La sfârşitul anului 2007 şi începutul anului 2008 am asistat la un puseu al preţurilor la alimente. Pentru cei care mai ţin minte, accelerarea preţurilor de atunci a pus pe jar liderii marilor puteri mondiale. Au fost câteva reuniuni de urgenţă la vârf, iar criza alimentară a apărut şi pe lista unor reuniuni G7. Asistam atunci la unul din primele semnale care a dat dreptate investitorilor în agricultură(dacă mai ţineţi minte, încă din 2007 s-a remarcat ieşirea unor speculatori cunoscuţi de pe pieţele financiare şi participarea lor la diverse proiecte agricole).
În urmă cu o săptămână vă prezentam câteva elemente din războiul monedelor. Remarcam atunci lupta unor state emergente(precum Brazilia) pentru evitarea aprecierii accentuate a propriilor monede. Un fenomen care nu avea cum să rămână izolat şi, aşa cum ne-am obişnuit escaladează consecinţele la nivelul următor.
Fluxul de bani care intră masiv în ţările emergente are ca efect, în mod cât se poate de logic, îmbogăţirea indivizilor de-acolo. Acesta nu este automat un lucru rău, mai ales dacă suntem conştienţi că marea majoritate a muncii de pe această planetă este prestată în zonele menţionate. Numai că îmbogăţirea bruscă are ca prim efect schimbarea obiceiurilor alimentare. Odată cu bunăstarea apar pretenţiile pentru hrana de calitate, cererea mai mare de carne s.a.m.d. Cum zonele menţionate se întâmplă să fie şi dintre cele mai populate ale globului, ne confruntăm brusc cu o creştere a cererii de mâncare.
Pe de altă parte, nici marile zone agricole nu mai sunt ceea ce erau odată. Schimbarea climei produce efecte dintre cele mai neaşteptate. Astfel, zone agricole din Peru s-ar putea să devină sterile din cauza lipsei apei dulci în timp ce în alte părţi ale lumii terenurile agricole devin din ce în ce mai puţin practicabile din cauza inundaţiilor. Sunt lucruri despre care încă nu se vorbeşte prea tare deoarece suntem la începutul fenomenului. Faptul că suntem la început nu înseamnă automat că mai avem o groază de timp până la declanşare. Cred că e o chestiune de saptămâni sau luni până când se va resimţi o creştere generalizată a preţurilor alimentelor(a nu se confunda cu creşterea de preţuri care se produce acum la noi şi care este cauzata aproape exclusiv de majorarea inconştientă a TVA).
Ai perfectă dreptate. De altminteri se cumpără în draci pământ arabil în diverse zone subdezvoltate, de exemplu chinezii şi arabii în zone din Africa, tocmai pentru a produce mai multă hrană. Fenomenul este prezent şi la noi, mai mult sau mai puţin discret, mai ales în banat şi Transilvania. Boii cu bani de la noi şi-au aruncat banii în cavouri de beton, pe care nu le vor mai termina vreodată, în timp ce puteau investi în agricultură. Dar ei vor profit uriaş de azi pe mâine, în timp ce investiţia în agricultură este una cu profit mic, dar permanent, şi pe termen lung. Totul e să ai viziune. Sincer, eu, dacă aş avea bani, în agricultură aş investi. În cea de tip industrial, care nu e musai să fie una distructivă. Oricum, prosteala aia cu agricultură bio pe o juma' de batistă nu ţine de foame şi nu îmbogăţeşte pe nimeni, la noi. Şi nici la alţii mai răsăriţi ca noi.
RăspundețiȘtergereAaa.. ferme.. aur.. energie... :)
RăspundețiȘtergereUnde am tot auzit asta ? Nu mai dau link, ca stiu ca vi s-a acrit deja de cand repet.
Acesta este doar inceputul unei perioade de cateva zeci de ani unde pretul alimentelor va creste continuu, ca urmare atat a cresterii populatiei, cat si a standardului de viata in tarile in curs de dezvoltare, asa cum ai subliniat. Nu crebuie uitat ca, intr-o agricultura dezvoltata, o mare parte din costurile de productie le reprezinta combustibilul fosil (cultura, transport, ingrasaminte chimice). Pretul petrolului va creste la randul lui, pe de o parte datorita cererii suplimentare din partea economiilor in dezvoltare, dar si a productiei in scadere usoara. Nu ma hazardez cu previziuni, dar as pune totusi un "pariu" - dublarea preturilor alimentelor, ajustat cu inflatia, in urmatorii 20 de ani. Dar la cum au pornit tiparnitele, pretul graului de exemplu ar putea ajunge nominal la $1000 tona.
RăspundețiȘtergereCred ca momentul este unul propice pentru marile tari producatoare agricole din EU si America de Nord. Guvernele respective pot face economii importante in aceasta perioada prin eliminarea sau reducerea subventiilor agricole, pentru ca preturile prezente pot asigura deja rate de profit importante pentru producatori. O porblema ecologica serioasa va aparea in tarile in curs de dezvoltare, unde suprafete de padure tropicala, cu soluri putin productive, vor fi defrisate pentru a le transforma in terenuri agricole marginale. Dupa cateva sezoane, aceste suprafete sunt abandonate si acoperite din nou de padure, dar diversitatea biologica este compromisa.
Din punct de vedere demografic, social, si economic, imapactul cresterii preturilor produselor agricole va fi cel mai sever in statele sarace, mai ales cele din Africa si Asia de Sud (inlusiv India). Foametea va deveni cronica in randul populatiei in continua crestere, datorita faptului ca productivitatea scazuta a muncii in zonele respective nu le va permite locuitorilor sa-si cultive sau procure suficienta mancare. In majoritatea zonelor, cresterea demografica va fi stopata, in altele - vor exista scaderi importante datorita foametei si conflictelor secundare.
Daca tot ai vorbit de apa si de distributia dezechilibrata a acesteia, as putea mentiona si faptul ca multe dintre statele populate care inca isi asigura necesarul de hrana, cum ar fi China si India, si-au crescut in ultimele decenii productia aricola pe seama exploatarii acviferelor pentru irigatii. Resursele subterane sunt greu regenerabile, iar in multe zone au inceput deja sa se epuizeze. Din aceasta cauza, productia agricola s-ar putea prabusi chiar si in aceste tari.
In privinta investitiilor, subscriu si eu la parerea lui Gheorghe, mai ales ca in Romania exista pamant bun, necultivat, care e chiar mai fertil dupa cativa ani de parloaga. Decat sa ingropi cateva milioane de $ in betoane inutile, e mult mai bine sa cumperi o suprafata deja comasata sau sa cumperi suprafete mici si sa le comasezi pana la cateva zeci de mii de ha. In Romania, astfel de intermediari, samsarii de terenuri agricole, vor face bani buni in urmatorii ani. Deasemenea, vor avea profituri mari cei care deja sunt intr-o pozitie buna, cum ar fi Ioan Nicuale sau Culita Tarata.
Mi-am adus aminte de un articol bunicel din Rolling Stone - Meet The New Capitalist Of Chaos :
RăspundețiȘtergereHustlers in Russia are scoring huge tracts of farm-land for a few bottles of vodka :-)))
tin minte ca atunci s-a triplat pretul la lamai si s-a dublat cel de la ulei
RăspundețiȘtergereAsta este ca si bula imobiliara, nu domle creste ca e nevoie, e scump pentru ca ai casa o viata etc. si cand s-a rupt vraja te trezesti in slapi cazut cu cada de baie in baia vecinului de dedesubt, iobag pe viata fara vre-o sansa de a scapa. Treaba cu papica de abia devine evidenta, corelata cu cresterea preturilor la gaze, implicit fertilizatori, eroziune, plante modificate genetic, tasarea solului nu putem decat sa ne indreptam decat in jos.
RăspundețiȘtergereC-tine prosteala aia cu agricultura bio daca e facauta cum tebuie tine si de foame si aduce si profit, iar daca se va imputi treaba rau de tot cred ca vei fii cel mai fericit om din lume sa ai o tarla acolo sa-ti poti face agricultura bio pentru ca de intensiv nu o sa ai bani.
In rest cum zicea si Flavian, un exit plan nu ar strica la nimeni, just in case. Din fericire la noi inca este pamant garla care poate fi cumparat pe nimic.
Foarte interesant articolul ( din 2011 o sa fac o mica plantatie de nuci ) astept un articol daca se poate si despre piata Forex , sau daca puteti sa imi impartasiti cateva experiente as fi bucuros sa le citesc
RăspundețiȘtergereNu pot sa schimb adsense-ul pentru ca e vorba de un pariu(o sa va spun mai multe prin septembrie cand scap de belea). Acu'iti dai seama ca nu e vorba de cei ~135$ "castigati" de cand am dat drumu'la reclama...
RăspundețiȘtergereE octombrie. Mai scapi de belea ?
alimentele au preturi criminale, sincer acu.. chiar nu e normal asa ceva
RăspundețiȘtergeredaca si mancarea va deveni un lux nu stiu care vor mai fi atunci necesitatile