Aur și alte gânduri

„Vin vremuri primejdioase, lumea nu își mai poate continua viața de dinaintea pandemiei, iar în asemenea vremuri avem nevoie de rezerve, de acoperire și de siguranță” - a declarat Viktor Orban la o conferință de presă ținută împreună cu șeful Băncii Centrale a Ungariei. Rezervele despre care vorbea Orban sunt cele de aur. Ungaria se află la finalul repatrierii rezervelor proprii. Mai mult, țara a demarat un program ambițios de creștere a rezervelor de aur, ajungând să aibă aproape cât România(de zece ori mai mult decât la preluarea mandatului de către Orban). Asta face însă ca, raportat pe cap de locuitor, ungurii să aibă o „avere” dublă față de România. Iată un aspect important.

Când Dragnea a vrut să repatrieze aurul, patrihoții de la BNR s-au ținut cu unghiile ca nu care cumva să se strice „aranjamentul” cu aurul nostru dat la Londra. Aranjament din care România nu are absolut niciun beneficiu, ba, mai mult, plătește bani pentru ținerea în custodie. Chestiunea cu „credibilitatea internațională” e furaj pentru proști. Rezerva de aur trebuie oricum certificată la un interval de timp și astfel nu-și poate pierde capacitatea de a fi folosit ca și colateral în caz de criză. Însă, subordonarea unora în fața unor dubioase interese străine este fără margini.

La fel stau treburile și în ceea ce privește achiziția de aur. Dacă mai țineți minte, după ce BNR și băsescu au împrumutat România cu echivalentul a 20 mld. EUR, banii respectivi n-au ajuns decât într-o mică măsură în România. O bună parte a lor a fost folosită pentru cumpărarea de datorie americană într-un moment în care SUA aveau nevoie ca de aer de cumpărători. Cu alte cuvinte, putem spune fără să greșim că România s-a împrumutat atunci pentru SUA. 

Cei care au ținere de minte știu bine interpelările lui Isărescu pe tema aurului. De multe ori i s-a sugerat că ar fi cazul să crească rezerva de aur a țării prin achiziția unor cantități suplimentare de aur. De fiecare dată Isărescu a replicat argumentând cu două chestiuni aberante. În primul rând că rezerva de aur pe care o are România e perfect dimensionată pentru puterea economică a țării. E un argument prostesc, imposibil de a trece testul unei logici elementare. Din anul 2000 și până în prezent PIB-ul României a crescut de aproape șapte ori. N-ai cum să argumentezi că, din punct de vedere economic, rezerva de aur e dimensionată bine în raport cu economia decât dacă ar fi crescut de șapte ori. Și, de asemenea, n-au cum să plasezi rezervele țării în instrumente volatile și riscante precum datoria americană, în defavoarea unui activ stabil și care își păstrează valoarea în timp, așa cum este aurul. Cel de-al doilea argument al lui Isărescu este acela că „știe el că dacă se depășește actuala cantitate de aur din rezervă, României i se va întâmpla ceva rău”. De unde știe? Cică așa am avut rezerva în Primul Război Mondial. Cu alte cuvinte, dacă România n-ar fi avut rezerva de aur cât o avea, n-am mai fi avut Războiul! Bun argument.

Rețineți, vă rog, că anularea legii care obliga BNR să repatrieze o cantitate din aurul de la Londra a fost făcută de actualul „patriot creștin” Orban, cel care acum, întrucât e pus pe tușă de către Plăvan, brusc nu mai poate să doarmă din cauza valorilor naționale. Mulți mi-ar putea reproșa faptul că atac o poziție națională. Însă, după cum se vede, nu-i o poziție națională. Și, mai mult, majoritatea plăvanilor slugarnici din PNL s-au aliniat deja în spatele lui Cîțu. Dacă Șică își menține „linia națională” ar trebui să rupă PNL după ce-și va pierde funcția. O va face? Puțin probabil. Momentul era la moțiune. N-a făcut-o, e clar în ce ape se scaldă.

Faptul că peste 60% din populație se declară în favoarea unor forțe politice naționale, care să reprezinte în primul rând interesul țării, ne arată limpede că în perioada imediat următoare țara se va potcovi cu o mulțime de lupi în blană de oaie, pe modelul cunoscut: bla bla-uri și petarde cu iz naționalist, dar fără substanță. Care, din nou, vor păcăli proștii. Nu știu ce să spun, ăsta pare a fi destinul bietei noastre țări, permanent jefuită de ticăloși.