Urmează o nouă gaură de şobolan

Contextul e unul destul de dubios. Chiar dacă cenzura a eliminat din presa mainstream articolul lui Seymour Hersch, asta nu înseamnă că informaţiile nu au ajuns la urechile numeroşilor americani care par a se trezi. La fel cum, efortul lui Prigojin - prezentat iniţial ca glumă - începe să dea nesperate rezultate, în sensul în care tot mai mulţi americani caută să se înroleze în armata privată Wagner. „Ai dovezi pentru asta?” - voi fi întrebat de către tefeleii veşnic suspicioşi. Păi în primul rând în SUA a explodat trendul căutărilor despre Wagner şi înrolare. Dar chestiunea cea mai relevantă nu e asta, ci articolele disperate din presa oficială care ţin să ne spună că „de partea ruşilor luptă extrem de puţini americani”. Oare? Vom vedea în scurt timp. Până una-alta, aflu că există două hub-urile de preluare a eventualilor dornici de înrolare: unul este Istanbulul - pe moment nefuncţional din cauza cutremurului -  iar cel de-al doilea Bangkok. 

Nu vreau să repet chestiunile pe care le-am spus, de aceea vin cu informaţii noi. Pe 2 octombrie anul trecut, CeMAS, un grup independent german de cercetare sociologică a dat publicităţii un studiu devastator despre „narativul conspiraţionist al Rusiei”. Într-o ţară captivă precum Germania nu ai cum să faci un studiu de acest tip decât prezentând negativ realitatea. De ce spun că studiul a fost devastator? Deoarece s-a constatat cum, în chestiunea „Ucraina o provocare a NATO căreia Rusia a fost obligată să-i răspundă”, procentul celor care sunt de acord cu aceasta a crescut brusc cu 20%, situându-se atunci pe la 45%. Aţi putea spune că termenul „devastator” nu-i tocmai corect deoarece nu s-a atins majoritatea cetăţenilor. Hmm, de fapt treburile stau mai rău. În Germania întreaga medie e captivă, de-a dreptul debilizantă, repetând la infinit narativul oficial, ca o flaşnetă stricată. Restul mijloacelor de informare sunt practic blocate. Iată însă că, în aceste condiţii de blocadă totală, adevărul iese la suprafaţă, iar mişcările anti-NATO câştigă teribil. Aici e frustrarea cea mai mare a jupânilor americani. În ciuda faptului că au împânzit Germania de paiaţe ale lor - de la partidele politice la instituţii ale statului, servicii secrete sau armată - narativul oficial pică. 

Culmea, de la studiul publicat în octombrie în Germania nu s-a mai făcut nicio altă cercetare de acest tip. Vă daţi seama ce chestiune penibilă? Adică identifici un trend, dar nu eşti curios să vezi ce anume îl alimentează, din cine este compus s.a.m.d. Rezultatul schimbării de percepţie se vede însă în altă parte, adică în zona politică. Atât în zonele de extremă dreaptă cât şi în cele de extremă stângă sunt creşteri impresionante. Când vorbesc despre zona extremelor, să ştiţi că nu-i includ aici pe cei din Alternative für Deutschland, care oricum cresc muşcând puternic din zona verzilor. Extremele de stânga şi dreapta din Germania se dezvoltă de obicei în grupuri mici şi eterogene din cauza monitorizării stricte a poliţiei. Creşterea din ultima vreme a acestor grupuri este însă impresionantă. Iar elementul lor comun este ... atitudinea strictă anti-NATO.

Un fenomen similar se constată şi în Franţa unde, în ciuda impunerii marionetei Macron şi a oamenilor săi de paie, nimic nu arată bine. Culmea, nu am reuşit să găsesc vreun sondaj relevant în Franţa privind situaţia din Ucraina. Motivul? Acolo se pune batista pe ţambal mai ceva ca-n Germania. Există în schimb sondaje care vorbesc despre opinia pozitivă a francezilor pentru ... trimiterea de ajutoare din partea UE către Ucraina. Şmecheria de aici e simplă: în general cetăţenii din statele UE percep Uniunea Europeană ca pe ceva exterior lor şi de aceea sunt tentaţi ca, în cazul treburilor mizerabile să fiee de acord ca acestea să fie făcute de Uniune. 

Însă treaba reală se vede în stradă, unde francezii au început să iasă la modul radical. Într-adevăr, pe la noi e un teribil blocaj informaţional, dar acolo chiar se întâmplă lucruri groaznice. Nivelul de violenţă a ajuns la extrem. Şi e teribil de surprinzător să constaţi asta într-o ţară în care nivelul de tembelism al mediei e greu de egalat. Nu-mi dau seama dacă aţi încercat să ascultaţi sau să citiţi vreo sursă franceză de ştiri. Dacă n-aţi făcut-o, încercaţi deoarece veţi vedea tembelismul în manifestarea sa plenară. Ei bine, într-o asemenea atmosferă sufocată, opiniile contrare puterii devin majoritare. Iar majoritatea francezilor e anti-NATO!

Nu mai insist cu demonstraţii întrucât schema e aceeaşi peste tot. Narativul oficial pică, în ciuda eforturilor de a-i otrăvi pe oameni prin intermediul canalelor de comunicare. De altfel, efortul propagandistic s-a transformat într-unul cu efect de bumerang, scăzând teribil audienţa posturilor, a ziarelor şi a site-urilor propagandistice. Un exemplu de la noi: faţă de acum zece ani, postul Antena 3 mai are doar o treime din audienţa sa de atunci. CNN-ul, în ciuda eforturilor disperate de a reveni în prim-plan se află la minimul audienţei istorice. Şi încă scăderea nu s-a oprit. 

De altfel, trendul este unul general. Managerii din televiziune sunt disperaţi deoarece de la un an la altul le dispar hălci întregi din audienţă, hălci care nu se mai plimbă între televiziuni, ci dispar pentru totdeauna. Asta înseamnă publicitate mai puţină, deci bani mai puţini. Desigur, o parte din bani sunt compensaţi de la stat, prin tot felul de scheme dubioase, dar asta nu poate merge la infinit. Get woke, go broke!

Ce se întâmplă acum? E clar că narativul războiului se prăbuşeşte la fel cum s-a prăbuşit COVID-ul. E clar că nervozitatea lumii nu mai poate fi ţinută în frâu. De asemenea, dezvăluirile recente califică SUA în rândul statelor teroriste. Cum altfel poţi fi numit după ce arunci un element de infrastructură în aer? Fără doar şi poate e o ameninţare teribilă ca întregul narativ să se prăbuşească cu zgomot. Şi-atunci?

Nu trebuie să fii prea inteligent pentru a înţelege că se pregăteşte o mega-schimbare de narativ. Intră extratereştrii în schemă? Poate că da, poate că nu. Cu siguranţă în scurt timp ne va fi expusă o nouă gaură de şobolan care va duce spre nicăieri, ca şi celelalte pe care le-am avut până acum. Dar că vă mai spun un element: găurile lor de şoblan au din ce în ce mai puţină relevanţă. Actualul război a avut nevoie de mai puţin de un an până la prăbuşirea narativului. Următorul e posibil să se fâsâie în câteva luni. De aceea e posibil să vedem ceva radical, care va lăsa, la propriu, cadavre pe străzi deoarece se ştie că în momentul în care narativul crapă, recredibilizarea o poţi face doar prin expunerea morţii cât mai aproape de public.