Există, desigur, o cauză a fiecărei manifestări. Orice eveniment este declanşat de o acţiune sau de un cumul de acţiuni. Sunt noţiuni axiomatice cu care suntem în totalitate de acord încă din antichitate. Translatată în plan economic, legea cauzalităţii îşi dovedeşte pe deplin eficienţa. Numai că, dorinţa noastră de a identifica întotdeauna cauza care stă la baza unei realităţi ne conduce către concluzii aberante. Aşa apar ştirile de genul "U.S. Stocks Fall on Concern Over Rise in Bond Yields, Higher Energy Costs" sau mai mioriticul comentariu "banii au ieşit din RRC şi intră în SIF-uri". De multe ori, concluzii de acest gen stârnesc zâmbetele iniţiaţilor în timp ce unii chiar le iau în serios.A devenit aproape un loc comun identificarea punctului terminus al crizei cu momentul în care preţurile mărfurilor vor creşte. Cum asta s-a cam întâmplat în ultima perioadă, agenţiile de presă şi analiştii de complezenţă s-au şi grăbit să anunţe cu surle şi trâmbiţe sfârşitul crizei. Nu contează că marea majoritate a indicatorilor fundamentali arată prost, că falimentele au ajuns ştiri banale sau că tensiunile sociale se îndreaptă către zona de alertă. Au crescut mărfurile, e clar: criza a trecut.
Pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă, nu trebuie decât să privim datele fundamentale. În cazul de faţă se constată o creştere bruscă a importurilor chineze de materie primă. Aşa s-a ajuns ca în ultimele luni să se importe o cantitate dublă de cărbune faţă de vârful din ianuarie 2007, o cantitate de oţel cu 50% mai mare decât vârful din iunie 2007 sau o cantitate de cupru cu ~ 30% mai mare decât vârful din martie 2007. Asistăm aşadar la stabilirea unor recorduri absolute ale Chinei în ceea ce priveşte achiziţiile de materie primă. Ceva mai "modeste", importurile de petrol abia au atins aproximativ 85% faţă de vârful din martie 2007. Aceste ştiri au stat la baza analizelor prezentate peste tot în media. De-aici "analiştii" au trans concluzia că asistăm la o recuperare în forţă.
Este totuşi destul de ciudat ca, după o cădere abruptă, să asistăm la o recuperare galopantă. Este clar că în spatele acestor date se ascunde altceva. Realitatea este că, în acest moment, chinezii cumpără mult mai mult decât au nevoie, iar justificarea este una simplă: principala preocupare a lor este crearea unor rezerve strategice. Aşa s-a ajuns ca, la ora actuală, China să fie depozitarul celor mai mari cantităţi de cupru, cărbune şi oţel. În ceea ce priveşte petrolul, importurile încă nu au tins apogeul, dar în scurt timp vom vedea cum şi acestea se vor intensifica.
Surpriza vine de pe piaţa aurului. Aici se pare că maeştrii mandarini au cumpărat "pe şest" cantităţi importante. În paralel, pentru a masca această acţiune se zvoneşte că au fost falsificate datele referitoare la producţia internă de aur, raportând extragerea unor cantităţi record. Cei care s-au prins de mişcare probabil că încearcă să cumpere aur, dar, cu o producţie mondială în scădere şi cu o cerere în creştere, preţul aurului riscă să explodeze. O explozie a preţurilor în acest moment ar echivala cu un dezastru de proporţii pe piaţa "hârtiilor" cu acoperire în aur(unde se pare că acoperirea este mai mult decât discutabilă). Privind prin această prismă, permisiunea de vânzare a aurului deţinut de FMI capătă cu totul alte valenţe.
Aceste informaţii ar putea fi considerate oarecum speculaţii dacă nu s-ar potrivi de minune cu decizia Rusiei şi Braziliei de a reduce expunerea pe care o au pe dolar prin cumpărarea de bonduri emise de FMI. Este clar că lucrurile se precipită, iar viteza cu care se derulează anumite acţiuni nu ne semnalizează decât că lucrurile încep să arate din ce în ce mai sumbru pentru dolar. Cu toate că economiile BRIC par a acţiona în panică, acesta este semnalul că dezastrul se apropie, iar cei care trebuiau să iasă au finalizat operaţiunea.
Poate vă întrebaţi ce-a fost cu împrumuturile pe care China şi alte state le-au acordat SUA prin cumpărarea titlurilor de stat emise de trezorerie. Cem mai probabil probabil acesta a fost preţul care trebuia plătit pentru a se păstra iluzia că "US Treasury debt is the best collateral in the world". Şi, până la urmă, o ţară nu prea are cum să dea faliment, iar chinezii îşi pot permite să aştepte până când "duşmanul" se va reechilibra.
Toata lumea cumpara aur, insa in caz de colaps, e mai important sa fii self sufficient decat sa ai aur (si pentru state, si pentru oamenii obisnuiti).
RăspundețiȘtergerePoti sa mori de foame cu 5 kg de aur in sac daca nu-ti vinde nimeni un sac de faina ca sa iesi din iarna...;)
Un sac se gaseste dar face cam 2 kg de aur. Asta o stiu de la bunicul meu care in 48 dadea aur contra penicilina la dublul greutatii, cu sticla cu tot.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereE clar China vrea sa scape urgent de hartiile verzi care vor incepe sa nu mai aiba valoare.Problema lor este ca au stocuri uriase de $$$.
RăspundețiȘtergereAcum investesc in produse strategice si vandabile.Degeaba ai 1tona de aur daca nu iti poti lua mancare cu ea.Cred ca ne apropiem de al- III-lea mondial dar asta pe la 1/2 lui 2010.
Felicitari politicienilor ca prin incompetenta si orgoliul lor nemasurat ne-au adus in colaps!
de razboi nu poate fi vorva. criza a iesit prea bine pana acum pt marile interese, asa ca nu vad nici un posibil conflict la orizont.
RăspundețiȘtergerecert este ca decat sa detii maculatura, mai bine detii resurse.
aurul este tot o resursa, al carei pret e posibil sa explodeze. deci daca detii ceva valoros, poti sa faci achizitii (schimburi) bune. NU vad logica celor de mai sus care sunt impotriva detinerii de resurse, in special aur.
daniel
oare urcarea indicelui Baltic Dry Index are de a face cu cresterea importurilor chinezesti?
RăspundețiȘtergereflavian, flavian, unde e flavian ? :)
RăspundețiȘtergere@Dan
RăspundețiȘtergereDaca China isi foloseste surplusul comercial pentru a cumpara materii prime, vor ramane mai putzini bani pt treasuries. Impreuna cu anuntzul Rusiei, se pun bazele unui proces de feedback negativ care ar duce la o crestrere accelerata a dobanzilor.
Daca scenariul asta se materializeaza TBT ar aduce o gramada de bani. Singurul risc pe care-l vad ar fi o cadere a burselor care ar sustzine temporar titlurile de stat si cum TBT-ul e leveraged, ar putea duce la pierderi semnificative.
Either way, short-ul pe titlurile de stat are in continuare foarte mult upside si downside limitat.
Cresterea materiilor prime v-a aduce pina la urma o supraproductie si o inflatie galopanta si uite asa ne vom inscrie intr-o criza de tipul 29-32....china produce ieftin cu tehnologie de import cum nu inventeaza nimic cresterea pretului fortei de munca in china va duce la saturarea pietelor nesaturate adica in acest caz america
RăspundețiȘtergereDeci ai ajuns si pe hotnews! Felicitari! Articolele tale sunt oricum mai serioase si interesante decat multe altele din media.
RăspundețiȘtergereCandiene (sau viitorul suna ghine) nu aduce aminte de flavian, e ca si cum vorbesti de funie in casa spanzuratului.... :))
RăspundețiȘtergereDane, stiu ca nu dai sfaturi investitii dar poate scapi ceva, un sfat ceva altul decat al lui Jim Rogers 'go buy a farm' si 'become a farmer'?
Se apropie timpul cand daca vei avea un cartofior in gradina ti se va parea ca ai nu stiu ce avere, insa si aia sint modificati...Doamne ajuta!
RăspundețiȘtergere[offtopic] poate va intereseaza textul public al acordului cu FMI, l-am gasit aici: http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2009/cr09183.pdf
RăspundețiȘtergereWell boys, stati relax ca n-am plecat nicaieri. Astea is chestii pe care le asteptam de ceva vreme, asa ca momentan ma relaxez si savurez showul... :)
RăspundețiȘtergereIar povestile despre chinezi, rolul lor in criza asta, strategia lor in ce priveste dolarii, atitudinea lor de furnica strangatoare in ce priveste aurul si alte materii prime, au fost discutate si rasdiscutate de luni bune: China vs US
Dan Selaru: Observatia e foarte corecta, numai ca nu este vorba numai de aur. Chinezii practic aspira orice de pe piata. Probabil chiar si penicilina... :-)
RăspundețiȘtergereAnonim: Razboiul a fost o varianta pe vremea lui Bush. Deocamdata ideea a fost abandonata(sau cel putin asa pare acum).
b: Da, evident ca are legatura!
John: Esti pe drumul cel bun. Good luck!
Andrei: Multumesc pentru felicitari, dar Hotnews preia de mai multa vreme articole de pe blogul meu.
B: Jim Rogers prin primavara va fi tatuc! A investit in ferme din Brazilia si Canada, iar la anu' ne va flutura cu banii.
Flavian: Salutari! Cam rar pe-aici :-))
Nea Dane, cam rar si pe la mine dupa cum vezi in ultima vreme.
RăspundețiȘtergereIar pe aici ce sa mai comentez ? De nea Ben-Pinnochio, tanti Nutzi sau ex-sidex nu prea vad nimic ce ar merita comentat.
Chiar si de China consider ca am comentat arhisuficient, dar cum baietii se intrebau daca mai traiesc, am zis sa dau un semn... :)
S-a mai vehiculat si ideea ca China ar putea avansa o propunere pentru un nou standard monetar bazat, de exemplu, pe cupru, deci in conditiile respective ii intereseaza sa aiba cat mai mult. Sursa: google "china copper standard." Si inca ideea ca pe viitor automobilele ar trebui sa fie electrice, cuprul fiind parte din tehnologia necesara.
RăspundețiȘtergereDe la asta la o generalizare la mai multe materii prime sunt fortat sa-mi schimb un pic punctul de vedere. Stocul de USD pe care-l are China ar fi interesant pentru cumpararea de active in Statele Unite, numai ca Congresul american s-a opus cateodata, de exemplu preluarii controlului Unocal de catre CNOOC; in consecinta probabil ca s-a schimbat si strategia din China. Are sens economic pentru China sa importe materii prime ca sa echilibreze balanta comerciala. Si pare ca nu numai cu Statele Unite, ci si cu UE s-a produs o intensificare a comertului. Cat priveste materiile prime, de aici din Australia pleaca in China cantitati importante.