După un scurt moment de respiro şi de euforie, pieţele îşi reiau căderile, dar cu o intensitate mult mai mare, parcă dorind să recupereze "timpul pierdut". Indicii pieţei americane au căzut cu peste 4%(DOW -4.85, NASDAQ -4.34, S&P 500 -5.03). În acelaşi fel, pieţele asiatice au căzut generalizat pentru a doua zi consecutiv pe fondul înrăutăţirii condiţiilor economice.
Toate acestea se petrec pe fondul temerilor de contagiune a economiei reale. Iar aceste temeri sunt justificate atâta timp cât constructorii de maşini americani caută cu disperare să se împrumute cu 50 mld. $ de la statul american. Asta după ce în septembrie Congresul aprobase un plan de ajutorare în valoare de 25 mld. $(pentru construirea de vehicule eficiente din punct de vedere energetic).
În Europa lucrurile de-abia acum încep să se mişte spre rău. Scăderea dobânzii cheie cu 0.5% a avut ca prim efect(logic) scăderea cotaţiei EUR în raport cu dolarul american, ceea ce se speră că va da o gură de oxigen producătorilor europeni. Acelaşi lucru l-au sperat şi americanii atunci când au început scăderea dobânzii cheie.
După ce în urmă cu o lună oficialii europeni ajunseseră la concluzia că zona se află în recesiune, acum se transmit informaţii pozitive pe toate canalele posibile. Iar când oficialii transmit informaţii pozitive în această manieră, e clar că stăm pe o bombă cu ceas.
La noi, citesc în presa ultimelor zile diverse analize referitoare la ieftinătatea acţiunilor autohtone. Sunt unii care ne spun că avem cele mai ieftine acţiuni de pe planetă, iar asta, probabil, ar trebui să se mobilizeze. Nu voi da decât un singur exemplu: pe la începutul anului, o bancă de investiţii a considerat că activele cu suport ipotecar au ajuns la un preţ extrem de mic, ceea ce le ridica în faţă o oportunitate tentantă. Cum FED-ul şi executivul american dăduseră drumul "hidrantului cu dolari" şi speranţa de revigorare a pieţelor americane era crescută, banca a decis să profite de oportunitate. Pentru cei care încă nu şi-au dat seama, banca se numea Lehman Brothers, iar acum este istorie.
Toate acestea se petrec pe fondul temerilor de contagiune a economiei reale. Iar aceste temeri sunt justificate atâta timp cât constructorii de maşini americani caută cu disperare să se împrumute cu 50 mld. $ de la statul american. Asta după ce în septembrie Congresul aprobase un plan de ajutorare în valoare de 25 mld. $(pentru construirea de vehicule eficiente din punct de vedere energetic).
În Europa lucrurile de-abia acum încep să se mişte spre rău. Scăderea dobânzii cheie cu 0.5% a avut ca prim efect(logic) scăderea cotaţiei EUR în raport cu dolarul american, ceea ce se speră că va da o gură de oxigen producătorilor europeni. Acelaşi lucru l-au sperat şi americanii atunci când au început scăderea dobânzii cheie.
După ce în urmă cu o lună oficialii europeni ajunseseră la concluzia că zona se află în recesiune, acum se transmit informaţii pozitive pe toate canalele posibile. Iar când oficialii transmit informaţii pozitive în această manieră, e clar că stăm pe o bombă cu ceas.
La noi, citesc în presa ultimelor zile diverse analize referitoare la ieftinătatea acţiunilor autohtone. Sunt unii care ne spun că avem cele mai ieftine acţiuni de pe planetă, iar asta, probabil, ar trebui să se mobilizeze. Nu voi da decât un singur exemplu: pe la începutul anului, o bancă de investiţii a considerat că activele cu suport ipotecar au ajuns la un preţ extrem de mic, ceea ce le ridica în faţă o oportunitate tentantă. Cum FED-ul şi executivul american dăduseră drumul "hidrantului cu dolari" şi speranţa de revigorare a pieţelor americane era crescută, banca a decis să profite de oportunitate. Pentru cei care încă nu şi-au dat seama, banca se numea Lehman Brothers, iar acum este istorie.
Am gasit pe net un articol super interesant, scris in Iunie 2005: http://www.globalresearch.ca/index.php?context=viewArticle&code=SAL20061015&articleId=3490
RăspundețiȘtergereMerita citit cu atentie.