Atac la persoana

Un email pe care l-am primit şi care probabil circulă la greu prin spaţiul virtual autohton mi-a atras atenţia asupra unui anume tip de manipulare care cred că merită dezbătută! Este vorba de un aşa-zis interviu cu un bancher străin publicat pe blogul lui Iulian Urban în data de 4 decembrie. Un interviu în care bancherul dezvăluie cum el şi camarila lui  au pus la cale înrobirea ţărişoarei în care trăim.

Conform "dezvăluirilor" ar exista o conspiraţie menită a duce la căderea preţului imobilelor pentru ca întreaga mafie bancară să le cumpere pe nimic(greşelile gramaticale şi de logică aparţin autorului):

Populatia Romaniei si romanul in general, are un singur bun de pret, care ne intereseaza pe noi bancherii : activele imobiliare. Mai exista si forta de munca a individului, insa aceasta, dupa ce l-ai prins in mreje, este utila de speculat, pentru ca acel individ va munci perpetuu pentru noi. Trebuia sa ajungem cumva la aceste active imobiliare ale romanilor; Normele BNR si legile, nu ne permiteau sa putem acorda in masa, credite ipotecare, plus ca aceste credite ipotecare, nu erau 100% avantajoase pentru noi; Asa , ca am profitat de lentoarea in decizie a BNR, si am investit masiv in publicitate pe segmentul creditului de consum.

Cu alte cuvinte, prostia celor care au apăsat pe pedala creditării a fost doar un plan abil menit a ne pune la jug. Aşa cum era de aşteptat, în întreaga ecuaţie apare şi cavalerul călare pe calul alb:

Actualul presedinte, ne-a pus putin in dificultate, atunci cand a venit cu guvernul PSD-PDL, pentru ca ceea ce noi ne doream era instabilitate economica si politica; a trebuit sa presam extrem de mult pentru ca ruptura la nivel guvernamental sa se produca, sa cada guvernul, sa se amane sosirea transei de bani de la FMI, insa pana la urma, cunoscand mentalitatea colerica romaneasca, am reusit.

Oups, recunosc acum că m-a trecut un  fior rece pe şira spinării. Deja tremur la gândul că bancherul o să-mi bată la uşă pentru a mă pune să semnez contractul de sclavie pe viaţă(oare ăştia ca mine care n-au credite or scăpa?). Naşpa! La un moment-dat, bancherul toxic de Românica dezvăluie şi cum au reuşit ei să blocheze inclusiv piaţa executărilor silite, economia şi cam tot ce mişcă prin ţara asta. Cum s-ar spune prin cercurile intelectuale, "nici musca nu scapă ne...".

După această prezentare, cred că e momentul să revenim cu picioarele pe pământ. În primul rând, individul care lansează bomba este senator. Da, aţi citit bine, este senator în Parlamentul României. De asemenea, din câte ştiu eu(sper să nu mă-nşel), câştigă bani frumoşi din recuperarea de debite. Cu alte cuvinte, lucrează mână-n mână cu bancherul toxic pe care-l intervievează. Şi dacă lucrurile stau într-adevăr aşa, nu-mi dau seama de ce Parchetul nu se autosesizează întrucât e vorba de o problemă care aduce atingere integrităţii naţionale. De asemenea, nu l-am văzut cu nicio declaraţie pe vaşnicul Gheţea, acest băgător în penal al tuturor celor care au îndrăzneala să atace sistemul bancar.

Rahaturile de acest gen nu fac altceva decât să arunce în derizoriu discuţiile serioase despre bănci. Ştiu că era vorba de un text electoral, dar fac parte dintre cei care cred că "mecanica electorală" trebuie să funcţioneze tot timpul şi, mai mult, să se bazeze pe fapte reale, nu pe realităţi trucate. Suntem în momentul în care ar trebui analizat clar şi la obiect întreg comportamentul instituţiilor financiare care încă mai activează pe-aici, iar asemena texte puerile par menite a împiedica o asemenea dezbatere.

Îngrijorătror mi se pare faptul că Iulian Urban provine de la PDL, adică partiduleţul care formează actualul guvern şi care ne promite de mai bine de un an că rezolvă criza. Sunt curios să aflu dacă aceasta este poziţia oficială a partidului şi dacă în programul anticriză se vor regăsi măsuri pentru a contracara comportamentele abuzive ale bancherului intervievat de Urban. Se pregătesc oare cei de la putere să-i "distrugă" pe bancheri prin achitarea la valoarea de acum câţiva ani a imobilelor aflate în garanţie la bănci? Asta ar fi într-adevăr o măsură tare! Rămâne să o constatăm pe propria piele!