În mod normal, atunci când porneşti o activitate trebuie să ai o bază o idee, un concept sau o viziune. Trebuie ca, de fiecare data, începutul să fie precedat de acel ceva care nu te lasă să dormi, care nu-ţi dă pace şi te trimite inevitabil către vâltoarea acţiunii. Cam acesta este sentimentul care mă încearca acum, când m-am hotărât să pornesc acest blog.
Sătul de calitatea îndoielnică a analizelor economice de pe piaţă, m-am hotărât să ofer prin intermediul acestor pagini o altă modalitate de abordare a subiectelor economice de care ne lovim zilnic. Din păcate, presa noastră economică este împărţită în două: o parte orientată către consum, pentru care subiecte economice înseamnă transcrierea unor informaţii seci preluate de la agenţiile de presă, iar cealaltă parte, aşa numita presă elitistă, dominată de indivizi extrem de vizibili, pompos denumiţi analişti, care nu fac altceva decât să se ascundă în spatele unui limbaj eclectic şi să nu ofere altceva decât incertitudini sau tentative de manipulare .
De când urmăresc fenomenul economic şi presa(frumos colorată în ultima perioadă) nu am găsit încă un analist care să aibă puterea de a exprima o opinie clară, de a evidenţia, chiar cu riscul de a greşi, o tendinţă. Există în schimb un limbaj pompos şi vag, un fel de nou-limbă de lemn care este scoasă de fiecare dată la înaintare.
Formula pe care am ales-o pentru argumentarea apariţiei blogului poate părea puţin forţată sau poate chiar uşor frenetică. Este însă punctul de la care am pornit atunci când am hotărât să încep acest blog. Pe de o parte sunt sătul să tot înghit prostioare pe post de analize, iar pe de altă parte sunt hotărât ca, prin analizele pe care le ofer, să prezint opinii clare, fără urmă de echivoc. Chiar cu riscul de a părea penibil atunci când greşesc.
Sătul de calitatea îndoielnică a analizelor economice de pe piaţă, m-am hotărât să ofer prin intermediul acestor pagini o altă modalitate de abordare a subiectelor economice de care ne lovim zilnic. Din păcate, presa noastră economică este împărţită în două: o parte orientată către consum, pentru care subiecte economice înseamnă transcrierea unor informaţii seci preluate de la agenţiile de presă, iar cealaltă parte, aşa numita presă elitistă, dominată de indivizi extrem de vizibili, pompos denumiţi analişti, care nu fac altceva decât să se ascundă în spatele unui limbaj eclectic şi să nu ofere altceva decât incertitudini sau tentative de manipulare .
De când urmăresc fenomenul economic şi presa(frumos colorată în ultima perioadă) nu am găsit încă un analist care să aibă puterea de a exprima o opinie clară, de a evidenţia, chiar cu riscul de a greşi, o tendinţă. Există în schimb un limbaj pompos şi vag, un fel de nou-limbă de lemn care este scoasă de fiecare dată la înaintare.
Formula pe care am ales-o pentru argumentarea apariţiei blogului poate părea puţin forţată sau poate chiar uşor frenetică. Este însă punctul de la care am pornit atunci când am hotărât să încep acest blog. Pe de o parte sunt sătul să tot înghit prostioare pe post de analize, iar pe de altă parte sunt hotărât ca, prin analizele pe care le ofer, să prezint opinii clare, fără urmă de echivoc. Chiar cu riscul de a părea penibil atunci când greşesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Atenție! Comentariile sunt supuse moderării și vor fi vizibile după o perioadă cuprinsă între 1 și 4 ore. Sunt permise doar comentariile care au legătură cu subiectul.
Pentru discuţii mai flexibile folosiţi canalul de Telegram Dan Diaconu(t.me/DanDiaconu)