UE zero

Fără doar şi poate putem spune că Uniunea Europeană a dat şi dă în continuare testul suprem al existenţei sale. Gravitatea crizei actuale a supus construcţia europeană unui tir fără precedent care, aşa cum bine ştim,a fost amplificat de slăbiciunea internă. Reglementările laxe,acţiunile aproximative şi semi-deciziile au condus în final la multiplicarea problemelor generate de actuala criză. Cum orice eroare are un cost, nota de plată pentru indeciziile de până acum nu s-a lăsat aşteptată, iar sumele asumate de UE pentru ajutorarea celor vinovaţi de derapaje nu sunt de neluat în seamă.

Evident, luptele se vor muta pe alte fronturi din dorinţa de a găsi o rezolvare convenabilă a problemei. Aşa cum am mai afirmat până acum, scenariile cu destrămarea UE rămân simple scenarii deoarece toţi factorii de decizie par a fi conştientizat că destrămarea poate conduce la probleme mult mai mari care s-ar întinde pe perioade nedefinite de timp. Indiferent de impresia unora că din acest joc pot ieşi câştigători, până la urmă toată lumea are de pierdut.

O luptă care se dă în prezent şi care se va face simţită cu siguranţă este reprezentată de blocarea creşterii bugetului UE, măsură forţată de Anglia, Franţa şi Germania. Este o soluţie radicală, dar care va obliga reduceri de cheltuieli la nivel supra-statal, la fel cum se întâmplă cu economiile membre. Pentru mai-marii Europei măsura este OK din două puncte de vedere: pe de o parte îşi reduc simţitor(mai bine spus îşi limitează) nota de plată către UE şi, în acelaşi timp, pot prezenta propriului electorat această măsura ca una coercitivă pentru "marii dezordonaţi". În timp ce pentru vestici noua mişcare nu schimbă foarte mult datele problemei, pentru statele din Est lucrurile se complică. Principala problemă pentru această zonă va fi reprezentată de o subţiere a fondurilor europene, ceea ce va frâna dezvoltarea  acestor state şi va adânci diferenţele dintre Est şi Vest.

Ce trebuie să înţelegem din această mişcare e simplu: fondurile care se rugau de noi să fie accesate se vor împuţina simţitor. Practic singurul câştig va fi cel reprezentat de ceea ce am reuşit să accesăm până acum. Pe viitor este forte probabil ca pe lângă diminuarea fondurilor să se complice şi mai mult modalitatea de accesare a acestora. Elementul pozitiv al acestei strategii noi va fi, cel mai probabil, şi o debirocratizare a Uniunii, ceea ce reprezintă cu siguranţă un lucru benefic.