marți, 9 octombrie 2007

Vehicule suspecte de investiţii


Nu voi începe prin a da o definiţie a vehiculului de investiţii pentru că cititorii acestui blog ştiu bine despre ce este vorba. Voi aminti numai faptul că, în perioada în care Banca Naţională se credea un fel de vătaf al României, vehiculele de investiţii au apărut ca puricii. Întrucât nu aveau voie să facă depozite în bănci româneşti, diverşi investitori străini cu apetit pentru risc (şi câştiguri substanţiale) au deschis o mulţime de SRL-uri cu capital social imens, capital pe care-l plasau sub formă de depozite. Ei bine, vremurile s-au schimbat, iar vehiculul de investiţii pare a fi intrat în vocabularul băieţilor deştepţi de pe plaiurile mioritice. La un moment-dat, un vehicul financiar a fost folosit într-o tranzacţie care a ţinut pentru multă vreme prima pagină a ziarelor.

Lăsând la o parte chichiţele şi evenimentele trecute(care probabil ar trebui descâlcite de către DNA), m-am hotărât să intru într-un subiect care nu a fost atacat până acum: acela al vehiculelor de investiţii care şi-au facut apariţia la BVB şi RASDAQ.

De multe ori mi-am pus întrebarea următoare: ce ar trebui să fac eu dacă aş dori să controlez o societate mare, cu un acţionariat disipat. În primul rând, ar trebui să deţin acţiuni la acea societate. Evident, dacă aş deţine o cotă de 50%+o acţiune aş avea controlul asupra ei, dar asta ştie oricine. Ceea ce vă voi descrie mai jos este o modalitate prin care aş putea să deţin controlul unei societăţi fără să am o participaţie majoritară. Să presupunem că societatea pe care vreu să o controlez se numeşte FISX şi are participaţii majoritare la un număr mare de alte societăţi. Având participaţii majoritare la aceste societăţi, persoane din cadrul conducerii FISX vor fi membri (sau, cel mai probabil, şefi) în consiliile de administraţie ale societăţilor deţinute. Aceste persoane nu prea trebuie să dea prea mare socoteală acţionarilor FISX pentru deciziile luate în societăţile deţinute, mai ales dacă aceste societăţi merg bine. Ei bine, dacă eu aş vrea să deţin controlul asupra FISX şi aş avea o înţelegere tacită cu conducătorii lui, aş încerca următoarea strategie: determin majorări succesive de capital la societăţile deţinute de FISX (nu trebuie la toate, doar la câteva dintre ele), majorări la care FISX trebuie să participe pentru a-şi păstra cota de participare. Cu banii obţinuţi din majorarea de capital, societăţile cumpăra acţiuni la FISX. Asta ar însemna că, la un moment dat, cel mai mare acţionar la FISX ar fi reprezentat de societăţile respective, societăţi care sunt deţinute de FISX. Asta, grosso modo, însemna că FISX este controlat de către acţionarii minoritari din FISX.

Evident, acest scenariu este radical. Lucrurile nu stau chiar aşa, însă, pe piaţă, se văd acţiuni similare celei descrise de mine. Nu ştiu dacă acele societăţile cotate care cumără acţiuni de pe piaţă la alte societăţi cotate au ca scop acest lucru. Cert e că, acest tip de tranzacţii mi se pare suspect. Iar cunoscătorii ştiu la ce mă refer.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)