Probabil cel mai important eveniment al săptămânii a fost ieşirea la rampă a lui Bernanke. Într-un discurs destul de categoric, şeful FED a atras atenţia Congresului şi Casei Albe că "economia va suferi în cazul în care deficitul bugetar nu va fi ţinut în frâu". Este destul de şocantă această declaraţie, mai ales dacă o privim prin prisma susţinerii necondiţionate pe care Bernanke a acordat-o programului economic al lui Obama.Ceea ce şochează la politicienii de pe toate meleagurile este o proastă înţelegere a fenomenului economic. Aşa cum am mai spus în multe rânduri, politica economică a lui Obama a fost una falimentară, în care aproximativul şi jumătăţile de măsură au fost elementele de bază. Speriat probabil de frenezia cu care Trezoreria se împrumută la costuri din ce în ce mai mari, Bernanke s-a trezit din dulcea amorţeală care-l cuprinsese şi a început să le predea oficialilor lecţii de economie. Deocamdată sub formă de "pilde" şi avertismente. Aşa se face că am auzit lucruri pe care le credeam de mult şterse din mintea americanilor: "Even as we take steps to address the recession and threats to financial stability, maintaining the confidence of the financial markets requires that we, as a nation, begin planning now for the restoration of fiscal balance" sau "unless we demonstrate a strong commitment to fiscal sustainability in the longer run, we will have neither financial stability nor healthy economic growth". Desigur, aş putea da o groază de citate, dar cred că mai simplu este să citiţi originalul la adresa: http://www.federalreserve.gov.
Sincer, sunt surprins de conştientizarea bruscă a fenomenului de către un Bernanke pe care-l credeam adormit lângă tiparniţă. La cum au evoluat lucrurile până acum, m-aş fi aşteptat mai degrabă la rescrierea "Modern Money Mechanics" astfel încât să avem fundamentate fenomenele care se petrec atunci când se lucrează cu masă monetară infinită. În final nu ne rămâne decât să vedem dacă vom avea de-a face cu o schimbare de optică sau doar cu o telenovelă de Congres.
P.S. Acelaşi FED a anunţat că băncile care vor să returneze datoriile vor trebui să treacă un alt stress test, mai dur decât primul. Să înţeleg din asta că ceea ce afirmam în aprilie, anume că stress test-ul e un bluf, se adevereşte?
Si eu sunt surprins de iesirea lui Bernanke, dar cred ca exista motive politice in spate.
RăspundețiȘtergereVad doua posibilitatzi:
1) Obama se pregateste sa introduca noi taxe & impozite, iar Bernanke pregateste drumul, incercand sa justifice in avans actziunile presedintelui.
2) Se incearca mentzinerea credibilitatzii in fatza creditorilor, sa-i asigure ca FED-ul nu va monetiza la nesfarsit. Geithner tocmai a facut o vizita in China cu agenda asta btw.
Oricare ar fi, pe termen lung tot o sa tipareasca si o sa tzina dobanzile aproape de 0. La 10% somaj si o economie in ruina ar trebui sa creeze o depresiune ca sa-si plateasca cinstit datoriile.
Pe de alta parte BCE a revizuit prognoza pentru zona EURO, estimand perioada d erecesiune pana la mijlocul anului 2010, argumentand ca zona Euro are nevoie, pentru a revenii, de 1 an de zile de cand economia americana iese din criza. Pai conform BCE americanii ies in criza exact de 1 iulie. Oare nu stie Bernanke chestia asta? Sa ii spuna cineva... Si inca o intrebare. Noi cand iesim din criza daca zona Euro iese la mijlocul lui 2010? Pe la mijlocul lui 2012 probabil!
RăspundețiȘtergereDane ce parere ai de asta?
RăspundețiȘtergerehttp://www.timesonline.co.uk/tol/comment/columnists/anatole_kaletsky/article6426565.ece
Foarte interesant linkul tau omsimplu.
RăspundețiȘtergereCred ca trebuie sa ii ridicam osanale lui Isarescu, care in ciuda presiunilor a putut sa tina leul flotant astfel incat sa atenueze problemele prin aprecierea sau deprecierea lui. Sa nu mai spun ca in Ianuarie cand a sarit cu 10-15% in sus nu s-a mai crizat nimeni asa cum s-a intamplat in cazul Latviei, sau cel putin nu in aceeasi masura... Oricum ar fi, o moneda flotanta reactioneaza mai rapid la dezechilibre decat la una in consiliu monetar. Sigur, Isarescu a facut si prostii si a urmat comenzi politice sau de alt gen dar are si el meritele lui.