Campanie

Suntem în ultima săptămână de campanie electorală. E mult spus campanie, deoarece ceea ce am avut până acum a fost o mizerie indescriptibilă. Teoretic se desfășoară un scrutin pentru alegerea celui mai important om în stat. Practic însă nu a rămas nimic altceva decât o desemnare. Aproape din oficiu.

V-ați gândit la cauzele pentru care lucrurile au căzut atât de rău în derizoriu? Oricât de mult am urî viața politică, oricât de mult ne-am detașa de realitatea imediată, efectiv nu putem ignora ceea ce se întâmplă. Lucrurile au ajuns mult prea jos, mult prea ordinare.

După actualul episod de campanie n-avem nicio idee despre ce și-ar propune viitorul președinte. Știm doar că unul ar fi posibil acoperit(nu toți?), că altul a fost „baby broker”, că o pisi, că o stalinistă, că ungurii, că SIE s.am.d. Totuși, vi se pare normal? De ce e așa?

Clasa noastră politică s-a degradat continuu. Dacă e să judecăm logic, singurul Parlament cu adevărat viu a fost CPUN-ul. După aceea, încet și sigur, s-a trecut iremediabil spre un model discret, cu oameni din ce în ce mai dubioși. Totuși, un lucru e ciudat. Pe oricine-ai întreba despre portretul robot al celui care ar trebui să ne reprezinte ai constata limpede că, la nivel declarativ, nimeni nu-i vrea pe actualii. Nimeni nu ar vota un basescu, nimeni nu ar vrea Udrea sau pe majoritatea covârșitoare a celor care se află acum la cârmă. Nimeni n-ar vrea în Parlament, Guvern sau la Președinție oameni dubioși, de o moralitate îndoielnică. Și, cu toate acestea, dubioșii reprezintă adevărata majoritate, ei sunt cei care conduc, ei sunt cei strecurați în instituțiile statului. Ei sunt statul!

Trăim în cel mai tembel regim dintre toate cele posibile. Trăim în regimul ticăloșilor fără scrupule. Un regim apăsător, în care majoritatea populației este parazitată de o clasă de prostovani. Nu e nicio exagerare. Și cred că n-ar trebui să vă mirați de sosirea momentului în care campania electorală se va tranșa la emisiunile de mare angajament Capatos, Măruță, Gherghe s.a.m.d. Aceasta deoarece se merge în direcția îndobitocirii iremediabile a populației și a instaurării unei clase politice manipulabile. Democrația se transformă, pe zi ce trece, într-o formă fără fond, într-o chestiune iluzorie, perfectă din punct de vedere formal, dar fără niciun fond, fără nicio esență. V-ați gândit care ar putea fi vinovații pentru această confiscare brutală?

Și, pentru că am amintit emisiunile de largă respirație intelectuală, vă voi atrage atenția că urmează un episod mizerabil în această săptămâna(sau în săptămâna anterioară turului doi). Face parte din deja perimata butaforie băsistă de campanie. După episoadele „Năstase-homosexual” și „Geoana-sex oral” vine un altul în aceeași direcție. O imbecilitate specifică unor oameni de nimic. Pentru a înțelege din ce registru face parte, nu-mi rămâne decât să vă întreb când s-a apucat Antonescu de cântat.