Ieri am amintit despre inițiativa cehă de asigurare a muniției pentru Ucraina. Eu când aud Cehia, o rotiță începe să mi se cam învârtească deoarece îmi reamintesc un episod mai puțin cunoscut al istoriei, anume înființarea statului bolșevic, mai precis episodul referitor la salvarea sa de la dispariție.
Istoria oficială ne prezintă o variantă liniară a revoluției rusești. Am avut prima dată abdicarea țarului, apoi Revoluția din Octombrie, urmată de „marile realizări” ale sovietelor bolșevice. Lucrurile, desigur, nu au stat chiar așa decât în lumina falsificărilor operate de Ulianov și Bronștein, moștenite cu sfințenie de istoricii „în linie” și necontestate de nimeni. În realitate, chestiunile au fost mult mai complexe, avându-l în centru pe un dubios personaj, Woodrow Wilson pe numele său. Alături de acesta, azi îl vom cunoaște și pe Tomáš Masaryk, un individ sclipitor care, în ciuda faptului că s-a aflat în centrul evenimentelor, a fost cumva obtenebrat de istoria oficială tocmai pentru a nu se mai săpa în adâncimea acelor ciudate vremuri.
Pentru a-și câștiga populațiile Rusiei de partea sa, Ulianov a venit cu teoria autodeterminării. Asta a condus la o dezintegrare a Imperiului Rus, numeroase teritorii declarându-și independența. Cumva, dacă vreți, a fost o situație similară celei a dezintegrării URSS. Pentru ca treaba să fie și mai complicată, pe teritoriul fostului Imperiu Rus acționau diverse armate implicate în Primul Război Mondial și care au ajuns să lupte împotriva bolșevicilor. Dar să le luăm pe rând.
Masaryk, care și-a modificat puțin numele spunându-și Thomas, s-a născut în Moravia, într-o familie săracă, în care tatăl era ceh și mama slovacă. Plăcându-i cartea, a reușit să se cațere în carieră, obținând chiar și un doctorat la Universitatea din Viena, lucru remarcabil dacă ne gândim de unde a pornit și vremurile în care trăia. De-a lungul timpului a avut profesori remarcabili, printre aceștia distingându-se Franz Brentano, Wilhelm Wundt sau Edmund Husserl(la rândul său fost student de-al lui Brentano). Trecând la catedră, Masayk l-a avut ca student pe un alt ceh sărac, pe numele său Edvard Beneš, pe care-l veți cunoaște puțin mai târziu.
Din cariera universitară, Masaryk sare în politică, ajungând în Reichsrat, la început din partea Mladočeši(Partidul Tinerilor Cehi) și apoi din partea Partidului Progresist Ceh, pe care el însuși l-a fondat. Inițial Masaryk a militat pentru restructurarea Imperiului, pentru ca, puțin mai târziu, sub impulsul ideologiei oculte la care a aderat, să militeze pentru independența Cehoslovaciei. Ideea este că Masaryk a fost un individ deosebit de agil, cățărându-se în structura ocultă cu aceeași agilitate cu care s-a ridicat în lumea universitară. De-aici și-a atras toate puterile care-l vor ajuta să devină un fel de centru de greutate al deciziilor din timpul Războiului.
În 1914, când ideile sale au fost considerate toxice pentru Imperiul Austro-Ungar, Masaryk a fost exilat, călătorind prin diverse zone din Europa de Vest și punând la punct o amplă rețea de militanți cehi și slovaci. Un element sclipitor al mașinațiunilor sale a fost crearea Legiunii Cehoslovace în Imperiul Rus, ca forță a Aliaților! De remarcat este faptul că, fostul său elev, Edvard Beneš, a fondat în interiorul Imperiului mișcarea secretă Maffia, o societate secretă având principiile mafiei siciliene și având ca scop independența Cehoslovaciei. Așadar, pentru a-și realiza planurile, Masaryk a acționat pe două planuri, atât intern cât și extern.
Legiunea Cehoslovacă a început ca un batalion în care au fost incluși cehii și slovacii de pe teritoriul Rusiei. Este clar pentru oricine că un individ oarecare o asemenea performanță era imposibilă. Modul în care a luat naștere Batalionul Cehoslovac ne indică limpede că Masaryk devenise un element important al zonei oculte a lumii. Alte câteva elemente vă vor consolida înțelegerea aspectului menționat.
Ca forță a Aliaților, e limpede că Legiunea Cehoslovacă a luptat împotriva bolșevicilor. Înainte însă de a vă descrie tărășenia, vom introduce în ecuație un alt personaj, anume președintele american Woodrow Wilson. Și el e prezentat de către istorie ca unul „foarte pozitiv”(sic!). Ca să înțelegeți cu cine avem de-a face, vă voi spune că individul este unul dintre creatorii Ligii Națiunilor.
După ce bolșevicii au pus mâna pe putere în Rusia, Wilson a declarat că îi va șterge de pe fața pământului. Fac o pauză pentru a vă spune că, asemeni papagalului de la Kiev, Wilson și-a câștigat cel de-al doilea mandat cu promisiunea menținerii SUA în afara războiului, pentru ca în 1917 să intre în forță fix acolo unde spusese că nu va fi! Să revenim în Rusia.
Pacea dintre bolșevici și Puterile Centrale au stârnit nemulțumirea unor forțe din interiorul țării. Astfel, generalii Kornilov, Alexeiev și Denikin au lansat o contraofensivă pe Don. În Siberia, un eveniment neprevăzut i-a întors de cehoslovaci împotriva bolșevicilor. Teoretic, Bronștein a picat la pace cu englezii pentru eliberarea Legiunii Cehoslovace de pe teritoriul Rusiei. Pentru aceasta, cehoslovacii au fost îmbarcați în trenuri cu destinația Irkuțk, iar pentru a se asigura că nu vor face probleme, rușii le-au permis un număr redus de arme. În gara Irkuțk, Armata Roșie le-a cerut primilor cehoslovaci care ajunseseră acolo să se predea. Până ca cehoslovacii să discute între ei și să ia o decizie, un soldat rus a tras cu o mitralieră. Astfel spiritele s-au încins și, doar cu armele din dotare(adică 30 de carabine și mai multe grenade de mână), cehoslovacii au reușit să captureze armata lui Bronștein și să o dezarmeze. Zilele următoare au fost trimise mai multe forțe împotriva lor, care au fost învinse și dezarmate la fel ca primele. Așa se face că, în câteva săptămâni, forțele cehoslovace au reușit să pună mâna pe un teritoriu imens, controlând linia trans-siberiană și mai multe zone strategice.
În același timp, amiralul Alexander Kolceak, alt lider anti-bolșevic, înregistra succese notabile împotriva bolșevicilor. Practic, întreg regimul bolșevic era pe cale să se prăbușească sub presiunea pusă de albi și cehoslovaci. Doar că exista un adversar ascuns în toată această ecuație, anume ... președintele Wilson. În momentul în care bolșevicii ar fi trebuit să pice(de fapt regimul sovietelor se dusese de râpă!), Wilson le-a dictat englezilor și francezilor să nu mai sprijine mișcările anti-bolșevici de pe teritoriul rus. Astfel, ca prin minune, a venit ușurarea pentru gașca infectă a lui Ulianov și Bronștein. Totul culminează în decembrie 1919 cu arestarea lui Kolceak de către ... generalul Maurice Janin împreună cu cehoslovacii aflați sub ascultarea lui Masaryk. Kolceak se afla într-un tren în care avea întreg tezaurul Imperiului Rus. 1/3 din acest tezaur le-a revenit cehoslovacilor drept despăgubire pentru cedarea lui Kolceak și părăsirea Rusiei.
Astfel, cu acei bani, Masaryk și Beneš au fondat ceea ce s-a numit o lungă perioadă de timp Cehoslovacia. Ceea ce trebuie reținut din tot acest episod(din care am tăiat multe elemente pentru a mă putea încadra într-un spațiu decent) este că întreg Prim Război Mondial a gravitat în jurul unor personaje dubioase, necunoscute decât limitat de către marele public. De asemenea, fondarea URSS nu a fost nimic altceva decât un proiect ocult pe care, când s-a dat semnalul, marele puteri l-au sprijinit. Întoarcerea cu 180 de grade a președintelui Wilson e mai mult decât relevantă.
Revenind la prezent, prin Inițiativa pe care a organizat-o, Cehia și-a dat în petec demonstrând că a rămas aceeași sclavă a comunismului, așa cum a fost încă de la înființarea sa. Iar Rusia de azi, care, iată, se bate cu comunismul de rit neomarxist, probabil și-a notat că trebuie să-și ia o revanșă istorică.
Dacă stăm să contabilizăm toate netrebniciile trecutului, înțelegem și motivul pentru care prezentul nu prea mai are soluții de rezolvare a crizelor: s-au strâns prea multe, iar totul e pe cale să explodeze. Degeaba ascunzi niște fapte petrecute în istorie deoarece memoria lor supraviețuiește, iar răzbunarea se petrece indiferent de ce-ar crede unii sau alții. Episodul pe care vi l-am povestit își va găsi și el, cu siguranță, o răzbunare în mega-conflictul care se pregătește. Din păcate nu ne-a mai rămas mult.
.jpg)
