Mecanica Financiara

Cea mai utilizată metodă de curăţare a bilanţurilor instituţiilor financiare este cea de externalizare a creditelor cu probleme. Practic, banca îşi creează un vehicul căruia îi vinde creditele cu probleme, reuşind mascarea acestora sub platoşa unui credit facordat vehiculului. Acţiunea are ca efect imediat eludarea politicii de provizionare impusă de BNR(pe plan local) şi o falsă profitabilitate rezultată din înregistrarea provizioanelor anterior constituite ca venituri. Acesta însă nu este singurul beneficiu. Prin intermediul aceluiaşi artificiu, în mod miraculos, indicatori precum cel de solvabilitate se îmbunătăţesc vizibil, creând o imagine falsă despre instituţia în cauză. Metoda se află la limita legii, iar generalizarea acestei practici la nivel european(aţi citit bine) are ca efect inducerea unei imagini false a sistemului.

Suveica nu este una nouă, aşa cum ar părea la prima vedere. Primul "utilizator" al ei de pe piaţa românească a fost, se pare, Dinel Staicu în relaţia cu defuncta Bancă Internaţională a Religiilor. În momentul în care BNR era pe cale să pună BIR sub supraveghere, indicatorii acesteia s-au îmbunătăţit ca prin minune. Ce se întâmplase? Simplu, BIR acordase un credit unei societăţi de-a lui Dinel pentru preluarea tuturor creditelor neperformante. Pe moment metoda s-a dovedit a fi eficientă întrucât s-a evitat instituirea supravegherii, dar, în final, rezultatul a fost acelaşi.

În vremurile actuale procesul este denumit pompos securitizare, iar asemenea operaţiuni se anunţă cu seninătate în presă.Spre exemplu, Raiffeisen a anunţat că până acum a vândut vehiculelor sale din Olanda (Rief şi ROOF Consumer Romania) credite în valoare de 1.12 mld EUR! Asta e o sumă! Conform ştirii, banca a cedat activele, dar oferă în continuare "servicii de administrare a portofoliilor de credite". La fel şi Bancpost a anunţat vânzarea unor credite în valoare de 708 milioane de euro către un vehicul al băncii mamă. Până în acest moment, BCR a anunţat oficial că a vândut către Bucharest Financial Plazza un portofoliu(vezi aici şi aici) de aproximativ 40 milioane EUR, dar conform unor informaţii, aceasta nu este singura operaţiune de acest gen. Se mai ştie de cesionarea unui pachet important către DDM Europe AG (vezi detalii aici, aici şi aici). Pentru cei care nu ştiu,  "DDM Europe AG (DDM) is the leading investor in distressed consumer debt in Eastern Europe". Oups. Ăştia par a fi specialişti în problema, nu-i aşa?

Firme gen DDM, ROOF Consumer, RIEF etc. au apărut ca puricii în ultima perioadă. Cu toate că-şi fac imagine de recuperatori de debite, rolul lor pare a fi doar de "depozitar" al activelor bancare neperformante contra unui comision. Cu alte cuvinte, Elveţia şi Olanda se vor transforma din paradis bancar în paradis al curăţătoriilor de bilanţuri.

Pentru un neiniţiat, operaţiunile pe care le-am descris par a fi doar simple artificii contabilo-juridice. Lucrurile nu stau chiar aşa întrucât avem de-a face cu o distorsionare a stării de sănătate a sistemului, ceea ce poate conduce la o scăpare de sub control a situaţiei. Întreaga operaţiune se desfăşoară la nivel european, sub privirile îngăduitoare ale BCE şi cu complicitatea băncilor centrale. Ceea ce este îngrijorător pentru noi este faptul că nu avem niciun control asupra entităţilor bancare care operează pe teritoriul ţării. Aşa cum am arătat, la noi, operaţiunea are ca efect obţinerea de către bancă a unui fals profit(rezultat din provizionare) care, la o adică, poate fi folosit pentru plata dividendelor sau a datoriei către banca mamă. Iar în cazul unei degradări extreme a situaţiei, tot gunoiul ascuns prin firme specializate în "securitizare" poate fi repatriat contribuind la agravarea situaţiei. În condiţiile actuale, mi s-ar părea cât se poate de normală avizarea acestor contracte de către autorităţile române. Nu de alta, dar ne putem trezi la un moment-dat cu clauze aberante şi costuri nejustificate ce pot fi imputate băncii româneşti.

În final nu-mi rămâne decât să vă supun atenţiei o declaraţie a lui Erik Berglof, economistul şef al BERD: "Bancile prezente in Europa de Est au subestimat valoarea creditelor neperformante si evolutia acestora in urma crizei, iar consecintele vor fi simtite in intreaga regiune in 2010". Sună foarte bine, mai ales în contextul în care, în urmă cu câteva zile, şeful instituţiei respective ne asigura că totul e OK.