Soma

„More doctors smoke Camels than any other cigarette” a fost sloganul unei generaţii. E vorba de o imensă campanie publicitară, începută la debutul unor studii asupra efectelor nocive ale fumatului şi derulată de RJ Reynolds timp de şase ani în SUA(1946-1952). Mesajul era cât se poate de transparent: „Băgaţi, fraţilor, în voi că e sănătos! Dacă până şi medicii se bat între ei pe mărcile de ţigări fumate, e aproape limpede că totul e sigur.” Între timp ştim bine cum au evoluat lucrurile şi, de la nebunia acceptării peste tot, s-a ajuns la tembelismul interzicerii şi suprataxării.

Înlănţuiţi de iluzii

De multe ori mă întreb cât va mai dura toată minciuna asta, tot balonul fals în care ne place să ne bălăcim? De fiecare dată când realitatea ne contrazice ne refugiem în virtual, acolo unde totul e perfect, atât de perfect încât suntem dependenţi de el ca de un drog. Aici lucrurile sunt simple: ai un duşman îi frigi un perdaf radical, îl condamni la moarte cu un singur gest. Îi dai „block” şi gata, a dispărut pentru totdeauna din viaţa ta. O extincţie în masă e mai uşoară decât prepararea micului dejun, găsirea unei armate de urmăritori devotaţi ţine doar de abilitatea ta de a crea, repeta şi improviza slogane şi iluzii. Totul e permis.

Inevitabila confruntare

„Avem nevoie de China pentru a domestici URSS aşa cum, în viitor, vom avea nevoie de URSS pentru a domestici China”. Sunt vorbele unuia dintre cei mai mari ticăloşi ai istoriei contemporane, Henry Kissinger, cel care, la începutul anilor 70, pregătea istorica vizită a lui Nixon în China. Gurile informate vorbesc despre un amestec destul de puternic al spionajului american în China încă din anii 50, pregătind separarea ideologică şi grăbind chiar conflictul dintre China şi URSS. Un conflict care-a slăbit puternic tabăra sovietică, i-a izolat pe ruşi în „strânsoarea anacondei” şi a contribuit definitiv la victoria definitivă a SUA. 

De la „Puie Monta” la „Muie PSD”

Emigraţia este boala unei naţiuni. Ştii cât de bolnavă e o naţiune după numărul emigranţilor săi. Ţinând cont de această realitate crâncenă, am putea constata că România e mai bolnavă decât Siria. Este concluzia superficială pe care suntem tentaţi s-o punem privind doar parţial realităţile.

Lista investiţiilor americane în România

Când vine vorba de interese, ambasadorul licuriciului o dă înainte, ca o moară stricată, cu „afectarea investiţiilor”. Putem spune că tovarăşul ambasador este cel mai mare susţinător al investiţiilor americane de-aici. Şi, întrucât avem o economie atât de vibrantă, m-am gândit că e necesar să facem o hartă a acestor investiţii, astfel încât neofiţii să nu mai fluiere în biserică.

Socialismul prezentului

Prăbuşirea Uniunii Sovietice n-a fost - aşa cum se crede - un eveniment brusc, petrecut peste noapte. Chiar dacă noi, alături de ceilalţi spectatori ai acelui moment, am fost luaţi pe nepregătite, simţind cumva că istoria se accelerează. În fapt, întreaga serie de evenimente a fost parte a unui plan extrem de bine articulat.

Rădăcina ticăloşiilor

Aşa cum v-am spus, chiar şi în forma actuală, „legea offshore” este una care dezavantajează România din cel puţin două motive:
1. Nu este interesul nostru să începem exploatarea gazelor acum deoarece scopul real al extragerii lor este concurarea gazului rusesc în interesul exclusiv al ţărilor vestice;
2. Banii pe care-i primim sunt extrem de puţini dacă ne raportăm la schemele de taxare din ţările cu resurse(doar Brazilia e sub noi!).

Cu toate acestea, scandalul e în toi. Cei care cred că Plăvanul a chemat-o pe Dăncilă la Cotroceni pentru vreo ordonanţă legată de amnistie se înşală amarnic. În realitate scopul discuţiei este tot legea buclucaşă, pe care Plăvanul vrea s-o întoarcă pentru reducerea substanţială(eventual chiar eliminarea) grilei progresive de impozitare. De altfel, azi soseşte în România şefa diplomaţiei austriece, Karin Kneissl. Scopul oficial al vizitei, este eterna şi fascinanta „preocupare” pentru statul de drept şi progresele în combaterea corupţiei care, muică!, sunt atacate de noile legi ale justiţiei.