Noul stress

Autoritatea bancară europeană intenţionează să desfăşoare în perioada imediat următoare un nou test de stress la nivel european. Cei care-şi amintesc testul desfăşurat anul trecut ştiu bine cacealmaua pusă în scenă atât de neprofesionist încât a stârnit râsul chiar şi a celor mai puţin iniţiaţi în economie. Nu mai punem la socoteală faptul că absolut toate băncile europene au trecut testul cu brio. Şi a fost atât de eficient acel test încât la numai câteva luni după ce-şi luaseră certificatul de bună purtare două bănci irlandeze au avut nevoie de injecţii serioase de capital pentru a nu se prăbuşi cu zgomot.

La momentul respectiv am tratat subiectul pe larg arătând ciudatele ipoteze de lucru sau setările hilare ale parametrilor. Desigur, avuseserăm de-a face cu o făcătură de test şi peste Ocean, numai că acolo autorităţile au închis o groază de bănci în 2010. Pe teritoriul Uniunii Europene s-a preferat punere prafului sub preş. Aşa cum am văzut, pe termen foarte scurt a  fost benefic deoarece s-au mai redus tensiunile de pe pieţe, dar, după o aparentă calmare, evenimentele s-au precipitat în forţă generând crizele din Irlanda şi Portugalia. 

Noul test de stress nu va mai fi gestionat de Comittee of European Banking Supervisors ci de nou creata Autoritate Bancară Europeană. Încă de săptămâna trecută s-au dat detalii despre noul test de stress care va evalua rezistenţa băncilor şi în raport cu condiţii macroeconomice extreme sau cu elemente de risc specifice fiecărei ţări în parte. Ştim bine că de la vorbe la fapte este un drum lung, dar este îmbucurător că metodologia şi scenariile luate în calcul vor fi făcute publice săptămânile viitoare ceea ce, trebuie să recunoaştem, este un progres. 

Şeful Autorităţii Bancare Europene, Andrea Enria a declarat că noul test se doreşte a fi unul credibil care să conducă la recapitalizarea rapidă a instituţiilor cu probleme. Acesta pare a fi şi motivul pentru care va fi introdusă o categorie al cărei nume spune totul: "near fail". Dar ceea ce este interesant în declaraţia pe care Enria a făcut-o Financial Times este faptul că noua autoritate va putea influenţa politica de dividend a băncilor cu probleme.  Cu alte cuvinte, Autoritatea se va putea opune acordării de dividende atunci când identifică probleme iminente.

Desigur, aşa cum am mai spus, importante sunt faptele. Experienţa ne-a arătat că, în Europa, oricât de bune ar fi intenţiile compromisul final are puterea de a schimba direcţia. În cazul în care nou creatul organism va fi capabil să treacă peste măruntele interese naţionale şi să diagnosticheze instituţiile cu probleme, putem spune că avem de-a face cu o schimbare radicală de optică. O schimbare care ar avea un rol hotărâtor în reconstrucţia Uniunii pe baze mult mai solide. Altfel vom continua actualul drum care duce inevitabil către nicăieri.