Rusia-Ucraina, încotro?

V-am spus ieri că linia de demarcaţie între „război convenţional” şi „dezastru atomic” e din ce în ce mai fragilă. De altfel, dinspre Moscova sosesc acuze grave în ceea ce priveşte implicarea Regatului Unit în conflictul din Ucraina. Însă, ceea ce e şi mai grav este că acuzele ruşilor sunt confirmate inclusiv la nivel oficial de către englezi. Chiar şi media oficială(Times) admite implicarea Marii Britanii, ceea ce duce agresiunea asupra Rusiei la un alt nivel. Să nu uităm că în operaţiunile din Ucraina n-au fost lovite doar ţinte militare ruseşti aflate în Ucraina, ci şi ţinte civile din interiorul Rusiei. În condiţiile în care englezii sunt prezenţi în fiecare formaţiune militară ucraineană, războiul de acolo capătă o cu totul altă semnificaţie. 

Ieri, Agenţia Tass a prezentat un material cu punerea pe poziţie într-un siloz nuclear a unei rachete intercontinentale YARS. Este un mesaj-avertisment. Yars reprezintă o variantă modificată a fostului standard Topol-M, având o viteză de douăzeci de ori mai mare decât viteza sunetului şi fiind capabilă să atingă orice punct din Europa sau SUA. 

Dacă în ceea ce priveşte armamentul convenţional Rusia este în urma Occidentului, în ceea ce priveşte arsenalul nuclear treburile se schimbă radical. Rusia are nu doar cea mai mare capacitate nucleară, dar şi cea mai avansată şi mai fiabilă tehnologie. Rachetele americane sunt rămase în urmă, fiind vorba acolo de tehnologii specifice anilor 70. Nu-i vorba, de funcţionat funcţionează, dar e greu de crezut că-şi vor atinge ţintele în condiţiile în care ruşii au avantaje enorme inclusiv în ceea ce priveşte sistemele de apărare antiaeriană.

Revenind la conflictul din Ucraina, voi spune că situaţia din teren este deosebit de tensionată. La cum arată lucrurile, ruşii pregătesc o a doua linie de atac, de data aceasta prin intermediul Belarusului, ţinta fiind vestul Ucrainei. Este singura cale de tăiere a aprovizionării trupelor din estul ţării şi, de asemenea, singura modalitate de a ameninţa direct regimul Zelenskyi. Este foarte posibil ca atacul să înceapă sâmbăta aceasta în condiţiile în care vesticii deja au aprovizionat Ucraina cu sisteme antiaeriene occidentale avansate. În timp ce SUA tot ameninţă cu instalarea rudimentarului Patriot, sursele din teren vorbesc despre un transfer efectuat de către Franţa şi Italia către Kiev a sistemului SAMP-T(cunoscut şi ca Mamba). Sistemul este construit de către europeni şi, în foarte multe privinţe, este superior Patriot. Ca să înţelegeţi nivelul de premeditare, vă voi spune că Ucraina deja are militari cărora li s-a asigurat training avansat în ceea ce priveşte utilizarea SAMP-T. Asta înseamnă că transferul e pregătit de cel puţin patru luni! În aceste condiţii, livrarea unităţilor Patriot este mai degrabă un act de PR întrucât Ucraina deja deţine facilităţi antiaeriene avansate. 

Asta face ca Rusia să fie în căutare disperată de rachete ieftine cu care să înfunde antiaeriana NATO instalată în Ucraina. Se ştie că au accelerat producţia de drone kamikaze Geran-2, a căror doborâre este de câteva sute sau mii de ori mai scumpă decât drona în sine. De asemenea, este foarte posibil să vedem în luptă noi echipamente iraniene, mai precis rachete Zelzal şi Fateh. Nu sunt rachete sofisticate, dar sunt extrem de ieftine şi, de asemenea, se obţine un beneficiu teribil în ceea ce priveşte epuizarea muniţiei antiaerienelor occidentale. În paralel cu atacul la scară, Rusia caută să crească la valori cât mai mari nota de plată achitată de Occident în Ucraina. 

Pe moment trebuie să remarcăm un nou grad de complexitate al frontului ucrainean. Noua linie de atac a Rusiei va pune probleme logistice şi militare dure de ambele părţi. Este extrem de greu de prevăzut care vor fi consecinţele noii linii de atac pregătite de către ruşi. Însă avem de-a face cu doar două variante: ori ruşii reuşesc să taie liniile de aprovizionare şi să invalideze armata ucraineană din est, ori vor avea un eşec major. În primul caz NATO va suferi o înfrângere ruşinoasă, iar în celălalt caz Rusia se va vedea în faţa unei probleme existenţiale. Şi, după cum bine intuiţi, dacă Rusia se confruntă cu o problemă existenţială, doctrina militară îi dictează să moară cu duşmanii de gât, indiferent de efectele colaterale. Mă rog, în condiţiile în care mai putem vorbi de efecte colaterale la un arsenal capabil să distrugă Pământul de vreo 10-15 ori.