O noua limitare

Dinspre BNR începe să vină din nou ideea unei limitări a creditelor în valută. Este a doua oară când Banca Centrală emite o asemenea opinie, prima dată fiind, dacă nu mă înşel, în cursul anului 2008. Pentru cei care au uitat reamintesc faptul că atunci scenariul a constat în anunţul acestei necesităţi prin intermediul lui Gheţea, pentru a părea că este o opinie a ARB. Imediat, câteva bănci mai vocale şi mai influente au sărit ca arse, iar toată tevatura a fost acoperită. Acum lucrurile stau total diferit, iar BNR, după eliberarea masivă de rezerve, pare a fi într-o poziţie mult mai autoritară.

Întrebarea care se pune este dacă într-adevăr ar trebui interzisă creditarea în valută pentru cei care nu obţin venituri în monedă străină. Ca şi atunci, opinia mea este că interzicerea e aberantă deoarece creează inutil diferenţe de oportunităţi în piaţă. De fapt care e problema? Ca şi în urmă cu trei ani, problema creditării în valută vine din faptul că ne confruntăm cu o falsă apreciere a leului care face ca finanţarea în valută să fie extrem de tentantă. Pe termen scurt, cei care se finanţează în euro au parte de un câştig net. Ceea ce este însă valabil pe termen scurt, pe termen mediu şi lung este extrem de riscant. Cum avem de-a face cu un curs fals, manipulat pentru ca statisticile legate de inflaţie să dea bine, este de aşteptat ca în momentul în care BNR va rămâne cu rezerva goală cursul să explodeze. Atunci, pe lângă fenomenele economice negative cu care ne vom confrunta, un raport subunitar între creditele în valută şi cele în lei ar avea un efect de multiplicare a problemelor. Cum însă în prezent raportul menţionat este de 0.58, e greu de crezut că vom putea vedea prea curând o inversare a acestuia.

Principala problemă a pieţei creditului din România este dată de distorsiunile induse de un curs fals al leului. Dincolo de faptul că acest lucru creează premisele unei menţineri subdezvoltate a economiei româneşti(importurile sunt mult mai ieftine decât producţia autohtonă), conduce şi la un comportament aberant pe piaţa creditului(finanţarea în masă în valută nu este rentabilă în economiile dezvoltate). Limitarea administrativă a creditului în valută nu cred că este posibilă. Probabil vor rămâne deschise portiţe pentru ca această măsură să fie ocolită, oportunităţi care vor fi cu siguranţă fructificate în masă. Este un exemplu clasic despre ce poate însemna o evoluţie mai mult sau mai puţin controlată.

Ceea ce este însă îngrijorător este probabilitatea destul de mare de a asista la o nouă devalorizare a leului. Ieşirea în presă a oficialilor Băncii Centrale trădează o preocupare suspect de mare pentru acest subiect, crescând probabilitatea ca spre sfârşitul acestui an să asistăm la un nou atac asupra monedei naţionale. Atac din partea realităţii şi nu din partea vreunor entităţi oculte.