joi, 2 septembrie 2010

Pretul sanatatii


Stephane Huberty este un medic belgian care, peste noapte, şi-a câştigat celebritatea într-un mod inedit: transformându-se în cobai. Povestea măsurii radicale este una simplă şi, în acelaşi timp cutremurătoare. Huberty suferea de 14 ani de o afecţiune rară (myasthenia gravis). Împreună cu alţi colegi a dezvoltat un vaccin care a dat rezultate pozitive pe animale. Spre disperarea sa însă, găsirea unor investitori interesaţi de certificarea medicamentului s-a dovedit a fi imposibilă. Dat fiind numărul foarte mic de posibili beneficiari ai medicamentului respectiv nicio firmă nu a fost interesată de investirea sumelor necesare certificării. Astfel, în disperare de cauză, medicul belgian şi-a aplicat singur tratamentul care, conform propriilor declaraţii, pare a da rezultate fără efecte secundare notabile.

Cu toate că întâmplarea pare la prima vedere una singulară, istoria medicinei este plină de exemple similare. Spre exemplu, în 1847 Sir James Young Simpson a experimentat pe propria-i piele cloroform-ul. Astfel a descoperit că, prin intermediul acestei substanţe, poate fi indus somnul. Se spune că descoperirea doctorului scoţian a ajutat-o pe regina Victoria să nască fără dureri. Tot în domeniul anestezicelor au făcut cercetări la sfârşitul secolului al XIX-lea doi doctori americani: William Halstend şi Richard Hall. Aceştia au experimentat pe propria piele injectarea morfinei sau cocainei în nervi descoperind o metodă eficientă de anesteziere locală. Mai aproape de zilele noastre este cazul doctorului australian Barry Marshall care, voluntar, a baut o substanţă conţinând bacterii responsabile pentru dezvoltarea ulcerului. Aceasta pentru a demonstra că dezvoltarea respectivei afecţiuni este cauzată de o bacterie şi nu de stress(aşa cum unii medici mai susţin încă în prezent). Cercetările lui Marshall au fost până la urmă recunoscute si răsplătite cu un Nobel pentru medicină în anul 2005.

Toate aceste experimente care par nebuneşti au avut efecte benefice pentru o mulţime de pacienţi. Asta în timp ce, la vremea lor, au părut neinteresante pentru cei responsabili. Cel puţin acum, în domeniul bolilor rale, se petrece o adevărată tragedie deoarece costurile exagerate ale certificărilor şi modelul de profit al firmelor producătoare de medicamente nu permite dezvoltarea unor tratamente pentru această clasă de afecţiuni. Mai mult, în goana nebunească după profituri, companiile par a fi mult mai interesante modelele bazate pe dezvoltarea unor virusuri răspândite "accidental" şi apariţia peste noapte a vaccinurilor minune care să te apere de virusurile mega expuse în mass media.

Recentul exemplu dat de doctorul belgian este unul din multele semnale de alarmă care ar trebui să atragă atenţia că, în ceea ce priveşte sănătatea, modelul actual este unul greşit. Poate ar trebui să înţelegem că sunt domenii în care nu profiturile imediate sunt cele care contează ci altceva care are mai puţină legătură cu banul şi mult mai multă legătură cu esenţa noastră. Dar, la fel de adevărat este că, cel puţin până acum, nu s-a găsit un model mai bun care să poată înlocui sistemul actual. Sau, cum ar spune un clasic "totul este bine în cea mai bună dintre lumile posibile".

12 comentarii:

  1. In care domenii conteaza profiturile imediate mai mult decat avantajele pe termen lung ? :)

    Modelul mai bun s-a gasit de mult si s-a tot lucrat la implementarea lui, desi unele tentative anterioare au esuat.

    Poate de data asta, cu putin noroc, vom reusi sa-l punem in aplicare in cativa ani.

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce anume ar impiedica aparitia unor firme producatoare de medicamente (mai mici) specializate pe boli rare?

    Un raspuns, "costurile exagerate ale certificarilor" imi suna a bariera legislativa, care pana la urma (voit sau nu) limiteaza concurenta.

    RăspundețiȘtergere
  4. @SorinF

    Exact despre astfel de piediciam scris si eu mai demult. Dar ce sa-i faci, reglementarile sunt scrise chiar de marile companii, doar semnatura si votul este dat de politicieni...

    RăspundețiȘtergere
  5. sorin_f: Pai nu prea e asa. Daca e o boala rara care are o probabilitate de aparitie de 1:100 milioane inseamna ca target-ul tau ca firma ar viza cateva zeci, sau, in cazul cel mai bun, sute de pacienti. Cum certificarea unui medicament te duce la cateva milioane de euro, iti dai seama ca nu ai cum sa iesi pe profit.
    Pe de alta parte, certificarile nu cred ca sunt o bariera legislativa. Costurile sunt mari deoarece autoritatile de certuificare iti impun sa treci prin niste procese destul de laborioase de testare astfel incat, in final, medicamentul lansat sa nu aiba efecte secundare neprevazute. Chiar si cu aceste masuri au fost rateuri celebre...

    RăspundețiȘtergere
  6. @Dan

    In era media, tratamentul unei boli rare aduce beneficii dincolo de suma platita de pacient sau de asiguratorul sau. Daca un astfel de caz, sau boala in sine, este mediatizata suficient in contextul in care firma x face cercetarea si gaseste leacul, ii poate aduce aduce acesteia publicitate foarte valoroasa. Asta poate insemna cresterea cotei actiunilor la bursa, atragerea de fonduri din partea unor fundatii/donatori/investitori, precum si imbunatatirea perceptiei publicului, care se poate reflecta in vanzari mai mari.

    Cercetarea in sine este benefica - analizand cauzele (de obicei genetice) ale bolii respective, se pot obtine informatie pretioasa, care pe termen lung poate fi utila pentru gasirea de noi tratamente pentru alte boli, mai comune (care pot atrage profit mai mare) sau chiar pentru realizarea altor produse din domeniul ingineriei genetice.

    Eu nu cred ca firmele farmaceutice sunt atat de naive incat sa ignore aceste avantaje...

    RăspundețiȘtergere
  7. Alex Nicolin: In ceea ce priveste subiectul de azi trebuie sa recunosc o realitate: nu prea cunosc domeniul decat din exterior. Mai mult decat sa fac speculatie cu actiunile unor firme din domeniu(si asta pe baza datelor financiare & AT & zvonuri) n-am avut alta tangenta cu domeniul. Probabil cineva din bransa ne-ar putea deschide ochii.
    Revenind la subiect, experienta omului despre care am scris arata ca firmele nu prea sunt interesate decat de profitul imediat care le iese dintr-un medicament. Adica daca te apuci sa certifici sa zicem piramidonul o faci pentru ca stii ca vei vinde x milioane de buc/luna, ceea ce inseamna un profit frumusel. Nu stiu daca in toata aceasta ecuatie mai e loc pentru prestigiu sau pentru investitia pe termen lung...

    RăspundețiȘtergere
  8. @Dan

    Nu ma refeream la firmele farmaceutice traditionale, care produc medicamente "pasive" gen piramidon, aspirina, cefalosporine etc.

    Viitorul industriei farmaceutice este ingineria genetica. Bolile viitorului nici macar nu sunt infectioase pentru ca "sita" medicinei a "cernut" deja aceste maladii in tarile dezvoltate. In schimb, fie din cauza diagnosticarii mai exacte, fie a factorilor de mediu (poluare, stress, alimentatie deficitara, lipsa patogenilor) devin tot mai frecvente bolile "rare" de care vorbeai. In plus avem din ce in ce mai mult de-a face cu boli infectioase noi sau "resapate" de uzul indelungat al antibioticelor si retroviralelor. In fata acestor boli, medicamentele traditionale pur si simplu numai sunt eficiente. Acestea au nevoie de tocmai de "leacuri" complexe, obtinute din imbinarea unor tehnologii care nu au avut legatura pana in prezent.

    In urmatoarele decenii vom vedea din ce in ce mai mult o convergenta a tehnologiilor - microelectronica, genetica, chimie, medicina traditionala in scopul gasirii de noi tratamente. Deja se folosesc chip-uri electronice care dozezaza exact medicamentele, masinarii autonome care curata arterele, gene sau vaccinuri "livrate" cu ajutorul virusurilor.

    Probabil, studiind firmele faramaceutice din punctul de vedere al acizitiilor ai observat ce preturi fabuloase sunt in stare sa plateasca unele pentru achizitionarea laboratoare de genetica quasi-anonime. Aceste firme vad viitorul, nu sunt ancorate in modelul traditional. Costurile de echipare pentru aceste laboratoare au scazut in ultimii ani cu ordine de marime - acum 10 ani iti trebuiau milioane de dolari ca sa faci un laborator capabil de clonare, acum e doar cateva mii. Din ce in ce mai multi specialisti (multi din tari "emergente") se pregatesc in universitati pe specializari care tin de genetica. Toti acesti factori creeaza premisele unei "explozii" a geneticii, nu doar in domeniul medical, ci si al agriculturii sau bunurilor de consum. Aceasta piata va fi una extrem de dinamica, cu jucatori mici, cu fuziuni, achizitii si "miscari de trupe" foarte rapide, tocmai datorita costurilor mici de "setup".

    Spre deosebire de microelectronica, unde scaderea costurilor cu economiile de scara sunt foarte mari, dar costurile initiale sunt foarte mari, genetica este exact invers - ai costuri reduse la inceput, dar esti nevoit sa "inventezi" o solutie de fiecare data. Exact intr-un astfel de climat al pietei vor cauta suferinzii de "boli rare" leacul care le poate salva viata. Tocmai din acest motiv cred ca trebuie desfiintate restrictiile de piata, cum ar fi licentierile, aprobarile de fuziune etc. Numai asa se pot reduce costurile si spori eficienta pentru o industrie incipienta si promitatoare, dar si pentru industriile "traditionale" din domeniul medical.

    Nu am suflat o vorba despre bolile contagioase din tarile sarace, cum ar fi malaria. De gripa porcina au murit mia putin de 10,000 de oameni in timp ce malaria a ucis 2,000,000 in acelasi interval de timp. Singura diferenta a fost faptul ca gripa porcina a afectat tari dezvoltate, unde oamenii au banii necesari pentru a cumpara medicamente. In termeni obiectivi, aceasta situatie ar putea fi descrisa ca fiind o tragedie, nu moartea catorva sute de suferinzi de boli rare in fiecare an. In ciuda tuturor argumentelor morale, profitul face legea.

    RăspundețiȘtergere
  9. [OFF TOPIC] Am si eu o intrebare/nelamurire in afara subiectului, daca se poate... De ce creste yenul in fata dolarului si dolarul creste in fata Euro si GBP ? Ca sa inteleg si eu ca nu ma prind :D

    RăspundețiȘtergere
  10. Mad HxA: Pe EURUSD, dpdv tehnic ai o formatiune bearish gartley care se formeaza in intervalul iulie2008-nov2009 si care sugereaza o probabilitate destul mare de evolutie a cotatiilor pana sub 1.12. Parerea mea, vorba lu' nea Vacaroiu.

    RăspundețiȘtergere
  11. De ce creste yenul in fata dolarului si dolarul creste in fata Euro si GBP..

    Probabil din cauza eficientei net superioare aproape in orice. Insa nu uita ca Japonia e un stat oarecum de stanga, ce nu poate evolua decat la comanda, adica deloc. Motiv pentru care nu exista inflatie (semn ca totusi "se misca"), motiv pentru care doua banci japoneze de rang 1 ofera credite cu 1% si 5 ani perioada de gratie inclusiv in Ro.

    :)

    ..

    ontopic: ma intreb cat ar costa acum omologarea penicilinei, daca Fleming ar fi avut bani sa treaca de FDA.

    RăspundețiȘtergere

Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)