Oportunitati locale

Am promis în urmă cu ceva timp că am în plan să mă ocup şi de oportunităţile prezente pe piaţa locală. Cu toate că suntem orbiţi de politic şi de spectacolul monstruos al "defilărilor în cătuşe" nu trebuie să pierdem din ochi fenomenul economic local. Chiar şi fără zgomote, economia se dezvoltă.

Ca şi echivalenţă, perioada actuală poate fi comparată cu cea de la începutul anilor 2000. Şi atunci România ieşea dintr-o criză gravă care produsese un dezastru economic. Sentimentele pesimiste ale societăţii erau contrazise de dezvoltări "tăcute" ale economiei, însă prea puţină lume lua în seamă realitatea. Ulterior s-a dovedit că începutul anilor 2000 a reprezentat baza unei creşteri masive a economiei autohtone, ciclu încheiat brutal în 2008.

Vorbind strict în termeni de cicluri economice, putem bănui un pattern care s-ar potrivi economiei autohtone. Ciclul autohton pare a fi unul de zece ani, împărţit în patru perioade de 2,4,2 şi 2 ani. Ciclul începe cu o perioadă de doi ani de "haos reformator" în care se încearcă diverse variante, mai mult sau mai puţin inspirate, dar în care persistă incertitudinea şi sentimentul de "sfârşit de lume" moştenit din declinul ciclului anterior. Cam aşa s-a întâmplat în 1990-1992, 2000-2002. Urmează o perioadă de "creştere constantă" de patru ani în care pare a se vedea "luminiţa de la capătul tunelului". Economia se află pe o pantă ascendentă, iar lucrurile par a fi pe un făgaş predictibil(1992-1996, 2002-2006). Apoi vine perioada de exuberanţă iraţională care, de obicei, are cam doi ani(1996-1998, 2006-2008). Perioada este caracterizată de creşteri masive ale bursei(atât în perioada 1996-1998 cât şi în 2006-2008 s-au înregistrat maxime ale cotaţiilor bursiere) şi în paralel a sentimentului de "bine care nu se mai termină niciodată". Sfârşitul acestei perioade marchează căderi masive ale bursei şi intrarea în noua perioadă de doi ani de depreciere masivă a economiei.

Dacă am aplica acest pattern perioadei în care ne aflăm am avea: 2010-2012 - "haos reformator", 2012-2016 - "creştere constantă", 2016-2018 -"exuberanţă iraţională" şi 2018-2020 - "Sfârşitul Lumii". Desigur, graniţele între cele patru perioade ale ciclului nu sunt strict determinate, dar am putea considera că aproximativ "sunt pe acolo".

Cel puţin până acum se confirmă faptul că suntem într-o perioadă de creştere constantă. De obicei aceasta este o perioadă de acumulare. Preţurile cresc, dar într-un ritm oarecum "corect", în ton cu dezvoltarea economiei. Sfârşitul perioadei care se va încheia anul viitor coincide cu un an electoral. De obicei, după alegeri, sentimentul general este unul pozitiv, iar intrarea în exuberanţa iraţională poate fi una cu steroizi. Astfel încât oportunităţile pe care le poate oferi piaţa locală sunt de luat în seamă.

Personal mizez încă de la începutul acestui ciclu pe acţiunile companiilor din energie. Petrom pare a se afla la ora actuală într-o poziţie destul de bună întrucât, odată cu deprecierea preţului petrolului, a cunoscut o corecţie de aproape 25%, iar în prezent se află în plină recuperare(personal o consider oportunitatea majoră a momentului). Romgaz pare a încerca părăsirea intervalului de variaţie, dar mai trebuie aşteptat puţin pentru a se confirma această mişcare. Nu este exclus un nou ciclu descendent în cazul ratării ieşirii din tunel, ceea ce ar echivala cu preţuri mai bune de achiziţie. Nuclearelectrica se zbate la minime, însă orice creştere pe piaţa energiei se va transforma în creştere isterică de preţ a acţiunii. Ar mai fi de urmărit Transelectrica şi Electrica, acţiuni care par a încerca "pasul cel mare". Specific faptul că toate acţiunile menţionate sunt purtătoare de dividende, motiv pentru care cotaţiile se pot deprecia post-dividend.

N-o să închei înainte de a menţiona cea mai subevaluată companie de la bursa autohtonă: Romcarbon. Cu un P/E de 0.81, un P/B de 0.24 şi P/S de 0.15, acţiunea pare ireal de ieftină. Desigur, nu prea e ajutată de lichiditate, dar, repet, din punct de vedere al preţului pare ireală.

În ceea ce priveşte piaţa AERO, deocamdată mă declar dezamăgit deoarece încă nu am văzut ceea ce m-aş fi aşteptat: startup-uri dinamice cu nevoi concrete de finanţare si business-uri coerente. Încă pare o piaţă artificială însă, cu siguranţă, va veni şi vremea ei. Posibil ca "vedeta" perioadei de exuberanţă să fie chiar această piaţă. Rămâne însă să constatăm acest lucru.

În final mă simt dator să vă atenţionez că tot ceea ce am scris reprezintă simple ipoteze. Nu trebuie să luaţi de bun şi, obligatoriu, înainte de a investi, trebuie să vă faceţi singuri calculele. Punând în calcul tensiunile care în continuare se acumulează la graniţa noastră estică, nu trebuie să uităm că un război va face ca absolut tot ceea ce se află în  această ţară să nu mai valoreze absolut nimic. E bine să ne păstrăm cu picioarele pe pământ.