SUA e pe cale să piardă cursa AI. Definitiv!

Semnele oboselii americane în AI sunt vechi. Încă din momentul în care OpenAI părea a domina categoric domeniul inteligenței artificiale, apariția DeepSeek a fost precum o furtună violentă apărută din senin, pe o mare liniștită. Niște nimeni din China, veniți de nicăieri, au reușit să înfrângă miliardele aruncate pe foc de Sam Altman. Și n-au făcut-o utilizând „standardele industriei”, ci aruncând totul în zona open source. A fost un moment de perplexitate. Nu doar că au „aruncat prosopul”, dar și-au expus și toate secretele, asemeni unui sportiv debordând de vitalitate și tehnică. 

Cam tot ce n-ai știut despre AI

Reacțiile generate de articolele în care vorbesc  despre AI mă pun în fața a două tipologii. Pe de o parte sunt cei care au impresia că știu despre ce e vorba, dar emit idei absolut bizare, uneori absolut hilare. De partea cealaltă sunt conservatorii care formulează puncte de vedere religioase legate de tehnologiile respective. O să încerc să punctez rapid, astfel încât să se înțeleagă situația, din punct de vedere rațional. N-am pretenția că am dreptate. Dar am speranța că, în urma lecturării materialului de mai jos, cel puțin se va înțelege exact cum funcționează AI-ul și, de asemenea, care sunt pericolele REALE asociate acestuia.

O realizare monumentală

Sunt puține momente când mă declar uimit de ceva. De data aceasta, chiar sunt luat prin surprindere de evoluția unui domeniu, dar mai ales de ceea ce înseamnă forța cunoștințelor fundamentale și puterea de recuperare. Țineți-vă bine că vă voi bombarda cu noțiuni noi!

Cum a prăbușit Trump întreg Occidentul?

Să începi lupta cu Iranul pentru a te trezi obligat să o abandonezi pentru că ai rămas fără muniție de apărare sau atac, este o rușine extrem de mare, pe care numai un tembel precum Trump putea să o facă. Și nu este singura! De exemplu, previzibila revenire a democraților la putere, cu toate tembelismele lor pe care le-am văzut și care ne-au afectat absolut radical, se va dovedi a fi tot opera sa. Însă nimic nu egalează prostia absolută a lui Trump pe un front pe care nu doar America a fost înfrântă, ci întreg Occidentul.

În AI China este cu mult în fața SUA

Știu că va suna ciudat pentru mulți. Cum poți spune că o țară e în fața SUA în condițiile în care America are cele mai bune modele AI ale momentului? Iar asta e statutată de teste efectuate de instituții independente. Fable este numărul 1 în toate testele echidistante, gen LMArena, Artificial Analysis, SWE-bench, Vellum LLM etc. Iar Fable este american. Ba a mai fost și interzis o perioadă pe motiv că e prea bun ca să ajungă pe mâinile străinilor. Înainte de a trece mai departe, fac precizarea că încerc să utilizez un limbaj mai puțin tehnic, pentru ca informația să poată ajunge la toată lumea.

A fi sau a nu fi ... memorie

Când șeful de la Seagate a declarat că nu va investi într-o fabrică nouă de memorie RAM, a  provocat o cădere bursieră inclusiv a companiei sale. Lumea nu prea a înțeles de ce, dar, cu siguranță, toți au iimitat insiderii pieței. Fără să înțeleagă care este cu adevărat treaba.

I-au păcălit chinezii pe americani?

Politicul american a obligat ByteDance, proprietarul TikTok, să vândă proprietatea asupra operațiunilor din SUA ale companiei. A fost o mișcare grosolană, bazată strict pe presiune politică și șantaj. În final, ByteDance a fost nevoită să accepte „târgul”. Termenii tranzacției au fost dezastruoși pentru companie: de la 40-50 miliarde cât fusese evaluat TikTok SUA, la data tranzacției evaloarea a fost stabilită din topor la 14 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că ByteDance a încasat în jur de 11 miliarde $ și păstrează doar 20% din acțiunile noii entități.

Concentrarea tehnologică

O să vă dau câteva nume: ASML, TSMC, Ajinomoto, Stella Chemifa Corp, Do-Fluoride New Materials, JSR Corporation, Tokyo Ohka Kogyo. Unele le cunoașteți, de altele n-aveți habar. Despre ce e vorba? Despre o imensă listă de companii(aici am dat doar câteva), întinse uniform pe întreaga suprafață a lumii, care se ocupă fiecare cu bucățica ei tehnologică, dar care trag în direcția ... producției de circuite integrate. ASML - producătorii de litografe - și TSMC - producătorii de circuite integrate - sunt doar vârful aisbergului. În zona nevăzută e un păienjeniș uriaș de jucători. 

Cuiul lui Pepelea în AI

Când vorbim despre AI v-ați aștepta să vă aduc în discuție elemente complexe despre circuite integrate sau algoritmi capabili să producă minuni. V-ați aștepta să vorbim de competiția Est-Vest sau despre diverse alte chestiuni care în trecut reprezentau provocări. De exemplu, la un moment dat nu prea erau clare niște chestiuni tehnologice de prin fabricile furnizorilor Nvidia. N-am comentat niciodată astfel de aspecte întrucât știu că, în general, provocările tehnice se rezolvă. Și, iată, TSMC s-a repliat masiv, fiind capabilă să producă în orice output dorit de Nvidia.

Poate vă gândiți că ar fi o problemă de cerere. Inclusiv eu v-am arătat atât proiectele funcționale - vezi chip-urile AI de la Google - dar și pe cele potențiale, precum diviziile de cercetare ale competitorilor. Culmea nici aici nu-s probleme!

Să recapitulăm, așadar: Nvidia are cele mai performante chip-uri și are cea mai mare cerere pentru produsele sale. Deci totul e frumos în paradis! Însă, culmea, mai e ceva! Ceva cu adevărat exploziv, dar care v-a fost arătat de subsemnatul în mai multe rânduri. Ceva neluat în considerare de mai nimeni. 

În 2024, CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, în cadrul unui interviu din podcastul "Bg2 Pod", spunea următoarele:

„Quite frankly, the biggest issue we are now having is not a compute glut, but it's power — it's sort of the ability to get the builds done fast enough close to power. So, if you can't do that, you may actually have a bunch of chips sitting in inventory that I can't plug in. In fact, that is my problem today. It's not a supply issue of chips; it's actually the fact that I don't have warm shells to plug into.”(Sincer să fiu, cea mai mare problemă pe care o avem acum nu este un exces de putere de calcul, ci energia - este vorba de capacitatea de a finaliza construcțiile suficient de repede aproape de sursele de curent. Așadar, dacă nu poți face asta, s-ar putea să ai o mulțime de cipuri care stau în stoc și pe care să nu le poți folosi. De fapt, aceasta este problema mea astăzi. Nu este o problemă de aprovizionare cu cipuri; este faptul că nu am plăci alimentate în care să le pun la lucru).

Așadar, problema cea mai spinoasă este aceeași pe care v-o tot spun de un an încoace. E, într-adevăr, banală și pare a fi de-a dreptul frivolă. La urma urmei, ce mare treabă „să tragi o sârmă” prin care să alimentezi centrul de date? Doar conspiraționiștii ca mine pot vedea probleme aici, nu-i așa?

Ei bine, nu prea e așa. Satya Nadella nu a încetat declarațiile. Ba, mai mult, pe măsură ce anul se epuiza, declarațiile sale deveneau și mai acide. În noiembrie 2025 a declarat pe șleau că „Microsoft stă pe un munte de chip-uri Nvidia nefolosite”. În decembrie 2025 a stârnit emoție anunțul OpenAI din care rezulta că va folosi și alți furnizori de putere de calcul în afara Microsoft. Mulți au văzut-o ca pe o trădare a lui Sam Altman. Doar că Satya Nadella a clarificat situația: „Microsoft este nevoită uneori să refuze cererile de putere de calcul ale lui Sam Altman, deoarece, deși avem cipurile fizice, nu e disponibilă infrastructura electrică pentru a le pune în funcțiune”. Din nou povestea centrelor de date construite, funcționale, dar care nu pornesc deoarece nu există curent!

Nu e ciudat? În era „Elastic Computing”, în care aparent nicio cerere de putere de calcul nu e „prea mare”, aflăm că există cereri ale clienților care sunt refuzate ... din lipsă de energie electrică! Iată cuiul lui Pepelea în plenitudinea sa. Buturuga mică și banală care răstoarnă imensul car tehnologic al AI-ului. 

Nadella e disperat să găsească energia electrică necesară pornirii centrelor proprii de date, motiv pentru care în planurile de investiții ale companiei nu se mai discută despre chip-uri, tehnologii IT avansate sau algoritmi de optimizare, ci despre ... cum să facă rost de curent. Iar compania pare hotărâtă să-și facă propria investiție în energie nucleară. 

Ciudat, nu-i așa? Pentru astfel de proiecte ideale ar fi fost SMR-urile(Small Modular Reactors). Dar care-i stadiul acestora? Negru pe alb vă spun că în SUA NU EXISTĂ NICIUN SMR funcțional. Singura firmă care deține o certificare cu cântec pentru tehnologia proprie este NuScale. Însă primul lor proiect major - CFPP în Idaho - a fost anulat în 2023 din cauza costurilor ridicate! Le-a rămas o pâine de mâncat de la Nuclearelectrica din România care merge înainte cu cheltuirea nejustificată a unor bani publici pentru fantasma nesigură din Dâmbovița, denumită pompos RoPower! Alte proiecte? Amazon are un proiect cu XEnergy pentru dezvoltarea unui SMR în Washington, așa-numitul „Cascade Project”. Doar că termenul său de finalizare - pe hârtie - este ... 2030! În realitate, singurele SMR-uri funcționale din lume sunt: centrala plutitoare Akademik Lomonosov aparținând rușilor și reactorul HTR-PM(intrat în operare comercială în decembrie 2023) din China.

Înțelegeți singuri că situația este mai gravă decât pare. Realitatea din teren ne spune o altă poveste. Liniile de înaltă tensiune sunt deja îmbătrânite(40-50 de ani) și supra-aglomerate. Construirea altora necesită investiții imense pe care statul american nu le poate susține. De altfel, ritmul construcțiilor acestora a scăzut dramatic: de la 1700 mile pe an la sub 500!!! În plus, piața mondială este într-o teribilă criză a transformatoarelor de putere: livrarea unui transformator, de la un termen de 6-12 luni a ajuns la 3-4 ani din cauza politicilor tembele și a cererii susținute. Rețineți așadar că și în cazul în care „zâna cea bună” ți-ar face cadou centrala nucleară în ogradă, tot nu ai putea să o pornești din cauza crizei componentelor specifice, pentru care trebuie să te așezi la coadă și să aștepți vreo 3-4 ani. 

Întrebarea esențială pe care nu vor să și-o pună așa-zișii „investitori în AI” este una teribil de banală: ce vor face marile companii care gestionează centrele de date cu chip-urile Nvidia achiziționate anul  acesta și pe care, în cel mai fericit caz, le pot pune în funcțiune peste 2-3 ani? Termenul de epuizare morală al acestor chip-uri este de 12-16 luni, astfel încât e clar chiar și pentru un om fără creier că actualul stoc de chip-uri nu-i nimic altceva decât o cheltuială inutilă și prostească. Putem spune că Nvidia a „produs pe stoc”, exact ca industria lui nea Nicu(chiar dacă stocul e ograda altei companii, la nivel de economie situația e aceeași)!

Ia imaginați-vă că tocmai ați finalizat o hidrocentrală impunătoare, construită cu tehnologie ultra-modernă și care promite un randament de invidiat. Doar că există o „mică” problemă: râul pe care ai făcut hidrocentrala e secat de ani de zile! Și-atunci? Ei bine, în mare asta e problema centrelor de date americane sau europene. Sunt excepționale, dar n-au curent, deci nu pot funcționa!

Ecuația e cât se poate de simplă: fără energie electrică nu ai centre de date, deci nu ai putere de calcul. Fără să ai posibilitatea de a extinde centrele de date, nu mai dai comenzi de chip-uri și, în același timp, nu le mai poți susține companiilor AI nevoile în creștere de putere de calcul, obligându-le să stagneze. Înțelegeți acum de ce cei de la Nvidia erau disperați ca Trump să deschidă piața chineză? Doar că chinezii știu și ei, la fel de bine, care-i situația, motiv pentru care au interzis neoficial(prin recomandări) produsele americanilor deoarece China vrea să aibă suveranitatea completă în AI.

Tabloul e simplu: trebuie doar să-l privești pentru a-l înțelege. Iar capacitatea de a înțelege nu ține de vreo tehnologie complicată, ci de capacitatea de a înțelege elementele de bază ale infrastructurii energetice.

AI - bomba anului 2026

Am promis în articolul trecut că voi vorbi despre AI. Discuția e importantă prin prisma faptului că SUA sunt „all in” în tehnologia pe care o consideră salvatoare pentru dolar. V-am spus că în prezent se caută un înlocuitor pentru fluxul Yen-Dolar și că după picajul conceptului „Digital Collateral”(Biden), SUA a încercat să se replieze în fluxul „AI&Data Dollar”. Cu toate că la început părea extrem de ofertant, acest flux este, în prezent, mort de-a binelea. 

Există câteva elemente pe care vi le voi aduce în atenție. Cu toate că am discutat în trecut, vă voi rezuma starea de fapt. Marile companii care au investit în AI au sperat - prin modelul lor de business - că pot monopoliza piața. AI nu e o tehnologie simplă, trebuie să ai specialiști. După ce dezvolți modelul și îl expui, trăiești din abonații care îl utilizează. Astfel, pe de o parte grosul îl iei tu, ca proprietar al modelului și apoi se îndestulează cel care are infrastructura de calcul(centrul de date), rezultând un flux economic interesant. Deținând monopolul asupra AI, toate datele trec prin centrele de date pe care tu, ca țară, le controlezi, astfel încât îți menții un primat mondial atât din punct de vedere al datelor cât și din punct de vedere informațional. Totul părea perfect OK, doar că ... s-a stins lumina.

Apariția modelelor AI chinezești, mult mai economice din punctul de vedere al consumului de resurse, dar la fel de precise precum cele americane(uneori chiar peste), au zguduit efectiv piața. La nivel de utilizator nu faci diferența între cele două modele. Și-aici vine cu adevărat interesantă povestea deoarece ne-am teleportat efectiv într-un vârtej tehnologic. Ați auzit de faptul că Doubao a atins 100 milioane utilizatori activi zilnici fără cheltuieli de marketing? Știu, n-aveți habar cine e Duobao. E modelul AI al celor de la ByteDance, proprietarii TikTok. În timp ce îi golesc pe americani de bani pentru TikTok-ul de acolo, ByteDance au găsit o „jucărie generalizată” care-i va scoate din nou în față. Mai vreți? Mai am. Ați auzit de Butterfly Effect? Probabil că nu. E startup-ul chinezesc care a dezvoltat Manus, specializat în dezvoltarea de agenți de inteligență artificială autonomi. Faptul că în testele de productivitate reală Manus a depășit agenții AI ai OpenAI i-a viralizat. Acum Meta urmează să scoată din buzunar câteva miliarde bune de dolari pentru achiziția Manus. Nu-i așa că tocmai ce era să spuneți că „sunt chinezării”?

Acum avem un tablou care ne formează baza pentru a înțelege ceea ce urmează. Primul element de care sunt absolut convins este că anul acesta toată lumea va vedea clar faptul că „speranța AI” a tehnocapitaliștilor e falsă. Nu, e cât se poate de clar că NU VOR PUTEA MONOPOLIZA DOMENIUL! Există suficient know how peste tot în lume astfel încât monopolizarea să fie imposibilă. Asta înseamnă că ceea ce am afirmat - anume ca fluxul „AI&Data Dollar” să fie imposibil să preia rolul fluxului Carry Trade - este cât se poate de real. Doar că întreg conceptul stă la baza uneia dintre cele mai mari bule bursiere din istorie care, zic eu, se va sparge anul acesta.

Opinia subsemnatului este contrazisă însă de figuri cheie din zona tehnologică. De exemplu, Eddie Wu, CEO-ul Alibaba a declarat că „este puțin probabil ca o bulă a inteligenței artificiale să apară în următorii trei ani, deoarece resursele de inteligență artificială vor rămâne insuficiente”. He Xiaopeng, CEO-ul XPeng spune: „nu cred că există în prezent o bulă a inteligenței artificiale. Tehnologia este încă într-un stadiu incipient și oferă oportunități semnificative pe termen lung”. Am ales opinii ale chinezilor pentru că ei sunt mai rezervați. Și, cu toate că inclusiv „opiniile rezervate” menționate par a mă contrazice, eu cred că, paradoxal, confirmă ceea ce susțin! Și-o să înțelegeți imediat de ce.

Mai țineți minte bula dotcom? Ce se întâmplase atunci? Orice pagină web de doi bani care implementa un joc stupid era văzută ca „tehnologie de viitor” și evaluată la milioane de dolari. O fraudă pe față, bună doar pentru fraieri. Ce s-a întâmplat atunci? A venit episodul „show me the money” și toate bulele flatulente ale Wall Street-ului au explodat lăsând un miros rânced. Privind prin prisma cifrelor și a imposibilității realizării indicatorilor promiși de marile companii, spun că fix asta urmează să se întâmple! Tot ceea ce este supraevaluat va trece prin furcile caudine ale evaluării unor „contabili cretini” care vor să vadă elementele reale, anume fluxul de numerar și capacitatea de a produce bani. Iar acei contabili nu se lasă vrăjiți de sintagme gen „tehnologia viitorului”, „baza noii finanțe a secolului XXI” s.a.m.d. Nu, ei știu doar operații cu cifre: adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. Iar la final se uită dacă rezultatul e cu plus sau cu minus, subunitar sau supraunitar, chestii de clasa a cincea! Și, în spaima șmecherașilor Străzii, nu-s sensibili la nimic! V-ați întrebat de ce se grăbește OpenAI să introducă publicitate în ChatGPT?

Firmele americane bagă bani serioși în studii de frontieră sperând să ajungă la sfântul lor Graal, anume AGI. Musk promite AGI așa cum promitea conducerea autonomă pe la începuturile Tesla. Chinezii, în schimb, nu văd nicio bulă AI în condițiile în care ei sunt evaluați la sânge, pe baza profitabilității sau a progresului palpabil. În perioadele de început ale industrializării Chinei, Partidul Comunist s-a trezit peste noapte cu facilități excedentare. În perioada de impulsionare a investițiilor imobiliare s-au trezit cu orașe fantomă. Din fiecare eșec au învățat că nu e bine să te încingi așa cum o fac vesticii, ci să te menții cu picioarele pe pământ. Așa se face că acum investițiile statului chinez sunt infinit mai strict gestionate. Chiar și cele mai conservatoare fonduri de investiții occidentale au de învățat din metodologia statului chinez. Curg subvențiile, dar la fel curg și evaluările banilor băgați și studierea „efectului de pârghie” produs în economie. De aceea CEO-ul XPeng spune că sunt oportunități semnificative și, mai mult, că suntem undeva între 0 și 0,1! El vede gap-ul pe care-l are de acoperit în planul pe care și l-a propus. Și, cu siguranță, nu zboară după cai verzi pe pereți!

Astfel, pe măsura spargerii bulei AI, vom vedea o explozie de integrări și tehnologii noi. Nu e niciun paradox! Tehnologiile web s-au dezvoltat după spargerea bulei dotcom. La fel e și cu AI-ul. Cred că și-a atins vârful tehnologic, astfel încât acum trebuie implementat pe baze solide. Sub nicio formă actualul model - de inundare a rețelelor sociale cu texte scrise de AI, cu clipuri produse de modele „din ce în ce mai avansate” sau deep fake-ul - nu reprezintă modelul care va aduce bani. ByteDance lucrează puternic cu trei producători de telefoane pentru a concepe un telefon AI competent. Chinezii sunt orientați pe rezultat! Americanii  încă visează la cai verzi pe pereții virtuali ai LLM-urilor!

Actuala criză care bate la ușă însă nu e singura! Lovitura năucitoare asupra fluturilor din capul tehno-capitaliștilor americani va veni din momentul democratizării totale a AI-ului, care cred că va fi făcută tot de chinezi. Sau de o țară vestică dinamică, dar rămasă în urmă în cursa nebună a centrelor de date. Ce înseamnă asta? După modelul Single Board Computer(SBC - adică un calculator întreg pe o placă de dimensiunea unui card) urmează să apară SBAI, adică single board AI. Ce va fi asta? O placă pe care vei avea implementat un LLM, cu care te vei juca așa cum te joci cu propriul computer. Actualul model AI, deservit de centre de date mega-costisitoare și energofage, este copiat după modelul mainframe al IBM-ului anilor 50-60. Așa cum atunci acel model s-a dovedit falimentar, la fel se va întâmpla și acum. Veți spune că halucinez, dar cererea pentru așa ceva e imensă, iar banii pe care-i faci din „actualizarea modelului” sunt mai mulți decât cei pe care-i face Microsoft din vânzarea de licențe Windows. 

Bazele pentru înțelegerea a ceea cu urmează să vedem sunt extrem de simple și intuitive. AI-ul a ajuns deja la maturitate, mare lucru nu se poate vedea din punctul de vedere al „descoperirilor”. Poate doar simple rafinamente, șlefuiri, chestii de design s.a.m.d. Tehnologia deja e intrată în cotidian, adică în banal, așa cum e intrată „țeava de net”. E o rutină, adică ceva banal, plictisitor, dar de care poți beneficia. Exact așa cum o companie de retail își poate supraveghea în timp real magazinele din întreaga rețea, ceva similar e și cu AI-ul. Nimic spectaculos, doar tehnologie care trebuie implementată. Și care va fi implementată. Iar banii serioși se fac din soluții, din implementări.

Doar că, exact ca de fiecare dată, în zona „investiției” în AI(adică al bulei bursiere) au rămas strict prostovanii, așa cum se întâmplă de fiecare dată. Investitorii serioși au profitat de creștere, iar de rămas să culeagă cioburile au rămas pifanii. Buffett stă de un an pe un munte de cash, Michael Bury și-a închis fondul pentru a nu mai da socoteală tuturor năvlegilor s.a.m.d. Suntem foarte aproape de detonarea bombei: Regele AI a murit! Trăiască regele AI!

Dacă 2025 a fost anul în care s-au separat apele, 2026 va adânci războiul tehnologic multipolar

Ceea ce am văzut în 2025 a fost separarea definitivă a apelor în domeniul tehnologic. Rusia și-a dezvoltat o capacitate care e considerată de-a dreptul „antică” în zona producției de chipuri. Stăpânește prin procese domestice producția de chipuri de la A la Z, doar că chipurile respective sunt similare în topografie celor de la începutul anilor 2000. Cu toate că ar putea achiziționa tehnologie străină - prin proxy - nu o face. Și aici vine întrebarea esențială: de ce ar sta o țară în subdezvoltare tehnologică în condițiile în care și-ar putea umple rapid rămânerile în urmă? Răspunsul vine din China.

Într-un mod cât se poate de suspect, SUA a început să elibereze tehnologii către China. Dacă în anii trecuți era considerată o crimă vânzarea chipurilor avansate către China, acum Congresul a eliberat Nvidia de restricții permițând vânzarea de H200. Răspunsul însă a fost surprinzător: China consideră că tehnologia de la Nvidia este una care spionează, motiv pentru care a recomandat companiilor sale să nu achiziționeze, în timp ce în data-center-urile care primesc bani de la stat(sub formă de subvenții sau acțiuni), acestea sunt interzise. Doar că, după toate proiecțiile, recomandările statului s-ar putea dovedi inutile deoarece dezvoltările locale tind să facă absolut inutilă orice recomandare. Motivul e absolut surprinzător: a început ca piața să dicteze oricărui chinez că soluțiile locale sunt mai bune. O să trecem în revistă principalele știri tehnologice care ne vin dinspre China, iar în final vom trage concluziile care se impun.

Probabil cea mai importantă știre care face valuri de transpirație rece pe șira spinării europenilor este cea referitoare la replicarea de către China a tehnologiei de litografie EUV. Litografia este componenta esențială prin intermediul căreia China a fost „ținută în frâu” de sancțiunile americane. Doar că acolo nu s-a stat degeaba. Chinezii au început să recruteze masiv personal specializat, oferind nu doar salarii foarte bune, ci incluzând în pachetele salariale chestiuni care țin de viața de zi cu zi. De exemplu, un astfel de pachet salarial include și soluții locative avantajoase, care, la finalizarea contractului, aduc valoare mult mai mare ca efect al evoluției pieței imobiliare. Canalizându-și eforturile în direcția litografierii, China a reușit imposibilul, prezentând un prototip al mașinii de litografiat suverană, în tehnologie EUV. 

Nu are nimeni pretenția că de mâine astfel de mașini vor fi produse în masă. Celor de la ASML le-au trebuit 18 ani pentru a trece de la concept la producția de serie. Chinezii au dat ca termen de producție anul 2028, iar surse din industrie(din zona occidentală) spun că mai devreme de 2030 le va fi imposibil s-o facă. Dacă însă ne gândim cât a durat să o dezvolte la nivelul de prototip față de cât le-a luat occidentalilor, s-ar putea să avem o perspectivă radicală. E drept, treburile nu stau tocmai roz. China mai are nevoie de o serie de componente pe care nu le stăpânește intern. De exemplu în optică este dependentă de oglinzile avansată de la Zeiss, iar de acoperirea gap-ului sunt responsabile Institutele de Optică din Changchun. Doar că nu e o chestie simplă. Ca să înțelegeți care-i provocarea, imaginați-vă că avem de-a face cu o precizie absolut dezarmantă: dacă oglinda ar fi de mărimea Germaniei, cea mai mare denivelare permisă ar trebui să fie de 1 milimetru!!! De asemenea, avem problema sursei de lumină EUV. Acesta este cel mai mare obstacol. Aici nu e vorba de un bec, ci un proces violent: un laser de mare putere lovește picături de cositor care cad în vid, de 50.000 de ori pe secundă, pentru a crea o plasmă emițătoare de radiație EUV. China nu are încă un laser cu dioxid de carbon suficient de puternic și stabil care să lovească picătura cu precizia necesară. ASML folosește lasere de la firma germană Trumpf, care au sute de mii de componente și sunt imposibil de replicat rapid prin inginerie inversă.

Pentru a depăși problemele menționate - care ar necesita probabil mulți ani - China explorează construirea unor fabrici gigantice în jurul unui accelerator de particule care să servească drept sursă de lumină EUV pentru mai multe aparate simultan(un proiect foarte ambițios, despre care s-a făcut vorbire încă de la primele restricții!).

Aș mai aminti, pentru sceptici, câteva proiecte care demonstrează reziliența teribilă a Chinei. N-am cum să trec peste dezvoltarea de către Huawei a chip-ului Kirin 9030. Analizele arată că chip-ul a fost produs în topologie de 5 nm, în parteneriat cu cei de la SMIC! Iar occidentalii nu au habar cum de au reușit chinezii să ajungă la o asemenea dimensiune, prin utilizarea vechilor litografe! De asemenea, în China avem o explozie de jucători care propun concepte noi de acceleratoare grafice sau chip-uri AI, toate produse doar prin tehnologie domestică. Am rămas surprins să aflu că inclusiv Baidu produce chip-uri AI. Și nu doar că le produce pentru sine, dar are și o cerere impresionantă pentru ele! 

Doar că trebuie să conștientizați că psihologia chinezilor nu este similară celei a occidentalilor care, de obicei, sunt înclinați spre impulsuri de genul „all in”. Cel mai relevant exemplu a fost cel privind apariția DeepSeek. În ceea ce privește construcția de chip-uri, chinezii inovează teribil. În timp ce NVidia folosește cele mai avansate procese de fabricație de la TSMC (4nm sau 5nm) pentru a face tranzistorii cât mai mici și eficienți, China, având acces limitat la aceste tehnologii, a adoptat o strategie numită "System-in-Package"(SiP) sau "Chiplet". În loc să încerce să înghesuie totul pe un singur cip minuscul de 5nm (ceea ce nu pot face fără utilaje EUV), ei iau mai multe cipuri de 14nm sau 15nm(pe care le pot produce masiv și ieftin) și le „leagă” între ele folosind tehnologii de tip 3D Hybrid Bonding. Rezultă astfel un „super-cip” mai mare fizic, dar care are o lățime de bandă a memoriei și o putere de calcul brută care pot rivaliza cu un cip NVidia mai sofisticat.

Celălalt proiect epocal al Chinei este cel al dezvoltării de chipuri analogice necesare tehnologiei AI. Aici nu mai este vorba de nicio „brodare” sau tentativă de copiere, ci este un drum absolut nou pe care l-au ales și pe care-l domină. Cipul se numește ACCEL(All-Analogue Chip Combining Electronics and Light) și a fost dezvoltat de Universitatea Tsinghua, probabil unul dintre cele mai puternice centre de cercetare din China. Chip-ul nu se bazează pe tranzistori clasici ca NVidia, ci pe fotoni(adică lumină) și semnale analogice. Cercetătorii susțin că, deși este fabricat pe un nod de proces „învechit”(cum ar fi cel de 15nm sau chiar mai mare), poate procesa sarcini de inteligență artificială(cum ar fi recunoașterea imaginilor) de până la 3.000 de ori mai rapid decât un NVidia A100, consumând de milioane de ori mai puțină energie! Aplicabilitățile sale sunt extinse, dar, în același timp și limitate ca efect al supra-specializării chip-ului. Acest tip de circuit trebuie proiectat din start pentru o anumită operațiune, nefiind „programabil” în sensul în care sunt folosite circuitele integrate. Doar că este abia ieșit din laborator, contând modul în care performanțele îi vor fi puse în evidență.

De fapt, ceea ce doream să vă arăt este că, așa cum am spus cu mult timp în urmă, anul 2025 a fost cel al separării tehnologice. Așa cum acum sunt refuzate de către chinezi chip-urile Nvidia, la fel, în scurt timp, vor îngheța definitiv comenzile către ASML. De fapt e ceea ce vedem limpede: China a înțeles jocul și se bazează doar pe sine. 

Știați că al doilea sistem de operare utilizat de dispozitivele mobile din China este HarmonyOS al celor de la Huawei(depășind Apple)? Sistemul de operare este unul închis, nepermițând nici măcar existența emulatoarelor de Android. Motivul? Huawei vrea să-și dezvolte totul de la zero și să nu depindă de ecosistemele rivale. Pe moment, firmele occidentale blochează portarea propriilor aplicații deoarece sunt speriate de existența unui ecosistem rival. Dar, așa cum s-a demonstrat de-a lungul timpului, dacă sistemul evoluează, occidentalii se vor grăbi să intre în joc deoarece banii n-au miros.

Ce ne spun evoluțiile pe care le vedem? Că există un drum fără întoarcere, în care fiecare își caută propria cale, diferită de a celorlalți. Tehnologia e suficient de democratizată astfel încât să permită oricui să-și dezvolte propriul drum în care de câștigat va câștiga cel mai creativ. Asta ne arată trendurile care, între timp, au devenit extrem de clare!

Ce urmează? 2026 ne va oferi surprize majore, dar și provocatoare pentru zonele provinciale ale lumii, așa cum e cea în care ne aflăm. De ce spun provocatoare? Pentru că vom fi obligați să înțelegem conceptele fiecăruia și să ne adaptăm. Dacă acum nu am fost capabili să contribuim tehnologic la mainstream-ul lumii, vă imaginați că în jungla care urmează va fi infernal de greu. Dar, ca de fiecare dată, de învins vor învinge cei pregătiți. Adică va fi nevoie de mult mai mult efort și o capacitate de adaptare mult mai mare. Lumea complexă de azi e doar o schiță a lumii infernal de complexe de mâine!

Revoluția analogică

„Domeniul analogic a fost lăsat în urmă de digital, dar vă spun că nu și-a spus ultimul cuvânt, iar limitele sale, pur și simplu, nu există! Analogicul este o iterație lăsată neterminată din punct de vedere tehnologic și care e preluată de ruși din mers”. Este un citat dintr-un articol de-al meu scris în august, 2024(vezi aici: Din nou despre marea separare tehnologică).

Pierduți între AI-uri

V-am făcut într-unul dintre articolele trecute un portret extrem de sumbru în ceea ce privește impactul AI-ului asupra noastră. Este posibil ca acesta să îndepărteze omul de muncă, rezultând astfel o specie care va fi eliminată definitiv de propria sa creație. Atunci când ai un instrument minune care-ți face totul, te cam tâmpești întrucât tu nu mai știi nimic. O să vă întreb câteva treburi de bază: cum se copilesc roșiile?, cum se tunde via?, cum se tund pomii fructiferi?, când pui răsadul de roșie?, în ce constă dezmiriștitul? etc. Cel mai probabil spui „nu știu” și dai din umeri. Doar că, în urmă cu 50-100 de ani, răspunsul la orice întrebare de acest tip era instantaneu, cunoștințele respective făcând parte din ADN-ul oricărui gospodar. Ca și cele despre planete sau de supraviețuire în mediile naturale neprielnice.

Ce au făcut rușii din chip-urile furate din mașinile de spălat ucrainene?

Titlul este, desigur, o glumă menită a reaminti penibilul „război fake” declanșat de serviciile de dezinformare ale Ucrainei, coordonate de Anglia și diseminate de întreaga presă și politică a Occidentului. Scopul campaniei? Acela de a-i prezenta pe ruși ca pe niște rudimentari, subdezvoltați ajunși cumva întâmplător(și inexplicabil) în epoca noastră. Campania, desigur, a prins teribil la prostime, doar că toate aceste înșelătorii se dovedesc, în final, capcane care-i lovesc tocmai pe cei care le-au susținut întrucât, de la un moment încolo intri într-un ciclu din care nu mai poți ieși, întreg mecanismul infernal prăbușindu-se peste tine și provocându-ți daune iremediabile.

Ce știe China și nu știm noi - faza practică

Speriați de posibilitatea ca restricțiile de export americane să-i lase în deficit de putere de procesare, chinezii au accelerat construcția de centre de date. Așa au apărut, peste noapte, o grămadă de startup-uri care au construit astfel de centre, de ultimă generație, gata să răspundă provocărilor. 

Ce știu chinezii și nu știm noi?

Când vorbim despre Chine ne gândim la Xi Jinping, dar uităm că întreaga putere a liderului chinez se datorează unei echipe extrem de laborios alese. De exemplu, programul „Made in China” aruncat pe piață abrupt de președintele chinez, a avut un arhitect din umbră în persoana fostului premier Li Keqiang. Nu putem ști cui a aparținut  ideea punerii pe tapet a proiectului menționat. Însă putem înțelege deplin ce s-ar fi întâmplat cu China dacă ar fi rămas acum la paradigma de „exportator universal” sau de „meseriașul din fundul curții”. Vă imaginați că acum țara ar fi fost zdrobită de politica rudimentară a lui Trump?

AI-ul începe să schimbe lumea

Speranța lumii tehnologice americane este aceea că OpenAI va deveni viitorul Google. La fel și Microsoft, care a băgat o grămadă de bani în companie, gândindu-se că de data aceasta va trage lozul mega-câștigător. După cum ați remarcat deja, Microsoft a cam pierdut toate starturile de până acum, dar s-a repliat masiv după. Va fi oare și acum la fel?

Totuși, nu despre câștigători și pierzători vreau să vorbesc acum(mai spre sfârșitul articolului vom ataca subiectul), ci despre modul în care inteligența artificială schimbă lumea. Chiar dacă unii ignorați, fenomenul chiar se petrece. Traficul de internet către ofertanții de servicii AI a crescut în ultimul an cu 251%. Poate că nu pare o cifră impresionantă, dar dacă ne gândim că, în termeni reali, în ultimele luni avem o creștere de peste 500%, înțelegem că totul e pe cale să decoleze. 

Însă, îmi veți spune, nu se vede! Într-adevăr, așa e. Traficul către serviciile AI este de doar 0.008% din traficul internet. E greu să fie vizibil ceva care încă se desfășoară „în subteran”. De ce insist? Pentru că lumea tehnologică are o dezvoltare exponențială. După lungi perioade de acumulare, când se produce explozia constați că totul se mută brusc în zona care, până mai ieri era irelevantă din punct de vedere statistic. 

Ce anume atrage atenția la AI? Eu văd o schimbare a obiceiurilor care se va dovedi crucială în scurt timp. Sună extrem de rău pentru absolut tot ceea ce vedeți acum. S-o luăm pe rând. Serviciile de streaming, gen Youtube sau Netflix s-ar putea să fie detronate de noile tehnologii. Cu toate că se află abia la început, generarea de clipuri video e surprinzător de bună. Până acum s-a mers pe antrenarea modelelor în direcția generării de filme cât mai realiste. Acum se intră în etapa a doua, cea a antrenării în direcția trendurilor. Și-aici se deschid o groază de posibilități.

Nu întâmplător unul dintre jucătorii importanți de pe piața AI este ByteDance, proprietarul TikTok. Deținând o grămadă de clipuri, inteligent categorizate, ByteDance probabil se gândește la următorul pas, anume introducerea unei cote din ce în ce mai mari de produse AI. Intrând la concurență cu cele ale utilizatorilor, clipurile produse de AI se vor îmbunătăți continuu, până la momentul în care vor fi capabile să genereze conținut personalizat care să-l țină pe consumatorul de TikTok, mai lipit de ecran decât până acum. La fel se întâmplă și cu YouTube, care are de asemenea o bază uriași și care, în scurt timp, va trece la generarea masivă de conținut, în defavoarea celui ridicat de creatori. Posibil ca, de la un moment încolo să fie cerute prețuri pentru upload-ul de conținut, iar monetizarea creatorilor să devină istorie.

Inclusiv motoarele de căutare au introdus „rezumate AI” pentru a combate pierderea de clienți. Imaginați-vă că toate industria SEO se va duce de râpă întrucât acum modelele sunt capabile să dea răspunsuri exacte, fără a te mai pune să navighezi prin zeci de pagini. Din acest punct de vedere, eficiența modelelor LLM este la ani lumină distanță de motoarele de căutare clasice. Și nu doar atât. Inclusiv simplele site-uri web nu mai sunt folositoare întrucât consumatorul nu vrea să iasă din interfața respectivă, astfel încât audiența multora va fi teribil de contractată. 

Ceea ce vreau să înțelegeți este că fiecare aspect al interacțiunii dintre om și internet se va schimba. Cu toate că actualii jucători majori par a deține controlul - inclusiv prin investiții masive în AI - pot paria încă de acum că „alți jucători apăruți de nicăieri” vor schimba radical preferințele consumatorilor. Așa s-a întâmplat mereu.

De asemenea, un aspect pe care trebuie să-l înțelegem este că în toată afacerea mai e un jucător statal major care strică teribil apele: China. După ce DeepSeek a scos zeci de miliarde din buzunarele occidentalilor pentru actualizarea modelelor proprii, treburile păreau a se fi așezat. Doar că întreaga Chină e un vulcan, care s-a manifestat doar meteoric. Surprizele care ne așteaptă de acolo sunt de-a dreptul fabuloase și nu sunt deloc frenetic atunci când dau asemenea calificative.

Spre disperarea occidentalilor, modelele open source ale chinezilor le mănâncă rău de tot din modelul de business. Ultimul eveniment major a fost deschiderea către open source a modelului Ernie 4.5 al celor de la Baidu. Evenimentul îl considerăm noi major, însă zi de zi apar tot mai multe modele open source, unele ultra-evoluate, superioare celor ale marilor jucători. 

Din punctul de vedere al domeniului, China a reușit să depășească SUA la absolut toți indicatorii științifici. Specialiștii chinezi sunt deja mult mai buni decât cei americani/occidentali, iar chestiunea va exploda în viitorul apropiat. Inclusiv din punctul de vedere al hardware-ului, China înghite cu sete etapele. Sunt doar puțin în spatele Nvidia și este de așteptat ca spre sfârșitul acestui an să egaleze performanțele. Și-acum vine întrebarea: ce anume urmărește China?

Cu toate că mai nimeni nu înțelege, China încearcă să zdrobească modelul de business AI al americanilor prin ... distribuire, prin democratizare. În timp ce americanii mizează totul pe construcția de mega-centre de calcul, chinezii mizează pe democratizarea domeniului, prin împachetarea puterii spre dispozitivul utilizatorului. Dacă vreți, în domeniul AI acum se dă lupta dintre modelul mainframe și cel PC. SUA e orientată pe primul, China pe cel de-al doilea. 

Ce înseamnă asta este ucigător: dacă modelul de business al chinezilor reușește, ei câștigă totul! De ce? pentru că vor vinde dispozitive „știe tot” perfect private, care vor satisface necesitățile publicului fără a mai plăti o subscripție, așa cum se procedează acum.

De unde rezultă ceea ce susțin? Inclusiv din „proiectele-concept” ale firmelor chinezești. De-acolo vine conceptul telefonului fără aplicații. Ce-i aia??? E un telefon care efectiv nu mai are un magazin de aplicații, deoarece acestea sunt generate de modele avansate AI în funcție de preferința utilizatorului. Ce altceva mai personalizabil de-atât vă doriți? 

P.S. Dacă e să dau un sfat celor din domeniul tehnologic acesta ar fi îndemnul de a învăța limbajul de programare Cangjie. Cu siguranță va deschide oportunități majore în viitorul apropiat. 

Limitele inteligenței artificiale și ale roboticii

Poate veți crede că sunt obsedat de AI, dar nu este așa. Consider că e o tehnologie care trebuie înțeleasă pentru a putea profita de ea, dar, mai ales, pentru a te putea feri de latura sa negativă. Cea de-a doua parte e esențială. Folosim toți electricitatea însă, pentru a o folosi, știm bine că nu trebuie să băgăm degetele în priză. Folosim aragazul, dar știm că nu trebuie să-l lăsăm deschis fără să ardă focul pentru că așa se ajunge la explozii sau asfixiere. Fiecare tehnologie are partea sa întunecată și, de cele mai multe ori, e bine să începi prin a înțelege riscurile.

Evoluții

O să încep cu cel mai mare eșec din istoria AI: Builder.ai, un startup britanic evaluat la 1,5 mld. $ după ce Microsoft a împins în el vreo 455 mln. $, a dat faliment. Motivul? Viola Credit, care dăduse un credit de 50 mln.$ anul trecut a luat ce-a mai găsit prin conturile companiei, adică vreo 37 mln. $, lăsând compania cu doar 5 milioane $ în conturi. Doar că acei bani nu sunt în Anglia - unde operează firma - ci în ... India, de unde nu pot fi aduși din cauza unor restricții.

AI dintr-o nouă perspectivă

Povestea începe cu ceva mai mult timp în urmă, mai precis cu vreo trei ani. Un jurnalist care-a aflat o știre din interiorul companiei Meta a vrut s-o facă senzațională: era vorba despre două AI-uri puse experimental să „vorbească” unul cu celălalt, în timp ce inginerii urmăreau discuția dintre ele.  Scopul experimentului era acela de a dezvolta un protocol de comunicație mai eficient, în limbajul de azi un soi de optimizare automată a prompting-ului în comunicația mașină-mașină.