În pragul catastrofei

Rusia a dat cel mai puternic mesaj de până acum ideii aberante a lui Macron de a trimite armatele statelor membre NATO în Ucraina. „Nici nu veți putea clipi” - a spus Putin, iar mulți au considerat zicerea o amenințare și atât. Doar că, așa cum veți vedea, e mult mai mult de-atât!

Rusia a început să deplaseze rachetele TOPOL-M spre diverse zone de lansare, sugerând că ceea ce a spus Putin nu e o simplă declarație. E un mesaj mai mult decât puternic. Topol-M e o rachetă intercontinentală de o precizie uluitoare, având o marjă de eroare de doar 200 de metri la un parcurs de peste 11 000 Km. Doar o asemenea rachetă poate trimite o țară precum Franța în epoca de piatră. Așadar, nu-i de joacă. În ceea ce privește capabilitățile de a fi oprită din drumul său, acestea sunt zero. Nimic nu o poate opri. Mai mult, în apropierea destinației, se separă în rachete individuale, fiecare cu ținta sa. Iar după detonare se așterne liniștea.

Este cât se poate de clar că Rusia a ajuns la capătul răbdării deoarece în cazul conflictului din Ucraina s-au depășit nu doar limitele diplomatice sau ale bunului simț, ci și orice alte limite pe care ni le-am putea imagina. Amestecul Occidentului în acel conflict local este deja de neacceptat. Imaginați-vă că Rusia ar începe să înarmeze statul Texas pentru a se putea rupe de SUA. Cum ar fi văzută asta? Cum ar reacționa SUA? E limpede pentru oricine că există limite care, în Ucraina,  acum sunt ignorate de NATO. Iar Putin nu face altceva decât să pună punctul pe i. 

Am văzut tot felul de analize care mai de care mai aberante. Toți așa-zișii analiști spun că declarația lui Macron este una vizând o ipotetică independență militară a Europei față de NATO. Prostie mai mare nici că există. A uita cine e Macron e o sfidare a rațiunii. Ca toți politicienii europeni, Macron e o marionetă întoarsă cu cheia de stăpânii săi aflați în spatele puterii SUA. De făcut Macron nu face absolut nimic de capul său. În aceste condiții, probabil vă întrebați de unde i-a venit ideea? Păi de unde să-i vină, de-acolo de unde-i vin toate ideile, din SUA. 

Aflu că într-o notă transmisă acum câteva luni Casei Albe, un think-tank influent a punctat că o salvare a frontului ucrainean nu poate veni decât prin implicarea „independentă” a altor țări în conflict. În acest fel, SUA va putea rămâne în continuare „arbitru”, obținând o echilibrare a frontului prin  implicarea directă a mai multor trupe și a echipamentului NATO. Doar că, de data aceasta jucăria nu mai merge. 

Iată motivul pentru care SUA și-a activat nu doar chelnerul de la Élysée, ci și întreaga forță propagandistică. Peste tot vezi viteji care propovăduiesc războiul împotriva Rusiei. Există o întrebare pe care omul simplu ar trebui să le-o pună tuturor acestor „radu tudor”, „mândruților” cetepiștilor s.a.m.d.: Dacă vă e atât de drag războiul, dacă vă e atât de dragă democrația și, mai ales, Ucraina, de ce nu sunteți acolo, vitejilor? Ce mai căutați pe-aici? Valea la război și gata! În ciuda faptului că e o încercare de a mai pune o picătură în pahar ca să vadă dacă se umple, acțiunea a fost una deosebit de prostească din partea SUA. 

Rusia și-a pus în alertă nu doar rachetele terestre, ci și submarinele nucleare care, probabil, vor lua poziții în apropierea coastelor americane, astfel încât amenințarea să fie cât se poate de transparentă. De ce? Strategia e simplă: Rusia va lovi nuclear, fără drept de apel, orice țară membră NATO care se implică în Ucraina. De asemenea, în cazul în care detectează semne că SUA decide să răspundă, submarinele rusești vor lovi din apropiere punctele strategice pentru a slăbi capacitatea americană de coordonare, dar și pentru a permite ICBM-urilor rusești să câștige un avantaj strategic. Practic este scenariul Sfârșitului Lumii. Din păcate la asta se ajunge atunci când te joci cu focul. 

Așa cum Ucraina a fost o agresiune nepermisă la care SUA a apelat pentru a-și menține rolul suprem în lume, la fel se întâmplă cu ipotetica implicare a armatelor. De data aceasta Rusia tratează totul extrem de serios și în litera strategiei sale de apărare. Să nu uităm că în tot conflictul din Ucraina Occidentul a început de la „nu ne implicăm”, continuând cu „acordăm doar echipamente de protecție”, pentru ca apoi să se ajungă la „dăm arme defensive”, urmat de „dăm arme ofensive” și de „dăm avioane, rachete cu rază lungă de acțiune etc.”. Jocul cu zăhărelul nu mai funcționează, iar semnalele de la Kremlin sunt cât se poate de clare. 

Partea ciudată într-un conflict nuclear e că nimeni nu crede în el. Absolut toți jucătorii știu că un asemena conflict e primul și ultimul pentru întreaga umanitate, astfel încât trebuie să existe responsabilitate în țările care dețin arme nucleare. Până acum, de-a lungul întregului conflict tăcut de după Războiul Mondial, întreaga lume a rămas pe linia de plutire ca efect al responsabilității părților. Ceea ce, într-un mod paradoxal, nu mai e valabil acum. S-a ajuns la o situație absolut aberantă întrucât marionete fără personalitate sunt împinse în față. Când „liderul lumii” e un moș ramolit care se scapă-n pantaloni și când toți ceilalți subordonați puși în linie la frâiele statelor europene sunt niște prostovani fără creier, n-ai cum să nu te aștepți la rezultate precum cel din prezent. 

Ceea ce semnalizează Moscova este determinarea sa de a nu mai accepta modificarea „liniilor roșii”. Practic răbdarea rușilor a ajuns la limită, iar tot ce se va întâmpla este, din păcate, la mâna ramoliților și proștilor pe care Occidentul îi are în funcțiile cheie. O situație absurdă care e pe cale să ne împingă într-un conflict absolut nebunesc și cu adevărat final pentru viața de pe Pământ. 

Despre digitalizare, CBDC, active digitale, AI și ceva în plus

Aseară, pe contul meu de Telegram, am scris despre modalitatea prin intermediul căreia Rusia intenționează să distrugă întreaga ordine monetară a dolarului. Schema este una simplă și absolut modernă: tranzacționarea activelor digitale într-un model descentralizat, unu la unu, prin conectarea burselor și a depozitarilor din țările interesate. Este, dacă vreți, o mega-piață internațională care promovează transferurile eficiente, rapide, într-un mediu bazat pe supravegherea și garanțiile statelor participante. Spuneam tot acolo că noua piață va permite inclusiv transferul de devize vestice, asta în cazul în care diversele instituții participante vor avea nevoie de așa ceva. 

Din nou „teoria conspirației” se dovedește adevărată

Când vorbeam despre implicarea CIA în Ucraina mi se spunea că sunt conspiraționist sau că sunt insensibil la dorințele poporului ucrainean. Când spuneam că situația din Ucraina a degenerat ca efect al agresiunii SUA asupra Rusiei mi se spunea că sunt pro-rus, agent al lui Putin, idiot util sau mai știu eu ce altă aberație. E o tehnică specifică propagandei pe care o știu foarte bine: când vezi că te-a prins cu mâța-n sac, te apuci să arunci cu rahat în toate direcțiile căutând să distragi atenția. Adevărul însă are prostul obicei de a ieși la iveală, uneori de unde ți se pare mai puțin probabil. 

O carte eveniment

Vă spun cât se poate de sincer că, din momentul în care am aflat că „Propagandele” a fost tradusă în română, mi-am tot propus să dau semnalul, doar că nu mi-am regăsit liniștea pentru a scrie în tihnă despre carte. Nici acum nu-s foarte liniștit, dar prefer să scriu, chiar dacă o voi face diagonal și cam superficial. O fac însă deoarece cred că e mai important să aflați că există cartea decât regretul meu ulterior că puteam să scriu o cronică mai decentă, mai elaborată. 

Cu boii pe bursă

Că nebunia e mare o știam, dar că e atât de mare chiar și mie mi-a fost imposibil să-mi imaginez. Discuția mea preferată este cea legată de bursele occidentale. Ce se întâmplă acolo? E absolut de neimaginat! O nebunie mai mare efectiv nu există.

Imposibilele războaie ale SUA

Sunt extrem de mulți oameni care nu înțeleg despre ce e vorba în lumea de azi și, de aceea, pică victime ale războiului mediatic. N-aș fi insistat asupra subiectului, dar am observat semne de „infectare mediatică” inclusiv la cei care caută să înțeleagă corect realitatea. De aceea consider că trebuie să abordăm subiectul cât se poate de serios. Așadar, ce pretind ei și ce este de fapt?

Dreptul de a fi lăsat în pace

Cu evenimentele rostogolindu-se atât de rapid, cu tirania într-o creștere exponențială, omul zilelor noastre nu mai are nici cea mai mică posibilitate de a-și trăi undeva, într-un colț de lume, o viață normală. Există, desigur, multe zone izolate în care te-ai putea „pierde”, dar acestea fac parte din diverse jurisdicții astfel încât „pierderea” nu e nimic altceva decât o crâncenă iluzie. Tehnologia actuală permite urmărirea în masă a mișcării fiecărui individ. De aceea iluzia pe care o ai, anume că ești singur cu tine, nu-i nimic altceva decât o stranie amăgire.

Naționalismul nazist ca ideologie de distrugere a popoarelor țintă

Întrucât tot e la modă „fenomenul Navalnîi”, aș dori să atac în articolul de azi modalitatea ingenioasă găsită de occidentali pentru distrugerea națiunilor-țintă, anume prin încurajarea naționalismului nazist ca ideologie oficială. Pentru cei mai mulți chestiunea în cauză poate fi surprinzătoare, mai ales în condițiile în care în țările occidentale există o legislație anti-nazistă care, de multe ori, frizează ridicolul. În aceste condiții cum poți să afirmi că tocmai occidentalii sunt cei care promovează nazismul?

Propaganda care ține de foame

În timpul crizei alimentare a anilor 80, regimul era disperat să găsească înlocuitori pentru proteina animală și, într-o logică aliniată Vestului, a fost introdusă soia. Salamul cu soia a devenit astfel coșmarul întregii Românii. Doar că românul nu avea habar că la așa-zisa Revoluție se aruncă din lac în puț. Primul semn a venit chiar în timpul răzmeriței, când Occidentul pur și simplu nu înțelegea doleanța românilor: „Nu mai vrem salam cu soia!”. Românii nu înțelegeau de ce ăia nu înțeleg, iar ăia nu înțelegeau ce e cu românii.

Occidentul în recesiune

Japonia a intrat „surprinzător” în recesiune. Asta spun tabloidele economice. În realitate nu e nicio surpriză întrucât economia Japoniei e o himeră. Din 1990 nimic nu mai merge acolo, cu excepția creditării perpetue a statului și a economiei de către Banca Centrală, într-o macro-schemă ponzi în care Banca Centrală joacă rolul „izvorului perpetuu de bunăstare”. E o chestiune care nu ar trebui să surprindă pe nimeni, la fel ca și previzibilul eșec al viitoarelor „tratamente” aplicate de Banca Japoniei. De fapt, peste tot în „Occidentul fericit” bunăstarea a ajuns la finish, dar nimeni nu vrea s-o recunoască.

Forțele generatoare ale tsunamiului care vine

După ce au eliminat energia din calculul inflației, acum americanii constată cu stupoare că, în ciuda mistificării, inflația tot se manifestă. Iar momentul este unul extrem de interesant din punct de vedere istoric întrucât ne aflăm la o aruncătură de băț de terminarea Bank Term Funding Program(BTFT) și al episodului Reverse Repo. Dacă mă întrebați pe mine, vă voi spune că programele „excepționale” nu se vor termina decât în condițiile în care sunt înlocuite cu alte programe similare.

De unde va veni scânteia declanșatoare?

Știți cum poți vedea crăpăturile de narativ? Privind cu atenție la detalii. Imaginați-vă o petrecere luxoasă. Pur și simplu, mergeți pe stradă și vedeți o grădină șic în care servesc chelneri eleganți. Participanții coboară din limuzine ultra-luxoase, sunt îmbrăcați cu haine care au costat o avere, iar femeile își etalează bijuterii de-o rară eleganță. Te captivează întregul eveniment, doar că, după ce ești cucerit de priveliște începi să vezi detaliile care nu cadrează. În spatele grădinii e un câmp de porumb unde, din când în când, câte un participant se duce să se ușureze. Cum vine asta? Petrecere de lux în care participanții își fac nevoile ca la țară? Apoi vezi că rochiile acelea strălucitoare sunt făcute din hârtie și materiale ieftine, că se mai desfac și imediat apare o fătucă îmbrăcată în blugi care „repară”. Și-abia apoi realizezi că undeva se află niște camere de filmare și că totul e butaforie. Se toarnă un film. Nimic nu e real, doar iluzia care te-a făcut să crezi că ai ajuns lângă niște miliardari veritabili.

Despre căderea marelui scamator

Mă tot trag unii și alții de mânecă atunci când vorbesc de bule, de minciuni, de false adevăruri s.a.m.d. Am spus doar că trăim cea mai mare bulă a istoriei, că e un moment de confluență și că întreaga economie urmează să explodeze. „Ești dus!” - îmi spun mulți. Ei au impresia că eu trăiesc la fel ca ei, într-o lume fabricată, în care diverse viziuni psihedelice mă fac să văd lucrurile altfel. Asta în timp ce eu spun apăsat că e cazul ca lumea să se trezească. Cine are dreptate? 

Interviul lui Tucker Carlson

Înainte de a discuta despre interviul lui Putin, vreau să fac o remarcă personală. Putin a stat față în față cu Tucker Carlson timp de două ore, răspunzând tuturor întrebărilor primite. Cea mai mare parte a timpului, așa cum e normal într-un interviu, a vorbit Putin. Vi-l imaginați pe Biden într-un asemenea interviu? Moș Tăgârță nu mai e capabil să ducă până la sfârșit un discurs de doi bani și, în ciuda aranjamentelor, tot dă gherle despre cum s-a întâlnit el recent cu morții de acum douăzeci de ani. Chiar dacă pare o opinie care nu-i la locul ei, trebuie spusă deoarece altfel nu vom înțelege contextul. 

Cenzura 3.0

Într-o postare de acum câteva zile(Anii 50 în direct) vă explicam niște mișcări vizibile în ceea ce privește instituirea la noi a unei stări de teroare similare celei din anii 50. Cei care citesc acel material ar putea avea impresia că situația este una specifică României, ca zonă de frontieră între două lumi. Doar că o asemenea nebunie nu poate veni pe un fond de normalitate, ci ca efect al unui dezechilibru al ideologiei societății occidentale în general. De aceea astăzi vom analiza ceva mai atent ceea ce se petrece în „satul globalizat” al occidentului.

Boschetarii recuperării

Înțeleg că România e implicată full în lupta împotriva încălzirii globale. La fel de bine putea să se implice și împotriva spiridușilor de mai care cică au un efect absolut devastator asupra calotei glaciare. Și, de ce nu, împotriva tendinței de scădere a numărului de foci, eventual prin declararea lui Ciucă drept focă pământeană și ocrotirea lui prin lege. 

UE și FMI pun jugul pe toată lumea

Dacă vă întrebați ce-i cu fermierii, ce-i cu transportatorii, ce-i cu economiile și, în general, ce se întâmplă, aveți un răspuns: Ucraina. De fapt aici e vorba de o chestiune cât se poate de banală. Inflamând voit situația din Ucraina, Occidentul în general și Deep State-ul american în special, au crezut că au toate elementele necesare dărâmării Rusiei. Totul s-a bazat pe un scenariu absurd acum, dar parafat atunci de toate think tank-urile arondate puterii de la Washington.

Ucigașul ascuns

O observație simplă, dar devastatoare: toate bolile de care ne speriem azi sunt specifice strict ... perioadei pe care o trăim. În copilăria mea nu am auzit de boala numită diabet. În ceea ce privește cancerul cam la fel. Nu neg că n-ar fi existat aceste boli, dar erau atât de rare încât puteai să nu auzi de ele. Și nu sunt singurele boli care au explodat. Parkinsonul, demența senilă și restul bolilor pe care azi le întâlniți la tot pasul, un urmă cu 30-40 de ani erau aproape necunoscute. De unde vin oare toate acestea?

Nou-mâncarea

Mai țineți minte declarațiile bombastice ale oficialilor italieni în legătură cu carnea artificială și alimentele din insecte? Ziceai că s-a răsturnat lumea, că Italia e gata să lupte cu întreaga mafie neo-alimentară. De fapt ceea ce vedem este un perpetuu circ ieftin, specific neo-naționaliștilor. Ca orice mișcare neo, și neo-naționalismul este un drum având aceeași destinație ca toate celelalte. După ce în toată campania au spus că vor să interzică imigrarea, acum a sărit rapandula blondă că imigrarea e esențială.