Auto story

Nu am mai abordat demult subiectul industriei auto în pofida faptului că este unul din domeniile pe care le urmăresc cu interes. Cu toate că s-au întâmplat destul de multe, evenimentele cred că erau previzibile şi, într-o oarecare măsură, lipsite de interes. Poate că cel mai interesant eveniment care ar fi trebuit abordat a fost incredibila creştere a Dacia, dar, cum sunt convins că acesta e de-abia începutul, cred că vom avea destul timp să dezbatem subiectul prin toamnă. Deocamdată prefer să vă prezint două ştiri pe care le consider foarte importante prin prisma impactului pe care cred că-l vor avea în viitorul apropiat.

Prima ştire vine de la legendara McLaren care, după întreruperea colaborării cu Mercedes pentru SLR, a decis să-şi ia destinul în mâini şi să producă o maşină mai pământească decât superexclusivistul F1. Cu numele de cod P11, bolidul care dezvoltă 550 CP va costa de aproximativ 10 ori mai puţin decât F1, fiind destinat unui segment extrem de aglomerat, acela al maşinilor sport de lux. Şi, pentru a nu lăsa nicio urmă de îndoială, Ron Dennis, şeful diviziei automotive de la McLaren, a arătat cu degetul către principalii concurenţi: Ferrari şi Lamborghini. Iar ca motivaţie în favoarea noului model, Dennis a aruncat performanţele excelente ale motorului, superioare popularelor F430, F450 sau Gallardo. M-a surprins această declaraţie întrucât transmite o mare superficialitate. De unde oare o fi dedus Dennis că publicul ţintă de Ferrari sau Lamborghini se uită la 10 CP în plus sau minus nu-mi dau seama. Probabil, dacă aceasta este ţinta celor de la McLaren, probabil vom avea parte de un rateu grandios şi extrem de costisitor. Nu de alta, dar şeicii sau sultanii care erau clienţii "tradiţionali" ai McLaren nu ştiu dacă vor mai fi atraşi de mărunţişuri de 150 000 EUR. Ceva mai cu picioarele pe pământ, cei de la Mercedes intenţionează să poziţioneze viitorul SLR ca un rival pentru Porsche, iar aici s-ar putea să lovească puternic întrucât "consumatorul" de Porsche este extrem de sensibil la detaliile tehnice.

Cea de-a doua ştire vine tot de pe continent unde Fiat îşi îndreaptă insistent ochii către Opel. Dacă deocamdată alianţa cu Chrysler pare pusă sub semnul întrebării din cauza unor încurcături cu mişcarea sindicală, la Opel, Marchionne ar putea beneficia de sprijinul statului german care caută cu disperare o soluţie de salvare a "copilului nedorit" al GM. O asemenea alianţă ar avea toate şansele să se transforme într-un succes dacă ţinem cont de colaborările extrem de reuşite din trecut. Cu toate că Fiat a înregistrat prima pierdere trimestrială din 2004, cred că va face o figură destul de frumoasă în viitorul apropiat. Nu este exclus ca, în urma negocierilor şi a flexibilităţii incredibile a lui Marchionne, să vedem în scurt timp o alianţă Fiat-Chrysler-Opel, cu o puternică deschidere către PSA Peugeot-Citroen(nici aici discuţile nu au fost stopate). Nu vreau să par exaltat, dar problemele majore nu pot fi rezolvate decât prin planuri pragmatice. Iar ceea ce propune Fiat, dincolo de prejudecăţile unora, este extrem de bine ancorat în realitate.

Un lucru cred că este clar. Industria auto va fi scena unor fuziuni şi achiziţii majore. Este posibil să vedem în scurt timp mega-constructori care vor avea ca principal scop eficientizarea la maxim a procesului de construcţie/proiectare, fenomen care le va lăsa un insignifiant spaţiu de manevră producătorilor mici şi medii. Oricum, pe zi ce trece, sunt din ce în ce mai convins că vremea investiţiilor hazardate şi a pionieratului sunt de mult apuse în această industrie. Eficienţa, optimizarea şi reducerea costurilor sunt singurele soluţii care pot repoziţiona un domeniu destul de înţepenit şi abandonat în ghearele crizei.