O săptămână de la lovitura de stat

A trecut o săptămână de când un nemernic, pompos numit președinte, împreună cu o gașcă de dubioși - intitulată Curtea Constituțională - au dat o crâncenă lovitură de stat într-o țară în care oricum asta era bomboana de pe colivă. În țara în care educația e o operațiune psihologică de spălare pe creier, în care sistemul de sănătate e cea mai rapidă cale către cimitir și în care justiția a ajuns sinonimul nedreptății și arbitrarului, confiscarea încă unui drept, cel la vot, se înscrie firesc în ceea ce putem deja numi „parcursul european al României”.

Rânjind precum un asasin în fața cadavrului care se răcește, Plăvanul ne-a declarat ieri că „vrem o țară ca afară”. Din precarul bagaj lexical pe care-l deține, a reușit să repete șablonul cu care serviciile de specialitate au spălat creierul unora care habar n-au de lumea în care trăiesc. E simplu să fii uimit de Europa, dar în momentul în care te trezești, simți că ți-ai luat o palmă violentă peste obraz. Simți un fel de amețeală în timp ce negura ți se ia de pe ochi. 

Eram acum vreo câțiva ani la Torino așteptând să intrăm la Baratti&Milano, când m-a abordat un chinez întrebându-mă ce-i cu cafeneaua asta. Și uite-așa, dintr-o vorbă în alta, am sfârșit prin a ne  luat o masă de patru, schimbând de la opinii generale, impresii diverse. Ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost dilema soției chinezului: „Nouă, în general, ne place Europa, venim din când în când aici, dar nu am reușit să vedem ceva făcut acum, care să ne uimească!”. De-aici discuția a luat o traiectorie extrem de interesantă.

Am început prin a le explica faptul că asta e o veche boală a Europei, văzută încă de pe vremea lui Dostoievski și chiar înainte de el. Pentru rușii de atunci, Europa era practic un cimitir, o zonă muribundă care trebuia salvată. Și, culmea, rușii se vedeau în situația de a o salva de la moarte. Ascultându-mă, chinezul a rămas surprins, spunându-mi că exact asta era și opinia lor, aceea că Bătrânul Continent este o ruină care arată sublim. A continuat cu o observație din Confucius, în ceea ce privește „fiul cel bun”: „Observă aspirațiile fiului în timp ce tatăl lui e în viață și urmărește acțiunile sale după ce tatăl său și-a dat duhul. Acesta poate fi socotit un bun fiu dacă timp de trei ani după moartea tatălui, continuă felul de a fi al acestuia”. Mi-a plăcut observația sa și, mai ales modul în care intuise ruperea Europei de tradiție. Și, arătându-mi către superba Galleria Subalpina, pe unde treceau niște schimonoșenii îmbrăcate grotesc și sumar, a citat din nou din Confucius: „Călăuzit prin edicte și restrâns prin pedepse, poporul nu va ști să se se ferească de pericole și nici nu va avea rușine. Călăuzit de virtute și restrâns de rituri, poporul va avea rușine și va ști să se îndrepte”. Atunci s-a făcut liniște, iar eu am simțit nevoia să mă retrag pentru a medita la bicerinul meu, spunându-i în final chinezului că trebuie să ținem legătura. Iată puterea întâlnirilor întâmplătoare.

Chestiunea remarcabilă pe care trebuie s-o vedem în Europa este paradoxul său: nu-i nici vie, nici moartă. E un moroi, o fantomă, pe care trebuie s-o eviți și să nu te lași cuprins de vrăjile sale. Vrem o țară ca afară? Așa să fie oare? Vrem o țară în care Barnevernet-ul să ne confiște copiii pentru a-i plasa în familii homosexuale, eventual cu apucături pedofile? Vrem o țară în care politica de educație a copiilor să fie acaparată de pedofili, în care copiii de grădiniță să fie duși obligatoriu la mitingurile LGBT? Vrem o țară în care totul să fie șlefuit pe-afară, iar în interior să fie o mizerie crâncenă? Românii care fac sacrificii enorme muncind în putregaiurile acelea de țări s-au prins care-i problema și de aceea vor să-și recapete țara, să și-o ia înapoi pentru a putea să revină. Știu că România e o țară stricată și știu că ea e din ce în ce mai stricată de către cei care pretind că o repară. România de acum e mai rău decât România lui Ceaușescu. Ne-au adus într-un comunism mascat care se dovedește și extrem de tiranic!

Cum tot suntem în prag de iarnă, aveți habar că peste tot, fostele măsuri de „economisire” a energiei nu mai sunt acum dictate de conflictul din Ucraina, ci de așa-zisa „schimbare climatică”. Italia e împărțită în șase zone dintre care în două zone e interzis să-ți pornești echipamentul de încălzire pe timp de iarnă indiferent cât de frig e afară. E interzis, înțelegeți? În niciuna dintre zone nu ai voie să ai în casă mai mult de 21 de grade pe timp de iarnă și, în fiecare zonă, cu excepția celei mai friguroase - zona F - nu ai voie să ții echipamentul de încălzire tot timpul în funcțiune. În zona E - care la noi ar fi echivalentul benzii cuprinse între Craiova și Arad - ai voie să ții centrala pornită doar maxim 11 ore pe zi! Înțelegeți nebunia? Pe banii tăi, NU AI VOIE! Halal democrație! 

Doar că Italia nu e singura țară. Elveția are măsuri similare statutând că temperatura maximă din locuințe trebuie să fie între 20 și 21 de grade, cu recomandarea de a o ajusta până la 19 grade! În Germania i-au lovit total, statutând că pentru încălzire trebuie folosită energia regenerabilă în proporție de 65%. Și uite-așa, tot ce înseamnă centrală pe gaz este ilegal, cu toate că pe moment, pentru a se evita un scandal, nu se spune pe față asta. Cert este că temperatura medie a locuințelor berlineze este de 19.4 grade! În Franța temperatura interioară recomandată în timpul iernii este între 18 și 19 grade.

Acum, dacă nu ești din zona comunistă a României, adică din Bucureștiul ceaușist, unde neomarxiștii țin în picioare un sistem de încălzire ale cărui performanțe probabil că duc temperatura interioară chiar și sub valorile recomandate de europeni, te crucești când afli ce aberații devin legi în civilizata Ioropă. Păi cum să stai la 19 grade când românul s-a obișnuit la 23-24 de grade? Ce să facă, să tremure iar de frig ca pe vremea lui nea Nicu? 

Românii care lucrează în afara țării s-au prins de minciună și au înțeles pe pielea lor ce-i cu „țara ca afară”. Au înțeles ceea ce merge, dar, mai ales, au înțeles minciuna care guvernează acele țări. De-aceea vor schimbarea. Știu că nu va conveni multora, dar românii care sunt în afara țării, într-o oarecare măsură, au fost izgoniți din țară! Aceasta e realitatea. Trebuia să se scape de ei pentru ca o gașcă ilegitimă să-și facă de cap aici! Iată realitatea crudă. Dacă ar fi ceva ce mi-aș dori, ar fi pornirea imigrației inverse: românii care acum sunt aiurea să vină în țară pentru a pune umărul la eliminarea mafiei cocoțate la vârful statului și la definitivarea unei țări a românilor, nu a celor care fură pentru ei, dar mai ales pentru alții! 

A trecut o săptămână de la lovitura de stat, de când mafia jigodiilor a urinat pe voturile românilor. Ați văzut „actorul statal” incriminat, luat cu potera și trimis la cremenal? Nu, doar acțiuni de intimidare, de punere a pumnului la gură, de arestat oameni pentru ca ulterior „să vedem noi ce ascunzi”. Ilegitimul stat român mai are puțin până când să spună că alegerile au fost suspendate deoarece le ieșise lor în urină că „legionarii” - adică ăia care au fost în Legiunea Străină Franceză - puneau la cale manifestări după suspendarea alegerilor. Fraților, suntem de râsul curcilor!

Vreau să vă spun ceva. După tot circul pe care l-am văzut pe televiziunile de stat - toate, cu mici excepții, sunt de stat, întrucât sunt întreținute cu bani de la stat! - devine clar că NU EXISTĂ NICIO PROBĂ CARE SĂ-L INCRIMINEZE PE GEORGESCU! O spun apăsat, ca să priceapă toată lumea. Ăsta e secretul „hainelor cele noi ale împăratului”: NU EXISTĂ PROBE! La șapte zile după circul așa-zis juridic, probele refuză să apară. De ce? Pentru că nu există. Procurorii se fac de rahat. Arestează oamenii nevinovați, îi bagă 24 de ore la pușcărie, după care instanțele se văd nevoite să-i pună în libertate pentru că NU EXISTĂ PROBE! În timpul acesta, Georgescu e hăituit și se caută să i se faulteze dispozitivul de securitate pentru ca vreun îndoctrinat trimis de criminalii statului paralel să-l intimideze sau poate chiar să-l elimine. Care-i vina lui Georgescu? E una singură: nu face parte dintre insideri!

Trebuie s-o spun apăsat. Sunt două chestii care deranjează teribil și nu trebuie dezvăluite. Prima e războiul din Ucraina, unde jegurile globaliste ne vor intrați înainte de numirea lui Trump, iar cea de-a doua e situația finanțelor țării. Cele două chestiuni sunt legate ombilical. Treaba cu războiul am mai spus-o și se vede limpede că merge înainte. Ieri, cele două legi propuse de Ministerul Apărării au ocupat poziția 1 și 2 în agenda Guvernului, dar, la finalul ședinței, în comunicatul de presă, purtătorul de cuvânt le-a prezentat mai spre sfârșit, la și altele, astfel încât să nu ne prindem. Proști ne mai cred! 

Partea cea mai flagrantă și cea pentru care s-a anulat scrutinul ține însă de o chestiune mult mai spinoasă, care-i grupează pe cei uniți la ordin în așa-zisa alianță pro-europeană. Despre ce e vorba? Despre bani, dragii mei, despre extrem de mulți bani! Încă de la ilegitimul băsescu, statul român cheltuiește sume uluitoare într-un mod absolut ilegal. Pe șleau, se fură porcește. Mai țineți minte împrumutul luat de la FMI de băsescu? A fost ilegal deoarece nu a fost trecut prin Parlament. Așadar, băsescu, pe persoană fizică, ne-a împrumutat pentru a impulsiona gradul de îndatorare al României. De atunci țara nu și-a mai revenit, intrând pe această spirală nefastă a îndatoririi. De ce ne-am împrumutat? Pentru că așa a dictat un oficial - dovedit ulterior corupt - de-al unei bănci austriece. România a făcut datorie de stat pentru a servi drept paravan unor probleme strict private de-ale băncilor. Și, la fel de treptat, rezervele care fuseseră puse chezaș, s-au întors la băncile mamă, în timp ce noi am plătit cu bani de la stat datorii private. Oameni buni, e vorba de 20 miliarde de dolari! 

Însă asta e o nimica toată peste dosarul „Ucraina”. Dacă noi acum am ajuns la un deficit bugetar de 9% din PIB, acesta este un efect direct al ajutoarelor care se dau Ucrainei pe căi absolut obscure. E posibil ca nota totală de plată a României să depășească 20 mld. $ de la începerea conflictului. Cum au fost dați acești bani? Cu japca! Când s-a cedat bateria Patriot am înțeles că s-a căutat să se dea o „aparență legală” transferului făcut în sfidarea întregii opinii publice. De altfel, au fost mai mulți oficiali care au refuzat să semneze fără o aparență legalitate. Altfel și ăla s-ar fi dat pe șest.  Cum să dai așa, fără remușcare, un echipament pe care l-ai plătit cu bani grei? Însă povestea cu bateria Patriot e doar vârful aisbergului. Ce s-a întâmplat cu muniția sovietică existentă în depozitele noastre de muniție? Mai e acolo? Ce s-a întâmplat cu avioanele MIG trecute artificial în stare de nefuncționare? Mai sunt pe undeva? Ce s-a întâmplat cu armamentul vechi, dar utilizabil din dotarea armatei române? Ce s-a întâmplat cu motorina din rezervele de stat? Sunt numeroase întrebări. Nu ați văzut pe nicăieri acte legale pentru transferurile efectuate de România către Ucraina. Totul s-a făcut într-un mod absolut ciudat, obscur, care nu are suport legal. În timp ce autoritățile noastre bagă capul între urechi, diverși observatori externi spun că România a contribuit cel mai mult la efortul de război al Ucrainei. Stați puțin că treaba, dacă se dovedește, devine infracțiune pe față. Polonezii au donat tancuri moderne Ucrainei și o groază de echipament de ultimă oră. Păi dacă noi îi depășim, înseamnă că e ceva foarte putred în toată afacerea. 

Înțelegeți de ce e periculos Georgescu? De fapt nu el,ca persoană fizică, ci și tu, cel care citești acum rândurile de față. Pune-te în situația în care, printr-un accident, ai deveni președinte. Te-ai mânji să acoperi întreaga structură de corupție care a făcut posibilă șubrezirea financiară a României și amenințarea ca ea să devină parte a războiului? Desigur că n-ai face asta, ba, mai mult, ai da totul pe față și ai cere organelor să ancheteze. Doar că schema de corupție e imensă și nu doar la nivel local. Ea se ramifică, având rădăcinile la Bruxelles și Washington. Este posibil să se descopere că nulitățile de la Comisia Europeană au eliberat fonduri europene din PNRR României pentru a fi transformate în armament către Ucraina. La fel în ceea ce privește împrumuturile contractate de România din SUA. E un scandal cât casa, care ar cuprinde întreg Occidentul. Iată de ce toți vorbesc pe aceeași limbă. Și iată de ce se dorește împingerea României în război: doar un război ar șterge toate aceste dovezi de înaltă trădare. Acum înțelegeți miza?

Văd că sistemul deja ilegal aflat la putere în România se regrupează. Vor să-l propună pe politicianul-cârpă Antonescu drept candidat al așa-zișilor Europeni, iar lui Ponta îi pregătesc o falsă dizidență, căutându-se cățărarea lui pe așa-zisul val suveranist. Asta vor să ne livreze: două nulități, goale de conținut, care știu să spună aceleași slogane într-un mod mai credibil. Pentru nulitatea Antonescu - ăsta e singurul politician care m-a păcălit și pe care îl urăsc visceral! - luptă televiziunile cunoscute ale sistemului, iar pe Ponta îl pregătesc așa-zisele televiziuni dizidente, precum RTV. Da, acel RTV, cu patronul, chipurile, refugiat politic în Serbia! Vă dați seama ce circ, prin asta vor să-i păcălească inclusiv pe românii care au poziție pro-rusă în conflictul ucrainean, dar și să-i învinețească cu ură pe ăia de pe la UM-urile de presă! Și uite-așa, sistemul își pregătește alegerile în care să candideze al lor cu al lor. Vă mai lăsați păcăliți de o asemenea farsă?

Închei aici repetându-vă evidența: a trecut o săptămână de la lovitura de stat și publicul nu a luat la cunoștință de existența vreunei probe referitoare la amestecul Rusiei în alegeri. De ce? Pentru că, pur și simplu, nu există nicio probă! TOTUL E NARAȚIUNE PENTRU PROȘTI! Aceiași proști care s-au vaccinat ca oile și care înghit snoavele sistemului precum halesc dependenții drogurile.