Socialu' si cautarea

Ieri fătucile de la Bloomberg m-au înnebunit toată ziua încercând să anticipeze evenimentul pus la cale de Facebook. Preopinenții, care mai de care, își dădeau cu presupusul, făceau scenarii, dădeau cifre s.a.m.d. Pe scurt, se abera la greu așa cum se face la orice televiziune de știri atunci când trebuie să umple cu ceva timpul de emisie. Într-un final misterul a fost dezlegat, iar Mark ne-a prezentat "revoluționara" facilitate, anume funcția de căutare(răutăcios fiind, vă voi reaminti că această funcție exista deja, dar probabil mai era nevoie de ceva flex de marketing). 

Cei mai frenetici dintre opinioniștii de serviciu au găsit resursele necesare pentru a se entuziasma. Cică dacă Facebook a intrat pe segmentul de căutare Google e ca și mort. Cu siguranță opinii de acest gen nu dezvăluie numai faptul că n-ai habar de tehnologie, dar, mai rău, arată cât de naivi pot fi unii dintre cei care trăiesc cu impresia că sunt lideri de opinie. A confunda o funcție care sortează chiloții cunoștințelor cu complexitatea unui motor de căutare este, din punctul meu de vedere, o prostie fără margini.

Probabil cei care și-au pierdut timpul și banii cu acțiunile Facebook ar fi sperat ca băiatul în tricou să anunțe că a găsit o metodă revoluționară de a face ceea ce ar trebui să-i ceară imperativ statutul de companie listată, anume bani. Degeaba anunți tu că îmi oferi posibilitatea de a pune întrebări cursive în caseta de search. Cu ce mă încălzește pe mine, investitor, că atunci când melteanul bagă un search cu întrebarea „ce a făcut tovarășii mei în bulgărika anu' trecut?” îi apar instant pozele cu sarmale, dive supraponderale și cârnați? Cel mult mă îngrijorez la gândul că noua facilitate va necesita putere de calcul mai mare adică, surpriză!, o creștere a cheltuielilor. 

N-o să mai insist foarte mult cu prezentarea situației deoarece sunt convins că marea majoritate a celor care citesc acest articol sunt de acord cu mine și au înțeles exact la ce mă refer. Sunt totuși frapat de faptul că nimeni nu i-a explicat încă băiețașului de la Facebook un lucru cât se poate de bun simț: când ești cotat la bursă trebuie să faci bani. Bursa nu e nici campus, nici o gagică impresionabilă la orice răhățel vopsit în roz. Pe burse nu se vorbește decât despre bani și dacă nu știi să-i faci mai bine taci. 

În încheiere voi spune că nu reușesc să înțeleg cum de Facebook a ajuns la peste 30$/acțiune.  Pur și simplu nu-mi pot explica de unde au unii această rezervă imensă de credulitate și naivitate. Dacă Graph Search este răspunsul(mai precis evenimentul care a fost înglobat în prețul acțiunii), cu siguranță că cei care au mizat pe rețeaua socială și-au luat o nouă țeapă. De altfel, cotațiile care au luat-o în jos după anunțarea „revuluționarei” facilități spun totul, lăsând extrem de puțin spațiu pentru comentarii.