e cazul să înțelegem ce e cu acea proprietate. A cui e? A statului? Dar cine e statul? Din nou ni se spune că statul e  al nostru. Ca definiție statul înseamnă populația, teritoriul, suveranitatea și instituțiile sale. Ideea e că, în afara populației, toate celelalte elemente sunt neînsuflețite, deci nu au cum să-și revendice ceva. Așa ajungem, din nou la definiție, anume că statul înseamnă, în primul rând, populația. Doar că statul, așa cum îl cunoaștem noi, ajunge să exercite presiuni asupra populației. Mai mult, statul ajunge să aibă el însuși dețineri care nu aparțin populației. Practic, tot ceea ce este proprietate de stat nu-mi aparține. Nu pot să mă duc la stat și să-i spun: vreau acum 10 barili de petrol deoarece aceștia sunt cota mea, la fel cum nu-i pot spune că vreau să-mi dea cota mea parte de teren din terenul pe care-l are. Mai mult, constatăm că statul își poate face propriile legi prin intermediul cărora să confiște banii și bunurile cetățeanului. Și, din nou vine întrebarea obsedantă: ce-i cu acest stat? Cine-i dă dreptul să mă jefuiască?

Teoretic, ți se va spune că ești jefuit pentru că așa ai votat, că statul este condus de reprezentanții tăi. Oare? Pe cine trimiți să te reprezinte undeva fără ca cale cineva să aibă o răspundere? Dar nici măcar asta nu mai e o poveste de actualitate întrucât, înainte de dilema exprimată, ar trebui să înțelegem de ce naiba s-au anulat alegerile de anul trecut? Cumva pentru că nu ieșea „cine trebuie”? Dar cine decide „cine trebuie”? Vedeți, dacă stăm să analizăm și să despărțim firul în patru, constatăm că ceva e putred. Nu prea se leagă treburile.

Aș putea intra mai adânc în problematică și, cu siguranță, discuția ar fi extrem de interesantă. Dar prefer să o curm aici pentru a nu ne pierde. Ceea ce trebuie să constatăm până în acest moment este că statul e o construcție menită a te păcăli și care, surpriză, te păcălește! Pretinde că ceea ce are e al tău, dar, pe de altă parte, nu-ți dă nimic. În plus, te pune pe tine să plătești prostiile pe care le face. Avem acum povestea cu deficitul. Care, dacă stai să o judeci logic, nu e deloc gravă. Doar că un grup de retardați a decis că trebuie rezolvată după metoda lor cretină, adică să ne pună pe noi la plată. Tot același grup de retardați a decis că apa din Dâmbovița nu mai e celor care trăiesc pe malurile sale, ci a unei companii franceze. 

Păi, stai puțin: în ritmul ăsta, tu stat o să vii să-mi spui că nici aerul nu mai e al meu, ci al unei firme căreia trebuie să-i plătesc pe respirație. Cum vine asta? Fără apă omul moare. Fără aer la fel. Apa cade din cer, noi suntem alcătuiți din apă într-o proporție de 80%. Cum poți să vii să-mi spui că nu am voie să ud grădina? Cum poți să spui că nu am voie să scot apa din fântâna mea, făcută pe terenul meu?

Cu toate că multora nu le vine să creadă, chestiunea chiar așa stă din punct de vedere legal, adică din punctul de vedere al legilor pe care statul le-a impus. Cu toate că ești proprietar pe terenul tău, dacă mâine se găsește petrol sub casa ta, vine OMV-ul - ca proprietar al subsolului pus de „statul tău” - și te dă afară din casă deoarece el trebuie să exploateze acel petrol. Iar pentru asta îți aruncă niște firfirei. Dacă nu mă credeți, întrebați oameni pe al căror teren sunt sonde. 

Uite-așa, treptat, înțelegem că statul, în esență, este ori un grup infracțional organizat, ori un prostovan care ne bagă pe noi în belele, ori ambele. Spun asumat ceea ce spun întrucât vedem limpede că datorii care nu sunt ale noastre sunt plătite de noi, prostii pe care nu le-am făcut noi ne sunt, de asemenea, impuse nouă. Niciunul dintre cei din proximitatea mea nu a furat de la Bancorex și, cu toate acestea, fiecare dintre noi a plătit și încă mai plătește paguba de acolo. De ce? 

Chestiunea și mai flagrantă este aceea că statul are prostul obicei să cadă pe mâna celor mai degenerați dintre noi. O poză a ceea ce reprezintă statul român vă demonstrează cu prisos ceea ce am spus. Doar te uiți la cuplul Mucușor&Bolovan și nu mai e nevoie de nicio demonstrație. Astfel încât e cazul să înțelegem exact că, dincolo de personaje, este imperios necesar să redefinim ceea ce înseamnă statul și, mai ales, ceea ce are și ce n-are voie să facă.

Să începem cu apa. Are voie statul să-și asigure monopol pe apă? Sigur că nu! Apa e esențială vieții, astfel încât toată lumea trebuie să aibă acces liber și neîngrădit la apă. Prin înființarea „Apelor Române” statul și-a asigurat un monopol la care nu are dreptul deoarece e vorba de o resursă vitală. La fel ca și aerul. Nu are nimeni voie să-ți pună monopol pe aer. E o aberație! Dar hrana - veți întreba? Hrana de ce trebuie să coste? Ei bine, aici e o altă discuție, dar ca și în cazul apei și aerului, statul nu e îndreptățit să pună monopol pe hrană. În ceea ce privește costurile, având în vedere că mâncarea se obține în urma unui proces de producție, e normal să aibă costuri. Însă, în ceea ce privește apa și hrana statul nu are dreptul să introducă niciun cost și nicio autoritate. Iată de ce cei de la Lungulețu sunt cât se poate de îndreptățiți să-și revendice apa din râu! Apa aceea e a lor și a tuturor celor pe lângă care trece, motiv pentru care nu are dreptul niciun francez și niciun român sau alt om de pe lumea asta să pună monopol pe ea. 

Revenind la stat, așa cum am mai spus, statul trebuie definit strict și imperativ, astfel încât orice om să înțeleagă exact ce e și cu se mănâncă. Actualul stat nu e stat, ci o mafie. Pentru a fi stat ar trebui să aibă un buget strict, pe care să nu aibă voie să-l depășească. Tot aud noțiunea cretină de „investiție a statului”. N-am înțeles de ce trebuie statul să facă investiții. Pe de-o parte se bagă bani în tot felul de aberații(nu știu exact dacă spectacolele Deliei sau ale lui Chirilă intră la capitolul investiții) și de partea cealaltă se vorbește despre „importanța mediului privat”. Păi atunci la ce faci tu, stat, investiții? Lasă mediul privat să le facă și-o să vezi că e mai bine. Tu, stat, nu ai decât un singur rol: să-ți optimizezi sistemele și să nu mai cheltuiești. În rest, investițiile și restul chestiilor le poate face fără probleme mediul privat. Nu  nevoie de tine acolo!

Și uite-așa, într-un stat care doar redistribuie pe baza unui algoritm transparent, întinzându-se strict în limitele plapumei, pun pariu că n-ar mai fi atâta înghesuială politică. De ce? Pentru că n-ar avea de ce să fie. Dar pentru un asemenea proiect e nevoie ca totul să fie rescris din temelie. Și cum poți face așa ceva în condițiile în care majoritatea covârșitoare e compusă din oameni incapabili să raționeze?

„Cea mai țară proastă din lume”

Tot încerc să scriu și nu pot. Mi se pare absolut mizerabil. Stegarul Dac, un om care nu a greșit cu absolut nimic, are parte de un coșmar. A fost băgat fără niciun motiv în pușcărie, ajungând la un nivel de persecuție mai grav decât cel la care a fost supus de autoritățile comuniste. Jigodiile care cer pensii speciale și care au pretenția să iasă la pensie la 48 de ani, l-au băgat la bulău urmând comandă politică. 

Cât ne va costa nebunia lui Trump?

Tragedia lui Biden era dată de faptul că nu realiza lumea în care se afla, motiv pentru care toate acțiunile sale, dacă nu ar fi fost mediate de cei care-l păpușau, s-ar fi sfârșit într-o totală comedie spumoasă, dar tragică. Spre deosebire de Biden, Trump nu-i atât de ramolit. Și la el se observă o deficiență în creștere, dar nu e nici pe departe la nivelul lui Biden și cred că nu are cum să ajungă acolo în actualul mandat. Însă marea problemă a lui Trump e prostia sa și credința pe care o are că toți ceilalți sunt mai proști ca el. 

Începe mega-conflictul?

V-am spus că situația se va tensiona la extrem? Ultimele anunțuri ale lui Trump ne arată că fix spre asta se merge. Nebunul dela Casa Albă vorbește despre transmiterea de armament de ultimă oră către Ucraina. Acum, că alege ca întreaga Europă să fie proxy-ul acțiunilor americane este doar o nuanță deoarece, după cum se vede, în esență tot SUA se află în spatele întregului circ.

Cu nebunul la psihiatru

Din dorința de a ajunge la putere, Trump a promis tot ceea ce i s-a cerut. Între altele, întreg dosarul Epstein. De ce e important dosarul? Pentru că acolo, conform datelor din anchetă, este vorba de peste 1000 de victime. Și mai e ceva: din lista clienților reiese micul mare secret al societății americane. În abuzurile petrecute pe „insula plăcerilor interzise” sunt amestecate absolut toate numele mari ale politicii și afacerilor americane. O anchetă serioasă ar decapita întreaga structură de putere americană. Iată și motivul pentru care Epstein „a fost sinucis” în închisoare, iar fosta sa colaboratoare a fost lăsată în viață contra „gurii închise”.

Noul război al lui Trump

În noaptea de miercuri spre joi Rusia a lansat unul dintre cele mai radicale atacuri de până atunci, trimițând peste 750 de drone și 13 rachete hipersonice. Atacul a fost continuat vineri noapte, iar aseară a avut loc, probabil, cea mai mare descărcare de explozibil din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Practic au nivelat absolut tot ce le-a stat în cale de la un capăt la celălalt al Ucrainei. De asemenea, trupele rusești au preluat cea mai mare mină de litiu din Europa și, după doborârea ultimelor orașe fortificate(ale căror sisteme de fortificații au fost construite de occidentali mai bine de 10 ani), câmpul spre Nipru e liber. De-aici vine și supărarea americanilor.

Iranul, din nou în centrul atenției

Acum vreo trei zile, în Financial Times a apărut un articol semnat de ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi. Este un articol curat și cursiv, care oferă o imagine cât se poate de clară a recent declanșatului conflict din Orient și, mai mult, a cauzelor sale. Articolul semnalizează un punct de cotitură pentru ceea ce urmează în viitorul apropiat. Motiv pentru care voi oferi largi citate din articol, urmând ca spre sfârșitul articolului să vă prezint cum cred eu că vor decurge evenimentele în viitorul apropiat.

Mafia bandiților proști a pus mâna pe România

De-aici, de pe malurile Bosforului lumea nu se vede atât de dramatic. Uitându-te spre țară, ai tendința să râzi. De ce? Pentru că faci comparația. Aici, în ciuda problemelor, vezi o societate care merge, se învârte. E un dinamism entuziasmant. Cum să compari România cu ce se întâmplă aici? E imposibil. E ca și cum un copil cu un buldozer de plastic ar încerca să concureze un muncitor cu un buldozer profesional. Ce ți-ar putea stârni o asemenea comparație, altceva decât un zâmbet?

Viața în societatea terorii

Am idioți care mă înjură zilnic. Citindu-le comentariile inepte pe care mi le trimit, mă și mir. Ce naiba motivație trebuie să ai ca să intri zilnic(uneori chiar de mai multe ori pe zi) pe canalele unui om, strict pentru a-l înjura? Ce dihănii poate să stârnească omul ăla în tine, astfel încât, cu o precizie de ceasornic, să intri acolo doar pentru a înjura. N-ai altceva de lucru? Cu toate că e vorba despre indivizi distorsionați psihic, aici mai avem de-a face cu altceva, anume cu o cultură a terorii pe care mulți și-au însușit-o deplin. O să înțelegeți imediat că, în realitate, problemele sunt mult mai mari decât par la prima vedere.

Arme noi și schimbarea războiului

Conflictul din Ucraina a reușit să schimbe pentru totdeauna fața războiului. Cele două armate și-au redefinit posturile, au eliminat anumite arme și au făcut investiții în arme noi. Absolut toate doctrinele secolului XX au fost depășite de acest conflict. Rezultatele s-au văzut inclusiv în conflictul Israel-Iran, unde s-a demonstrat că războiul se poate desfășura nu doar între vecini, ci și între națiuni îndepărtate. 

Despre muzică, poezie, handicapuri, AI și tendințe

Se întâmpla prin clasa a cincea, pe la început. Întors de la școală, îl găsesc pe tata stând și citind în fotoliu. Ca de fiecare dată m-a întrebat ce-am făcut pe la școală. Era grea trecerea de la învățătoarea care ne „mămoșea” la noii profesori extrem de severi după standardele noastre. Iar ai mei, în fiecare zi, îmi dădeau sfaturi arătându-mi cum să trec peste. Culmea, pe vremea aia nu eram prost și-i ascultam. Așa se face că, atunci când m-a întrebat tata despre școală am început cu realizarea zilei:

Cele două Securități

Dacă e să vedem în termeni reali care-au fost câștigătorii Revoluției, constatăm cu mai mult sau mai puțină  stupoare că aceștia au fost securiștii. Acum e simplu de afirmat întrucât evenimentele s-au sedimentat și negura s-a risipit, astfel încât putem avea o imagine clară: cei care l-au trădat pe Ceaușescu au fost și cei care și-au însușit tot. Privatizări frauduloase, furturi nesimțite din bunul - pe vremea aceea - public, încălcări ale legislației și, în general un dezmăț fără limite. Trădaseră și țara era a lor. Un modus operandi perpetuat până în zilele noastre, într-o tragedie absolută pentru noi.

De ce măsurile lui Bolovan sunt o catastrofă pentru noi toți?

M-au întrebat unii și alții ce părere am despre setul de măsuri al lui Bolovan și tuturor le-am spus că este dezastruos. Următoarea întrebare a fost care anume măsură mi s-a părut a fi cea mai greșită, iar răspunsul meu, cât se poate de sincer, a fost că nu știu deoarece n-am citit respectivul act. Vă dați seama reacția: „Cum poți să spui, omule, că ceva e prost dacă nu te-ai uitat pe acel ceva?”. Și răspunsul meu la fel de halucinant pentru interlocutorii mei: „I-ai văzut la Ambasada SUA pe ăia doi papagali care au fost puși să conducă România? Te-ai uitat cum stau costumele pe ei? De-acolo am tras concluzia asta!”. Cu toate că vă veți îndoi de veridicitatea raționamentului meu, vă spun încă de pe acum că am dreptate. Nu are cum să iasă ceva bun de la unii care put a cocleală.

AI-ul începe să schimbe lumea

Speranța lumii tehnologice americane este aceea că OpenAI va deveni viitorul Google. La fel și Microsoft, care a băgat o grămadă de bani în companie, gândindu-se că de data aceasta va trage lozul mega-câștigător. După cum ați remarcat deja, Microsoft a cam pierdut toate starturile de până acum, dar s-a repliat masiv după. Va fi oare și acum la fel?

Totuși, nu despre câștigători și pierzători vreau să vorbesc acum(mai spre sfârșitul articolului vom ataca subiectul), ci despre modul în care inteligența artificială schimbă lumea. Chiar dacă unii ignorați, fenomenul chiar se petrece. Traficul de internet către ofertanții de servicii AI a crescut în ultimul an cu 251%. Poate că nu pare o cifră impresionantă, dar dacă ne gândim că, în termeni reali, în ultimele luni avem o creștere de peste 500%, înțelegem că totul e pe cale să decoleze. 

Însă, îmi veți spune, nu se vede! Într-adevăr, așa e. Traficul către serviciile AI este de doar 0.008% din traficul internet. E greu să fie vizibil ceva care încă se desfășoară „în subteran”. De ce insist? Pentru că lumea tehnologică are o dezvoltare exponențială. După lungi perioade de acumulare, când se produce explozia constați că totul se mută brusc în zona care, până mai ieri era irelevantă din punct de vedere statistic. 

Ce anume atrage atenția la AI? Eu văd o schimbare a obiceiurilor care se va dovedi crucială în scurt timp. Sună extrem de rău pentru absolut tot ceea ce vedeți acum. S-o luăm pe rând. Serviciile de streaming, gen Youtube sau Netflix s-ar putea să fie detronate de noile tehnologii. Cu toate că se află abia la început, generarea de clipuri video e surprinzător de bună. Până acum s-a mers pe antrenarea modelelor în direcția generării de filme cât mai realiste. Acum se intră în etapa a doua, cea a antrenării în direcția trendurilor. Și-aici se deschid o groază de posibilități.

Nu întâmplător unul dintre jucătorii importanți de pe piața AI este ByteDance, proprietarul TikTok. Deținând o grămadă de clipuri, inteligent categorizate, ByteDance probabil se gândește la următorul pas, anume introducerea unei cote din ce în ce mai mari de produse AI. Intrând la concurență cu cele ale utilizatorilor, clipurile produse de AI se vor îmbunătăți continuu, până la momentul în care vor fi capabile să genereze conținut personalizat care să-l țină pe consumatorul de TikTok, mai lipit de ecran decât până acum. La fel se întâmplă și cu YouTube, care are de asemenea o bază uriași și care, în scurt timp, va trece la generarea masivă de conținut, în defavoarea celui ridicat de creatori. Posibil ca, de la un moment încolo să fie cerute prețuri pentru upload-ul de conținut, iar monetizarea creatorilor să devină istorie.

Inclusiv motoarele de căutare au introdus „rezumate AI” pentru a combate pierderea de clienți. Imaginați-vă că toate industria SEO se va duce de râpă întrucât acum modelele sunt capabile să dea răspunsuri exacte, fără a te mai pune să navighezi prin zeci de pagini. Din acest punct de vedere, eficiența modelelor LLM este la ani lumină distanță de motoarele de căutare clasice. Și nu doar atât. Inclusiv simplele site-uri web nu mai sunt folositoare întrucât consumatorul nu vrea să iasă din interfața respectivă, astfel încât audiența multora va fi teribil de contractată. 

Ceea ce vreau să înțelegeți este că fiecare aspect al interacțiunii dintre om și internet se va schimba. Cu toate că actualii jucători majori par a deține controlul - inclusiv prin investiții masive în AI - pot paria încă de acum că „alți jucători apăruți de nicăieri” vor schimba radical preferințele consumatorilor. Așa s-a întâmplat mereu.

De asemenea, un aspect pe care trebuie să-l înțelegem este că în toată afacerea mai e un jucător statal major care strică teribil apele: China. După ce DeepSeek a scos zeci de miliarde din buzunarele occidentalilor pentru actualizarea modelelor proprii, treburile păreau a se fi așezat. Doar că întreaga Chină e un vulcan, care s-a manifestat doar meteoric. Surprizele care ne așteaptă de acolo sunt de-a dreptul fabuloase și nu sunt deloc frenetic atunci când dau asemenea calificative.

Spre disperarea occidentalilor, modelele open source ale chinezilor le mănâncă rău de tot din modelul de business. Ultimul eveniment major a fost deschiderea către open source a modelului Ernie 4.5 al celor de la Baidu. Evenimentul îl considerăm noi major, însă zi de zi apar tot mai multe modele open source, unele ultra-evoluate, superioare celor ale marilor jucători. 

Din punctul de vedere al domeniului, China a reușit să depășească SUA la absolut toți indicatorii științifici. Specialiștii chinezi sunt deja mult mai buni decât cei americani/occidentali, iar chestiunea va exploda în viitorul apropiat. Inclusiv din punctul de vedere al hardware-ului, China înghite cu sete etapele. Sunt doar puțin în spatele Nvidia și este de așteptat ca spre sfârșitul acestui an să egaleze performanțele. Și-acum vine întrebarea: ce anume urmărește China?

Cu toate că mai nimeni nu înțelege, China încearcă să zdrobească modelul de business AI al americanilor prin ... distribuire, prin democratizare. În timp ce americanii mizează totul pe construcția de mega-centre de calcul, chinezii mizează pe democratizarea domeniului, prin împachetarea puterii spre dispozitivul utilizatorului. Dacă vreți, în domeniul AI acum se dă lupta dintre modelul mainframe și cel PC. SUA e orientată pe primul, China pe cel de-al doilea. 

Ce înseamnă asta este ucigător: dacă modelul de business al chinezilor reușește, ei câștigă totul! De ce? pentru că vor vinde dispozitive „știe tot” perfect private, care vor satisface necesitățile publicului fără a mai plăti o subscripție, așa cum se procedează acum.

De unde rezultă ceea ce susțin? Inclusiv din „proiectele-concept” ale firmelor chinezești. De-acolo vine conceptul telefonului fără aplicații. Ce-i aia??? E un telefon care efectiv nu mai are un magazin de aplicații, deoarece acestea sunt generate de modele avansate AI în funcție de preferința utilizatorului. Ce altceva mai personalizabil de-atât vă doriți? 

P.S. Dacă e să dau un sfat celor din domeniul tehnologic acesta ar fi îndemnul de a învăța limbajul de programare Cangjie. Cu siguranță va deschide oportunități majore în viitorul apropiat. 

Cum măsurăm bogăția și sărăcia?

Dinamica unei societăți o înțelegi măsurând averea la nivel de generație. În acest fel știi dacă economia respectivă este ascendentă, stagnantă sau descendentă. E logic. Așa avem o dinamică pe termen lung. Fenomenul e chiar mai interesant de atât întrucât ne arată aspecte pe care le veți înțelege azi.

Front update! Timpul nu mai are răbdare! Va fi convocat CSAT în regim de urgență!

Operațiunea de azi am documentat-o cu greu, dar sunt chestiuni de maximă importanță, astfel încât vă rog să-i acordați o atenție sporită întrucât veți constata limpede ce problemă spinoasă avem. Mai ales, în urma comunicatului CSAT de ieri, încep să înțeleg și eu că lucrurile se leagă, deci e timpul să dăm dovadă de solidaritate și înțelegere. Este, totuși, un moment critic! Important e că veți înțelege totul din investigația pe care am făcut-o în ultimele zile sub o acoperire totală. Vă rog să aveți la îndemână un creion și o hârtie ca să vă notați punctele principale și să observați, așa cum am făcut și eu, cât de bine se leagă totul!