sâmbătă, 2 august 2025

Imaginea Justiției și câteva întrebări legitime


Eu unul n-o văzusem până acum pe șefa CSM, Raluca Elena Costache. Am văzut-o întâmplător și în premieră în dimineața aceasta, într-un interviu acordat tefeleilor de la UM DIGI. Culmea, zilele trecute mă întrebase un cititor ce părere am despre doamna în cauză și, în timp ce făceam zapping, mi-a sărit în față acel interviu de la UM Digi. Nu vă ascund că m-am înfiorat! Căutați, vă rog, pe youtube orice interviu acordat de șefa CSM, dar căutați unul în care e filmată în prim-plan(de exemplu acesta). Vă rog să vă opriți aici din lectură, să priviți câteva minute prestația doamnei și apoi să reveniți aici pentru a continua articolul. Vă rog mult, urmăriți înainte de a continua lectura. E foarte important exercițiul!

Recunosc, nu m-a interesat ce spune doamna Costache. De fapt nu e vorba obligatoriu de un dezinteres. Ceea ce vreau să subliniez este că am derulat în mai multe rânduri prestația în sine, cu sonorul oprit întrucât efectul este același. Ce ați observat vizionând clipul? Ce v-a atras atenția? De ce spun că nici nu contează ceea ce vorbește doamna în cauză? Simplu: mă șochează modul în care se prezintă. 

Elementul cel mai vizibil - pe care sunt sigur că l-ați remarcat - este modul ciudat în care vorbește, mimica ei. Doamna vorbește cu dentiția la vedere, iar ceea ce-ți rămâne este un rânjet permanent. Nu zâmbește, ci efectiv rânjește. Iar când vrea să zâmbească o face la modul exagerat-forțat, folosind mimica drept argument. Nu întâmplător v-am dat acel fragment întrucât conține inclusiv un „zâmbet”. Fenomenul descrie este probabil motivul pentru care n-o mai poți urmări întrucât ceva îți semnalizează că acolo poate fi vorba despre o problemă. Și din această cauză nu mai poți urmări dialogul; spectacolul feței, mai precis al gurii, este debordant!

În literatura de specialitate, modul în care se prezintă șefa CSM se numește „permanent sneer”, adică rânjet permanent. Ce ne sugerează un asemenea comportament? În primul rând anxietate și nervozitate. Este specific persoanelor anxioase, care trăiesc o permanentă frică internă. Acestea au o tendință de a-și contracta mușchii faciali într-un mod care expune dinții și gingiile. Din punctul meu de vedere, rânjetul pe care-l afișează șefa CSM nu este un rânjet intenționat de dispreț, ci mai degrabă o manifestare fizică a tensiunii interne. Este posibil ca astfel de manifestări să trădeze probleme de stres cronic, dar și de probleme de stimă de sine

E drept, doamna are și o problemă de conformație a maxilarului care favorizează expunerea dentiției. Însă, dincolo de aceasta, remarcăm faptul că vorbește cu dinții aproape lipiți, tensionați. Dinții strânși semnalează un efort în a-și controla emoțiile, în special furia, frustrarea, tensiunea. Însă, în același timp reprezintă și o formă de ostilitate reținută, mascată. De asemenea, poate sugera o poziție de forță, venită parcă dintr-o nevoie de control și dominare.

Literatura de specialitate vorbește despre probabilitatea ca astfel de manifestări să aibă legătură cu anumite tulburări de personalitate precum narcisism, tulburare obsesiv-compulsivă sau chiar paranoia. Nu vreau să-i aduc acuze sau caracterizări doamnei în cauză, ci doar semnalez ceea ce poate sugera modul în care se prezintă în public. Eu unul, efectiv nu pot să o ascult.

Și uite-așa ajungem la o altă hibă a sistemului legislativ care ne pune numeroase întrebări. Prin legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în articolul 33, referitor la condițiile de admitere în magistratură, se prevede expres că unul dintre criteriile esențiale este ca persoana să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției. Verificarea psihologică se realizează de obicei după afișarea rezultatelor definitive ale concursului.

Știm însă că profesia de magistrat este una una stresantă, în care cei care o practică se încarcă emoțional. Și e normal, e un specific al meseriei! Doar că legea lasă o hibă imensă - sunt sigur că intenționat - neprevăzând un control psihologic/psihiatric periodic, așa cum se întâmplă în cazul multor alte profesii. De exemplu, anual, un șofer trebuie să susțină un test psihologic la cabinetul de medicina muncii. De ce se întâmplă așa? Pentru că îndeplinirea la un anumit moment a condițiilor psihologice/psihiatrice nu este o garanție că starea va rămâne permanent așa. De altfel, afecțiunile psihice se dezvoltă în timp, iar anumite vârste sau condiții fizice pot antrena anumite manifestări psihologice sau psihiatricce. Iată motivul pentru care apare întrebarea legitimă: de ce oare într-o profesie știută ca fiind stresantă nu este instituit controlul psihologic periodic? Nu e ciudat?

Ceea ce vreau să spun este că, din punctul meu de vedere, imaginea pe care o transmite șefa CSM este una dezastruoasă. Poate că nu am dreptate, dar prestația domniei sale mi se pare a sugera o tensiune internă mult peste ceea ce se întâlnește în mod normal. Poate că sunt eu în eroare, nu exclud. Motiv pentru care vă întreb cât se poate de sincer: cum vi se pare prestația? O considerați normală? Și, mai ales, ce imagine asupra justiției credeți că transmite șefa celui mai înalt for?

P.S. Rețineți, nici măcar nu am intrat în discuția de fond, cea în care spunea, alături de alte chestii interesante, că „o pensie de 11 000 lei este insuficientă”.

vineri, 1 august 2025

Trenul groazei, cum suntem noi și ce-i de făcut


IRN1922. Acesta este indicativul trenului care circula pe ruta Oradia(sic!)-Constanța. Într-un mod absolut aberant pentru zilele în care trăim, din trenul despre care vă vorbesc s-au desprins câteva vagoane. Mecanicul a mers cu trenul descompletat până la prima stație(Bănița), unde a lăsat în gară vagoanele care mai rămăseseră legate de locomotivă și s-a întors între haltele Crivadia și Merișor, pentru a recupera vagoanele rămase în câmp. Vă imaginați situația? Niște oameni care rămân efectiv în câmp deoarece unul dintre vagoane s-a rupt de tren! Și alții care pierd aiurea ore într-o stație deoarece s-a ajuns ca trenurile să se descompleteze în timpul mersului. Este ceva de neimaginat! 

Nu vă ascund faptul că am citit despre întâmplare în presa străină. În presa noastră s-a cam pus batista pe țambal, deh, era vorba de trenul de la Oradia(sic!). Cum să se întâmple ceva rău în zona de baștină a basculistului mafiot? Am vorbit cu mulți oameni pe marginea subiectului și toți au fost de acord cu mine, anume că efectiv nu se gândiseră că așa ceva ar fi posibil. Am vorbit chiar și un amic spaniol care chiar lucrează în domeniul feroviar și când i-am spus pățania nu i-a venit să creadă. „Asemenea incidente se întâmplau acum un secol, dar și atunci extrem de rar. Totuși, ce sistem de căi ferate aveți acolo?”. Asta i-a fost replica. Similară, desigur cu opinia mea.

În mare nu cred că evenimentele la care asistăm sunt strict întâmplătoare. Trenul ăla coșcovit venind dinspre Oradia(sic!) seamănă izbitor de mult cu România, ajunsă sub conducerea cuplului retardato-mafiot Dan-Bolovan. Trenul își pierde vagoanele exact așa cum România își pierde bogăția și proprietățile sale, iar timpul irosit pe drum e similar vieților noastre distruse de toți netrebnicii înscăunați aici de diverse interese din afara țării. Inclusiv oamenii din acel tren sunt asemeni celor care se încăpățânează să rămână aici, convinși fiind că va fi bine. Ceilalți, care circulă cu mașini, se raportează diferit la situație: unii râd, alții sunt nepăsători, iar cei cărora le pasă sunt de-a dreptul revoltați. Aproape la fel de revoltați precum cei din trenul groazei.

Iată situația! Ce e de făcut? Cei din tren vor spune că nu e nimic de făcut. La urma urmei, ce poate face un biet călător? Cei de pe margine se declară neputincioși. Ce pot face ei, doar de-aia și-au luat mașini. Și vine întrebarea: chiar nu se poate face nimic? Adică nu-i poate da nimeni un șut în cur întregii structuri care a făcut ceea ce se vede? Hai să fim serioși, s-a ajuns prea departe. La CFR e șef căcatul ăla care se plângea că-i e rușine în Dubai cu salariul din țară. Păi de ce nu te faci, bă, șofer de Uber în Dubai? De ce să te sacrifici aici? La fel și cu mafiotul de Temu, Bolojan: o face pe preacuviosul și el cere bani de chirie în condițiile în care stă gratis la RAPPS. Bolojane, marș înapoi la tine la țară, jigodie! După ce a pus un șpăgar mâna sa dreaptă, după ce a mai girat alt șpăgar în Guvern, acum a umplut paharul cu cererea aia penibilă. Băi, mafiot de 4000 de lei, du-te mă înapoi la șpăguțele tale mărunte. Tu crezi că România a Oradia?

Asemeni trenului care s-a destrămat pe drum, la fel e și România. E sabotată zi de zi de jiogodiile pe care le-a pus în frunte. Așa cum e clar că atât trenul și infrastructura pe care rulează trebuie schimbate,  la fel trebuie să devină limpede pentru orice om cu capul pe umeri că țara trebuie schimbată din temelii. După ce principii? După unele simple și cât se poate de corecte.

În țara asta se fură cu legea, deci legea trebuie abrogată și rescrisă din temelii! Cei care ar trebui să  împartă dreptatea fac abuzuri, astfel încât tot sistemul lor fundamentat pe hoție trebuie schimbat. 

Cea mai mare amenințare la adresa securității țării vine de la organismele care trebuie s-o apere, deci tot sistemul trebuie schimbat! Cea mai mare lovitură dată bunăstării românului este cauzată de cheltuielile scandaloase, absolut aberante și fără nimic vizibil ale instituțiilor care ar trebui să ne apere și care s-au transformat în cenzori ai opiniilor românilor. Un război acum s-ar tranșa în termenii „câte minute rezistăm până la capitulare” și asta indiferent de adversar. Jalnic!

În țara asta cei care ar trebui să ne facă bine ne-au adus boala și moartea, deci sistemul de sănătate trebuie înlocuit din temelii! Ați uitat? Vaccinarea obligatorie, spitalele care stăteau goale „pentru că pandemie”, cheltuieli aberante cu echipamente și medicamente care au adus moartea. În ciuda salariilor mărite, șpaga e în continuare legea sistemului de sănătate! Ce înseamnă o astfel de nebunie?

În țara asta, cei care ar trebui să educe generațiile viitoare sunt cei care au imbecilizat națiunea! Se plâng profesorii de salarii? Dar care le sunt performanțele? De ce orice copil care merge la școală are nevoie obligatoriu de meditații? De ce în loc de carte în școală se face ideologie?

Mai aveți nevoie de alte exemple? N-aș mai reuși să termin articolul de față dacă m-aș apuca să scriu tot ce merge aiurea. Nu cred însă că există vreun om care să nu vadă adevărul în față, anume că țara întreagă e greșită de la A  la Z și absolut totul trebuie schimbat din temelii! Inclusiv fiecare dintre noi trebuie să treacă printr-un radical proces de schimbare și transformare. Unii mai mult, alții mai puțin.  

Nu există decât o singură salvare: România trebuie recucerită de către români și schimbată din temelii. Începând cu jigodia băsescu, țara a fost trădată, iar trădarea s-a transformat în cod de bune practici. Orice politician care a s-a perindat vreodată pe la putere ar trebui să treacă prin furcile caudine ale unui proces real și corect în urma căruia să i se stabilească vinovăția. Să ne înțelegem: în toată nebunia prin care am trecut și trecem nu există nevinovați! TOȚI AU FOST VINOVAȚI! Cine-ar putea fi considerat nevinovat din Parlamentul care a votat practic în unanimitate privatizarea Petrom pe gratis? Doar Vadim, dar pentru el deja nu mai contează. N-ar trebui să răspundă cei care-au făcut o asemenea nemernicie? 

Știu că vi se pare radical, dar altă cale nu mai există: ori se termină cu actuala stare de fapt, ori continuăm să mergem pe o cale ferată coșcovită, cu mafioți la fiecare pas care lasă câte-un vagon în urmă pentru a fi jefuit. Și scoateți-vă din cap acel puturos: „eu nu pot face nimic”. Dar ai încercat să faci ceva?