PRISM-gate

De câteva zile opinia publică din SUA fierbe, presa de peste Ocean(și nu numai aceasta) alocă spații generoase subiectului interceptărilor guvernamentale, iar autoritățile fac eforturi monumentale pentru a rezista asaltului. Cum în România presa nu există, subiectul este practic tăcut sub tăcere de păstorii acestui domeniu.

Fără doar și poate, prin reacțiile pe care le-a stârnit, subiectul PRISM a aprins spiritele. Și aceasta nu pentru că nu s-ar fi bănuit acest lucru, ci, mai ales pentru că dezvăluirile făcute nu  lasă loc niciunui echivoc. Nu cred că greșim dacă afirmăm că suntem într-o perioadă în care noi, ca societate și ca individ, începem să ne maturizăm și să înțelegem mai bine că libertatea nu este acea valoare fundamentală la care ne raportam până acum ci doar un interval limitat, strict supravegheat,  în care ți se permite să te miști.

Totul a început miercurea trecută, atunci când cotidianul The Guardian a dezvăluit că discreta NSA a obținut dreptul de colectare a datelor convorbirilor efectuate în rețeaua Verizon. Cu toate că știrea în sine nu reprezintă vreun șoc, aceasta a stârnit emoții puternice în opinia publică americană. Subiectul însă a explodat în cursul zilei de vineri, atunci când The Guardian și Washington Post au publicat un document secret al NSA referitor la programul PRISM.

Conform informațiilor din document, NSA are acces privilegiat atât la sistemele de telefonie cât și la comunicațiile electronice, beneficiind de linii dedicate de acces la serverele marilor companii americane de servicii internet . Ce înseamna aceasta? Orice individ care folosește unul dintre miile de servicii web americane se află de facto sub urmărirea NSA. Cu alte cuvinte, indiferent că că vorbim despre Google, Facebook, Yahoo, Microsoft etc., în fapt vorbim despre NSA. Orice bit de informație care tranzitează sistemele acestor mari companii este susceptibil de a trece, de asemenea, pe la NSA.

Lucrurile însă nu se opresc aici. Dacă ne gândim că și în spatele serviciilor web oferite de firme din alte state se află hosting(sau backup) oferit de marii furnizori americani, e cât se poate de simplu de intuit că Fratelui cel Mare nu-i scapă mai nimic din ceea ce facem zi de zi. Însă, demnă de luat în seamă este tehnologia care permite unificarea informațiilor la care are acces NSA și utilizarea acesteia în scopul urmăririi individuale. Coroborarea datelor obținute în timp real de la sistemele de telefonie cu cele de la furnizorii de servicii internet permit lucruri demne de SF. Indivizi apropiați fenomenului vorbesc despre capacitatea de localizare a unei persoane cu o eroare de doar câțiva centimetri sau, mai mult despre sisteme capabile să prezică cel mai probabil traseu care va fi parcurs de cel urmărit. Vi se pare ciudat? Personal cred că sunt doar câteva firimituri scăpate, nimic mai mult. În problema de față realitatea întrece cu mult imaginația.

După ce am realizat o panoramare a fenomenului, e timpul să privim lucrurile în context, lucru care pare a scăpa tuturor. De foarte multă vreme NSA duce o campanie activă de decredibilizare a informațiilor care dezvăluie ceea ce se petrece în spatele ușilor închise. Au fost nenumărate scăpări de informații despre performanțele NSA, despre echipamentele demne de SF de care dispune și despre tehnologiile neortodoxe de colectare a datelor. Toate acestea au fost catalogate de figurile pregnante din media ca elemente fanteziste, demne de mințile întunecate ale adepților teoriei conspirației.

Nu mai departe de luna trecută, o așa zisă dezvăluire a făcut ocolul web-ului. Este vorba de desecretizarea unei documentații catalogate strict secret de către NSA. „Untangling the Web”, manualul care care a fost făcut public după, chipurile, numeroase eforturi ale societății civile a făcut ocolul publicațiilor și al blogurilor mai mult sau mai puțin oficiale. Tentația de a avea în mână un document strict secret referitor la modul în care NSA își culege informațiile este imensă, iar așa-zisa dezvăluire a avut un efect foarte bine intuit. Citind însă documentația „strict secretă” ai impresia că NSA este un serviciu de ageamii cărora li se fac cursuri din seria Idiot's Guide. „Untanglig the Web” este atât de banală și lipsită de informații încât numai un prost nu-și poate da seama că a fost doar o chestie plantată pentru a sugera că NSA este o agenție compatibilă tehnologic cu un utilizator normal de internet. Mai mai că-ți vine să crezi că super-agenții NSA au reușit să ofere suport armatei în Pakistan utilizând pe Google șirul de căutare „where is bin laden”, iar monitorizarea operațiunii de eliminare a teroristului oficial al planetei s-a făcut prin intermediul facilității Street View din Google Maps.

E cât se poate de clar că nu toți oamenii sunt proști. Cu siguranță că americanii(și toată lumea în general) ar fi trebuit să înțeleagă exact care sunt riscurile asociate inițiativelor legislative post 9/11. Era cât se poate de limpede că, mai devreme sau mai târziu, se va ajunge la controlul eficient și total al persoanei. Indiferent de dezmințirile pe bandă care se dau din partea oficialilor guvernamentali și a reprezentanților marilor companii furnizoare de servicii internet, lucrurile sunt intuite de toată lumea. S-a ajuns deja acolo unde nu am fi dorit să ne aflăm niciodată, anume în „Minunata lume nouă”. De-aici nici măcar visul sau imaginația nu pot fi lăsate să evadeze.

P.S. Un interviu cu Edward Snowden, cel care se află la originea dezvăluirilor referitoare la PRISM, a fost publicat pe pagina The Guardian.